Facebook-ul şi gesturile care produc emoţie publică

Am intrat în epoca protestelor. Se protestează pentru majorarea salariilor, pentru unirea Moldovei, pentru independenţa Justiţiei. Se protestează peste tot în lume, mai mult sau mai puţin agresiv. Arestarea liderului catalan în Germania probabil va genera reacţii dure în Spania. 
Carles Puigdemont este pasibil de o pedeapsă de 25 de ani pentru că a instigat la rebeliune cerând independenţa Catalaniei. În Barcelona în prima zi de proteste au fost înregistraţi deja 50 de răniţi.

Protestează şi cei care sunt chemaţi să menţină ordinea la proteste. Sâmbătă a fost rândul poliţiştilor să iasă la proteste. Marşul lor a fost paşnic, dar din nefericire s-a petrecut un gest care „a produs emoţie publică.” Aşa explică liderul sindical Coarnă gestul a doi poliţişti care nu s-au mai putut abţine şi s-au uşurat pe zidul unei biserici. Biserica Ortodoxă a reacţionat considerând gestul dezonorant. Poate ar fi trebuit să aibă o reacţie mai dură şi să considere că gestul celor doi poliţişti a fost un sacrilegiu.

Este posibil ca locul marcat atât de ruşinos să fie resfinţit. Dar BOR nu este chiar atât de intransigentă limitându-se să-i mustre. La rândul său, liderul sindicatului poliţiştilor îi mustră şi el, atrăgându-le atenţia că bieţii făptuitori puteau să aibă şi ei „un pic de orientare”. Adică să se uşureze pe o clădire laică.

Dar cum au fost depistaţi cei doi nefericiţi uşurători? Cineva a postat imaginile pe Facebook. Pe acelaşi Facebook aflat acum în plin scandal pentru că se implică în campaniile electorale şi contribuie la răspândirea ştirilor false. Pentru acest lucru potrivit unui sondaj, germanii sunt de acord cu scoaterea reţelei Facebook din Germania. Dacă nu ar fi fost Facebook-ul nu s-ar fi aflat de gestul celor doi poliţişti care au produs atâta emoţie? Nu se ştie. S-ar fi găsit o altă modalitate.

Poate că este momentul să se vorbească mai aplicat şi la noi despre Facebook. Apariţia reţelelor de socializare oferă fiecărui cetăţean şansa de a afla direct ce înseamnă puterea informaţiei distribuite spre mii de oameni. Printre fotografiile cu pisici şi căţei se mai strecoară şi câte o postare pe care o preia presa consacrată şi o oficializează. Dacă poza cu cei doi bărbaţi cu feţele spre zidul bisericii Kretzulescu nu ar fi fost preluată de televiziuni şi ziare, ea ar fi rămas fără efect. Adică nu ar fi generat emoţie publică.

Scandalul generat de Cambridge Analytica care a preluat datele personale ale utilizatorilor Facebook declanşează o dezbatere la nivel mondial privind raportul dintre reţelele de socializare şi presa tradiţională. În Statele Unite, Facebook apelează la presa scrisă. Facebook cumpără pagini întregi de publicitate în ziare. Practic lumea informaţiei a ajuns la o răscruce. Între mass media clasică, oficializată şi internet s-a purtat un război surd. Prin gestul său de a apela la presa scrisă fondatorul reţelei recunoaşte forţa presei care a pierdut publicitatea în faţa reţelelor de socializare. Acum, cel puţin în Statele Unite, raportul începe să se schimbe.

În viitorul apropiat, la alegerile viitoare, partidele nu vor mai putea utiliza internetul pentru campaniile electorale. Acolo nu există reguli, aşa cum este cazul televiziunilor şi ziarelor. În spatele postacilor anonimi se ascund politicieni veroşi, fără scrupule. Sub protecţia anonimatului internaut, politicienii, asemeni celor doi poliţişti, se uşurează direct pe opinia publică.

Autor: Dumitru PĂCURARU

Sursa: INFORMAŢIA ZILEI de MARAMUREŞ