Preşedintele Iohannis a fost întâmpinat cu imnul Ţinutului Secuiesc, în vizită în Harghita-Covasna

În vizită oficială în Harghita şi Covasna, preşedintele Klaus Iohannis a fost pus într-o situaţie delicată. La începutul unei dezbateri la Miercurea Ciuc, după intonarea imnului naţional al României, participanţii au intonat imnul Ţinutului Secuiesc.

 În vizită în HAR-COV, Iohannis a fost întâmpinat cu imnul Ţinutului Secuiesc. Situaţia a fost remarcată la începutul discursului preşedintelui. „Vă mulţumesc că mi-aţi cântat, aveţi voci bune şi puternice”, a spus şeful statului, care ulterior a transmis tranşant că este împotriva autonomiei pe criterii etnice deoarece ar „inhiba dezvoltarea”. În timpul dezbaterii, primarul din Miercurea Ciuc, Robert Raduly, i-a oferit cadou preşedintelui steagul Ţinutului Secuiesc. În replică, şeful statului i-a oferit acestuia tricolorul. „Dacă e să avem un parteneriat strategic să vă las ca amintire tricolorul nostru al tuturor”, a spus Iohannis.

După ce i-a ascultat pe şefii CJ Covasna şi Harghita, Tamas Sandor şi Borboly Csaba, care au readus în discuţie temele predilecte ale UDMR, autonomia, folosirea limbii materne şi a insemnelor minorităţilor, şeful statului a comentat că „din păcate, de prea multe ori realităţile din judeţele dumneavoastră sunt interpretate într-o manieră care dezbină”, scrie Gândul.

„Intoleranţa, respingerea celor de altă etnie sunt căi sigure pentru blocarea evoluţiei comunităţilor. La fel cum izolarea acestor comunităţi nu sunt de natură să favorizeze progresul. (...) Există trei teme politice la care aşteptaţi să mă refer: descentralizare, regionalizarea şi autonomiei. Descentralizarea este obligatorie, pentru că aleşii locali ştiu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea. Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în aşa fel să fie în interesul cetăţeanului. Autonomia locală şi regională ajută, dar pe criterii etnice nu e de dorit pentru că ar inhiba dezvoltarea”, a spus şeful statului.

Iohannis a precizat că vrea să-i asculte cu foarte mare atenţie pe liderii comunităţii, adăugând „că doar prin parteneriat puternic, nu mimat, pot fi găsite soluţii”.

 În timpul dezbaterilor, şeful statului a primit din partea primarului din Miercurea Ciuc Robert Raduly un drapel al Ţinutului Secuiesc, pe care a fost inscripţionată data la care Iohannis a fost ales preşedinte al României şi data de marţi, 18 iulie, care marchează vizita preşedintelui în Harghita şi Covasna. La rândul său, şeful statului i-a oferit primarului oraşului Miercurea-Ciuc drapelul României.

"Dacă este să avem un parteneriat strategic, eu ca preşedinte al României să vă las cadou în amintire tricolorul nostru, al tuturor. (...) România cu Ungaria are un parteneriat strategic, dar el nu se bazează pe relaţii etnice, sau interetnice, ci se bazează pe relaţiile între două state vecine şi care trăiesc în bună înţelegere", a conchis Iohannis.

Şeful statului a explicat că, în prezent, România nu are regiuni administrative, fiind în plin proces de analiză a unei posibile descentralizări, însă a adăugat că şi în situaţia în care s-ar împărţi pe regiuni, ar fi vorba de entităţi economicce şi nu unele etnice. Iohannis a mai spus că o descentralizare ar fi eficientă doar dacă ar conduce la o dezvoltare economică şi o modernizare a administraţiei.

"România nu are regiuni administrative şi aici, autonomia regională s-ar încadra, dacă s-ar forma regiuni, în ceea ce se numeşte autonomia locală, care este destul de bine definită în România.Ea poate fi îmbunătăţită prin procedeul pe care l-am discutat de multe ori şi anume prin descentralizare, dar atâta vreme cât nu există regiuni, nu putem să vorbim despre o autonomie regională. Dacă este bine sau nu să se formeze regiuni în România este o discuţie care este în curs şi aici am o părere foarte clară: o regiune nu trebuie în niciun fel să reprezinte o etnie. Ea trebuie să reprezinte o entitate economică şi dacă regiunile permit dezvoltarea economică şi modernizarea administraţiei, atunci ele pot fi făcute. Dacă nu, nu", a detaliat preşedintele Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat presei, după încheierea reuniunii, că este important să "ascultăm ce vine din sufletul oamenilor, nu numai din protocol", făcând referire la faptul că a fost întâmpinat cu imnul Ţinutului Secuiesc la sosirea la sediul Consiliului Judeţean Harghita.

Şeful statului a afirmat că nu a ştiut că va fi intonat imnul secuiesc în deschiderea lucrărilor la care au participat mai mulţi reprezentanţi ai administraţiei locale din judeţele Harghita şi Covasna.

"Nu am ştiut. Am ascultat imnul secuiesc în semn de respect. Dacă cei din sală au dorit asta să-mi prezinte, eu am ascultat ce mi-au cântat şi am trecut mai departe. Eu cred că este important să ascultăm şi ce vine din sufletul oamenilor, nu numai ce vine din protocol", a declarat preşedintele Iohannis.

Preşedintele CJ Covasna Tamas Sandor a declarat marţi, în cadrul întâlnirii cu preşedintele Klaus Iohannis, că în Transilvania maghiarii se confruntă cu o "dublă măsură" în domeniul legislativ, administrativ sau justiţie, liderii comunităţilor fiind "intimidaţi prin persecutare".

"Noi, maghiarii din Transilvania, trăim ca personajul biblic Neemia, care cu o mână construia şi cu cealaltă mână se apăra. (...)Zi de zi întâmpinăm duble măsuri în legislativ, dublă măsură în administraţie, dublă măsură în jutiţie şi de dublă măsură în sfera economică. (...) Prin justiţie suntem intimidaţi prin persecutarea liderilor comunităţii noastre", a spus preşedintele Consiliului Judeţean Covasna Tamas Sandor.

Acesta a criticat faptul că Parlamentul nu a aprobat legea pentru aprobarea Zilei maghiarilor de pretutindeni pe data de 15 martie, dar şi faptul că nu este permisă arborarea steagului Ţinutului Secuiesc. Acesta a subliniat că maghiarii nu doresc autonomie "pe criterii etnice".

"Nu vrem autonomie pe criterii etnice. Noi vrem autonomie pentru bunăstarea şi pacea în regiune. O autonomie de tip Uniunea Europeană, tipul Tirolului de Sud, unde germanii convieţuiesc în pace şi bunăstare cu majoritatea din Italia", a mai spus Sandor.

Ideea a fost susţinută şi de preşedintele Cosiliului Judeţean Harghita Csaba Borboly, care a spus că maghiarii îşi doresc să nu se mai simtă ”copii vitregi”

"Am dori să nu ne mai simţim copii vitregi ai statului român. Problematica drepturilor minorităţilor naţionale nu poate să constituie baza intereselor şi luptelor politice actuale din această ţară", a spus preşedintele Consiliului Judeţean Harghita.

Preşedintele Klaus Iohannis a spus că se întâmplă frecvent ca "realităţile" din judeţele locuite în majoritate de cetăţeni maghiari sunt interpretate într-o manieră care "dezbină" şi "promovează ostilitatea" şi a subliniat că doar o participare la viaţa publică a întregii societăţi poate să ducă la o "bună apărare a intereselor legitime" ale comunităţii.

"Din păcate însă, de prea multe ori, realităţile din judeţele dumneavoastră, locuite în majoritate de maghiari, sunt interpretate, de o parte sau de alta, într-o manieră care dezbină, care nu face decât să accentueze diferenţele şi să promoveze ostilitatea. Intoleranţa, respingerea celor de altă etnie, indiferent dacă sunt practicate de reprezentanţi ai minorităţilor sau ai majorităţii, sunt căi sigure pentru blocarea evoluţiei atât a comunităţilor, cât şi a ţării în ansamblu. La fel cum izolarea acestor comunităţi nu este de natură să favorizeze progresul. Dimpotrivă, tocmai participarea la viaţa publică a întregii societăţi este cea care conduce la o mai bună apărare a intereselor legitime ale acestor comunităţi", a spus preşedintele Klaus Iohannis.

Iohannis le-a transmis reprezentanţilor administraţiei locale din Harghita şi Covasna că pe lângă misiunea de a gestiona din punct de vedere administrativ, trebuie să încurajeze climatul de bună înţelegere şi respect.

"Dincolo de misiunea de a gestiona treburile administrative, vă revine şi sarcina de a încuraja un climat de bună înţelegere şi respect în cadrul comunităţilor pe care le reprezentanţi. La rândul lor, reprezentanţii politici, fie ei ai minorităţilor naţionale sau ai majorităţii, au datoria să nu uite că unele teme şi abordări ating sensibilităţi istorice pe care nu le vom depăşi niciodată dacă le tratăm cu intoleranţă şi ostilitate. Dincolo de disputele şi câştigurile politice, principala responsabilitate rămâne faţă de oameni", a conchis Iohannis.

MEDIAFAX