de Gheorghe Pârja
19 februarie este ziua când a venit pe lume cel care
va deveni unul dintre faimoșii sculptori ai lumii moderne. Este vorba despre
Constantin Brâncuși, născut în anul 1876, în Hobița Gorjului. Asemănările cu
spiritul Nordului le-am deprins de la un vestit sculptor de la noi, de la
vizionarul Mihai Olos. Adesea îmi spunea, în atelierul lui din Baia Mare, ce
legătură ar fi între brâncușiana Coloană a Infinitului și Orașul Universal
închipuit de el. Ținea mult să spună că obârșia ideii Necuprinsului Oraș se
află în miracolul fusului cu țurgalăi, cu care torceau femeile în șezători.
Într-un moment de imaginație mai relaxată, Mihai
credea că Brâncuși a fost de două ori în Maramureș. A fost o mărturisire
într-un interviu pe care mi l-a acordat, dar nu a insistat mult pe această
ipoteză. Cred că i-ar fi plăcut să fi cutreierat marele sculptor Maramureșul.
Cum s-a întâmplat cu Noica, pe care Mihai Olos l-a adus la Desești. Mihai era
un bun cunoscător al operei și vieții geniului născut la Hobița. A avut un
regret artistic că nu l-a întâlnit. Nu i-a îngăduit nici ordinea vremii. De
fabuloasa lui operă, care a schimbat în bine ordinea artei moderne, am fost și
eu sincer atașat. Am privit de aproape câteva lucrări ale lui Brâncuși în muzee
bucureștene. Dar certitudinea artei și gândirii unice mi s-a relevat în
studenție, când cu un grup de scriitori am fost la Târgu Jiu.
Eram pentru prima dată la Complexul Brâncușian.
Acolo am aflat povestea fascinantă a prieteniei lui Brâncuși cu V. G. Paleolog
(1890 -1979). El a scris prima carte din lume despre Brâncuși. După 29 de ani
de viețuire în stil românesc la Paris, a adunat un tezaur documentar unic, un
patrimoniu sacru despre devenirea prin operă. Dar și episoade din nașterea
Complexului. În 1935, Liga Națională a Femeilor Române din Gorj, reprezentată
de Arethia Tătărăscu, încredințează lui Constantin Brâncuși realizarea unui
proiect monumental, dedicat memoriei soldaților gorjeni căzuți în luptă în
Primul Război Mondial. În 1938, acesta este inaugurat în prezența artistului,
devenind primul monument de for public realizat de Brâncuși. Părțile
ansamblului, Masa, Scaunele, Poarta și Coloana, făceau parte din repertoriul
formelor lui Brâncuși. La dimensiuni reduse realizate în atelierul sculptorului
sau în alte contexte.
Din concepția lui Brâncuși despre Calea Eroilor
făcea parte și Biserica, care atunci era în stare de renovare. Sculptorul a
încorporat în ansamblu ceva ce era deja zidit, fiind un element esențial al
confesiunii locale, obligatoriu pentru mesajul paradigmei creștine. Proiectul
în întregime a constat într-o alee care, plecând de la digul Jiului – locul de
evocare a actelor de vitejie gorjenească, trecând pe sub un portal, continuând
spre biserică, care a primit numele de Calea Eroilor. Fundamental una a vieții,
a etapelor arhetipale ce definesc omul, comunitatea, cea care se adună în jurul
Mesei Tăcerii, dualitatea și cuplul, reprezentate de Poarta Sărutului,
comuniunea cu sacrul din interiorul Bisericii și, nu în ultimul rând, Coloana
fără de sfârșit.
După cum aminteam, am fost în tinerețea mea
studențească la miracolul brâncușian de la Târgu Jiu. Unde, cu ajutorul celor
pricepuți, am deslușit simbolurile din celebrul ansamblu. Eu am privit Cerul
chiar de la poalele Coloanei Cerului. Este o alcătuire unică, cu multe
înțelesuri. Coloana fără Sfârșit, ridicată pe locul fostului târg de vite de
lângă Cimitirul Eroilor, vine din crezul îndelung al poporului român. Acolo, la
târgul de vite, era un loc sfânt de întâlnire, marcat de conștiința publică.
Sculptorul marchează acest spațiu cu un ax vertical, Coloana fiind cea care deschide
porțile Cerului, făcând legătura dintre cei vii și cei morți. Mi l-am apropiat
pe Brâncuși după deslușirea înțelesurilor pe care le poartă Calea Eroilor, dar
și din cărțile lui V. G. Paleolog, care i-a stat în preajmă aproape trei
decenii.
Mai ales la Paris, unde i-a cunoscut pe Amedeo
Modigliani, Guillaume Apollinaire, Ezra Pound, James Joyce, ori Picasso. Așa a
devenit un tezaur al relațiilor culturale europene. Ba a stat la masă cu
Domnișoara Pogany, cea care i-a fost model Maestrului pentru celebra sculptură.
Într-un 19 februarie, s-a născut nemuritorul Constantin Brâncuși.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu