Foarte bine, Traian Băsescu să-şi dea demisia. Nu pentru
înscenarea penibilă, pusă la cale de Serviciile Secrete, cu banii şi tehnica
securistului răsuflat Dan Voiculescu. Ci pentru toţi cei aproape 10 ani rataţi
ai României. Problema nu este el, în mod paradoxal – ci aceia care l-au cocoţat
cu picioarele pe fotoliul de preşedinte al României, ca pe un scaun de WC
dintr-o benzinărie.
Evident, mă refer la stăpînii yankei ai României. Care, după
25 de ani de experimente dureroase, nu vor să lase ţara asta din gheare, încă o
călăresc şi o torturează. Şi iată că am ajuns în momentul în care, ca o mamă
maşteră, America îi strigă lui Băsescu: Eu te-am făcut, eu te omor! Tîrziu,
prea tîrziu. Răul, imensul rău, a fost făcut. Au murit atîţia oameni
nevinovaţi, în aceşti 10 ani blestemaţi. Care din lipsă de medicamente… Care
din lipsă de hrană şi de căldură… Copii care s-au sinucis, de dorul părinţilor,
plecaţi la muncă, în străinătate… Efectiv, acest deceniu poate purta numele
generic „Crimă şi Pedeapsă”. Eu însumi am suferit teribil, pentru curajul de a
da de pămînt cu Băsescu, în memorabila şedinţă a Parlamentului, din 18
decembrie 2006.
Întîi, am fost împiedicaţi să intrăm în Parlamentul European,
la alegerile din 2007; apoi, am fost împiedicaţi să intrăm în Parlamentul
României, la alegerile din 2008; pe urmă, am fost împiedicaţi, din nou, să
intrăm în Parlamentul României, la alegerile din 2012 ş.a.m.d. Totul prin
fraudă. Clocită şi orchestrată de Serviciile Secrete, dirijate de Traian
Băsescu. Am rezistat, numai eu ştiu cum. Din păcate, n-a mai rezistat ţara,
care a ajuns o epavă. Ei, bine, pe cadavrul descărnat al acestei epave se bat
acum rechinii! Ce spectacol macabru! E ca o pictură de Hieronymus Bosch, la
cub! Rînd pe rînd, toţi cei care au făcut carieră pe spinarea marinarului se
leapădă de el.
Aşa s-a întîmplat şi cu „echipele” unor oameni mult mai
importanţi: Al. I. Cuza, Mareşalul Antonescu, Nicolae Ceauşescu. Efectiv,
Băsescu nu lasă în urma lui nici un regret. De ce? A tăiat, de la bun (rău)
început, toate punţile de comunicare. N-a lăsat loc de bună-ziua. S-a crezut
perfect – a şi zis-o, de altfel. Eu, unul, am încercat să-l ajut, în mod
dezinteresat, împiedicîndu-l să facă erori care, în politică, se pot plăti cu
viaţa. Nu s-a lăsat ajutat. Era prea fudul, le ştia, el, pe toate. Înainte de
Paştele din acest an, îi spuneam fiicei sale mai mici, EBA, pe Aeroportul din
Strasbourg, de faţă fiind soţia mea, fiicele noastre şi asistentul meu, Cristian Stănescu: „În ce ţară veţi trăi voi, familia
Băsescu, după ce tatăl tău va pierde Puterea? Veţi fi arestaţi toţi: Traian
Băsescu, fratele lui, copiii acestuia, dar şi tu şi sora ta. Nu vă faceţi
iluzii. N-o să vă apere nimeni!”. Fata tăcea. Totuşi, făcea ceva: mesteca un
dumicat.
Astăzi, evenimentele se precipită. Nu mă refer la înscenarea
care i s-a făcut lui Mircea Băsescu, care îi poate păcăli numai pe fraieri. Mă
refer la atmosfera de respingere, de către toată lumea, a clanului Băsescu.
Mare mirare dacă membrii săi vor scăpa cu viaţă – Doamne fereşte, să fie
linşaţi, fiindcă noi sîntem oamenii tuturor extremelor.
Întrebarea care se pune e aceasta: cine vine în loc? În
2007, cînd Băsescu a fost suspendat prima oară, locul lui a fost luat, la
Palatul Cotroceni, de Nicolae Văcăroiu. În 2012, fotoliul a fost ocupat de Crin
Antonescu. Acum, în 2014, se va instala, nu pentru o lună, ci pentru un timp
mai îndelungat, Călin Popescu-Tăriceanu. Pe care, să nu uităm, Băsescu l-a
făcut om, în 2004, dintr-un simplu manechin ratat. Ce onoruri mari şi total
nemeritate a avut acest grecotei! 1) Palatul Victoria (ca premier); 2) Palatul
Parlamentului (ca şef al Senatului); 3) Palatul Cotroceni (ca şef de Stat
interimar, tot ce e posibil).
A avut 5 neveste, dar vrea să aibă şi 5 dregătorii înalte!
Ce performer! Calităţile sale fiind care? M-am uitat, cu atenţie, azi, la
figura lui: sprîncene vopsite, buze subţiri, de om viclean şi rău, nişte ochi
care nu-i stau bine în cap… „Copil din flori, şi de pripas/ Dar îndrăzneţ cu
ochii” (Mihai Eminescu). În spatele lui, după ritualul Kavalerilor de Kurlanda,
aşteaptă (pîndeşte) un alt vînător de funcţii nemeritate: plagiatorul Victor
Ponta. În felul acesta, ţara va cădea din lac în puţ. Mai pierdem 10 ani? Ne
putem permite un asemenea act sinucigaş?
CORNELIU VADIM TUDOR
23 iunie
2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu