Stăteam lângă inima ta iubito
Pe taverna împietrită de suspinări
S-a part ghiaţa care ne-a-ncălzit
Încălzit prin ochii-ţi safirii
Uit acum clipele tandre care m-au făurit
Regret că plâng solitar de tine amorezat -
Stăteam lângă sufletul tău luminat
Lăcrimând din Universul întunecat
Cu picuri tenebroase...acum întristat
Cuget la noi...ori la sentimentul anost -
La moartea deşertăciunii...
Sînt cancerizat
Mă-ncarc prin lacrimile luminii
Solitar
Soare sînt azi-noapte suflet selenar
iubind prin melancolie enigma din tine -
lacrima măslinie ce a născut cugete-mi maritime
vulcanul care prin tandru Amor erupe
albastră alinare primesc iubito...acum arar
nostalgie angelică simt când te privesc
ancoră eşi în inima mea ce monoton bate...iar şi iar
Tristeţe
Azi
Floarea Albastră mă urăşte
Azi
Cavoul meu tenebros e aproape -
Tot mai aproape de melancolie
Departe de angoasa
Titanica iubire
Azi
Plâng sau zâmbesc prin tine
Fiecare minut petrecut
în lipsa ta e o eternitate
Azi
Sufletul meu solitar
S-a spulberat
În cioburi de cristal
în noapte s-a emanat
Sentimentul ce ne-a legat
Azi
A trecut roata vieţii noastre
Lacrimile goale
împle natura
Cu eruptivanta înflorire
Azi
Sub salcie stau
Uitându-mă în sus
zadarnic iubito...vreau -
Azi
Nu mai pot
Să te privesc în ochi
Văd balta de jos
Creat din trist patos -
Din lacrimi acum stropi
Azi
S-au evaporat reveriile
Orice sentiment
Universul coerent -
Ating speranţe deşarte
Prin lacrimile-mi moarte
Ating Universul coerent -
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu