duminică, 25 martie 2018

Editorial. Asociaţiile civico-politice şi utilizatorii Facebook

În plin scandal legat de folosirea ilegală a datelor utilizatorilor Facebook Dacian Cioloş anunţă înfiinţarea unui partid nou-nouţ, altul decât Platforma România 100.
Va depune actele în următoarele săptămâni. Asociaţa de care şi-a legat numele nu se va desfiinţa. Pentru că scandalul este proaspăt, iar firma Cambridge Analytica a devenit dintr-o dată celebră pentru că a manipulat utilizatorii unei reţele de socializare, este interesant de văzut cum utilizează Platforma lui Cioloş reţelele de socializare. Fostul prim ministru care face atât de multe încercări să intre în lumea bună a politicii are puţin peste 50.000 de urmăritori. Anunţul de înfiinţare a unui partid a fost vizualizat de 43.855 de utilizatori Facebook.
Este mult? Este puţin? Nu greşim foarte mult dacă afirmăm că formaţiunile de genul Platformei România 100, fie că este vorba despre o organizaţie politică, fie că este o asociaţie civică, se bazează în primul rând pe reţelele de socializare, pe publicul care stă toată ziua cu ochii pe internet.
Ce diferenţă există între o organizaţie politică şi o asociaţie civică de factura celor înfiinţate de oameni politici? Mişcarea Populară a fost o asociaţie civico-politică. Alianţa Civică, pe vremuri, a fost implicată în politică. Scopul acestora este de a atrage persoane care nu au fost implicate în politică. Se crede că aceştia sunt mai corecţi, mai cinstiţi, fiind în acelaşi timp şi mai bine pregătiţi profesional. Cel puţin la momentul înfiinţării aceste asociaţii sunt invadate de intelectuali.
Despre rezultatele obţinute nu se pot spune multe lucruri. Rămân la un nivel jos, sub pragul electoral sau uşor peste pragul de cinci procente. O excepţie a făcut USR, provenit dintr-o asociaţie civico-politică, obţinând în jur de 10 procente la primele alegeri parlamentare la care a participat.
Dacian Cioloş nu doreşte să transforme asociaţia lui în partid. Dar cu siguranţă cei mai activi membri vor face parte din noul partid, unii fiind chiar fondatori. Se înţelege că relaţia dintre organizaţia politică a Platformei România 100 şi asociaţia cu acelaşi nume va fi una cordială. Partidul mizează pe voturile utilizatorilor de reţele de socializare. Chiar dacă toţi cei 50.000 de urmăritori ar merge la vot, nu toţi vor vota partidul lui Cioloş. Se poate presupune că o parte dintre ei sunt şi urmăritori USR. Pot fi şi simpatizanţi sau votanţi PNL, partid care are în jur de 250.000 de urmăritori.
USR, în ciuda vechimii şi imaginii de partid al tinerilor, are doar 74.800 de urmăritori, cu câteva mii peste PSD, care are 68.800 de urmăritori.
După cifre s-ar spune că PNL domină reţelele de socializare. După voturi, este la jumătatea PSD. În acelaşi timp se vede că voturile USR, ca şi ale PSD, sunt invers proporţionale cu vizualizările şi Like-urile de pe Facebook. În acest caz ce ar mai putea manipula o firmă precum Cambridge Analytica în România? Toate partidele la un loc, toate asociaţiile civico-politice, abia dacă adună jumătate din urmăritorii preşedintelui Klaus Iohannis, al căror număr, 1.776.350, sunt cam 30% din numărul de voturi pe care le-a obţinut la prezidenţialele din 2014.
Statistica seacă a utilizatorilor Facebook din România, care urmăresc activitatea partidelor politice este în realitate extrem de redusă. Reluăm cifrele: USR: 74.811; PSD: 68.867; ALDE: 48.358; UDMR: 46.039; PMP: 45.033. Total urmăritori partide parlamentare: 535.477. Foarte, foarte puţin. PSD Cluj, capitala IT, are 850 de urmăritori. Preşedintele Iohanis, cu 1.776.350 urmăritori,  este un caz aparte. Numărul de urmăritori ai preşedintelui neverosimil în comparaţie cu urmăritorii partidelor parlamentare, este singurul care poate trezi suspiciuni.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu