luni, 24 februarie 2025

Excese și incongruențe ale administrației Trump

 

    Am scris mai multe articole despre liderul de la Casa Albă. Însă, acuma când face cu nesimțire gafe după gafe, eu spun că atât el, cât și ortacii lui (vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, șeful Pentagonului Pete Hegseth ș.a.m.d.), ar trebui să citească și apoi, după o mult necesară spiritualizare prin meditație, în continuare să se călăuzească după nemuritoarele spuse/sfaturi ale lui Baltasar Gracián din cartea Oracolul manual (BPT, Editura Minerva, București, 1975): „Decăderea cugetului e mai dăunătoare decât cea a trupului”; „Fii întâi stăpân pe tine însuți și vei fi apoi și peste ceilalți”; „Ce se face iute, iute se desface”; „Nu te făli necontenit, căci mâine nu vei mai uimi pe nimeni”; „Obișnuita restriște a norocoșilor este că au începuturi foarte prielnice, dar încheieri nespus de tragice”; „Mediocritățile nu sunt obiect al aplauzelor”; „Unora li se strică urechile de prea multă dulceață auzită în lingușiri”.

            Să fie conflictele generate de administrația Trump dovada declinului Statelor Unite și al întregului Occident? Căci iată, cartea Declinul Occidentului a lui Oswald Spengler (primul volum în anul 1920, al doilea în 1922), ne informează Petre P. Negulescu în Destinul omenirii (Fundația pentru Literatură și Artă Regele Carol II, București, 1939), tratează „Ideea mobilității fatale și a inevitabilei nestatornicii a tot ce există”, o remarcabilă continuare a lucrării dedicată în 1904 (perioada studiilor universitare) lui Heraclit din Efes.

            Întrucât, în opinia lui O. Spengler, culturile au un „ciclu vital”, cu durata maximă de un mileniu (cazul culturilor mari, adică cele care și-au parcurs în întregime ciclul lor – egipteană, babiloniană, indiană, chineză, greco-romană, mexicană, căci mai există și din cele care au pierit „mai înainte de sfârșitul normal al ciclului lor” – cazul culturilor hitită, persană, peruviană etc.), și întrucât civilizația reprezintă „moartea unei culturi și agonia perioadei istorice pe care a inaugurat-o ea”, iar cultura modernă/occidentală începe în jurul anului 1000 (de pildă renașterea ottoniană, adaug eu), concluzia gânditorului german este următoarea: După toate probabilitățile, durata ei nu va depăși cu mult anul 2000!

            Luând aminte la toate semnele prezentului (devansarea culturii autentice de către civilizația mașinisto-calculatoristă, sporul anafalbetismului funcțional și al abandonului școlar, declinul moral-spiritul al întregii omeniri și cel educațional al tinerilor, totul din pricina goanei nebune după lucruri pieritoare etc.), noi, oamenii secolului 21, constatăm că realitatea depășește cu mult sumbrele previziunii spengleriene. Da, căci cugetătorul german era preocupat la vremea lui de decăderea doar a culturii și civilizației, însă – o sută de ani mai târziu – pământenii cu discernământ observă că lucrurile au luat-o razna pe întreaga planetă și că viața este pretutindeni amenințată cu dispariția (deja au dispărut mai multe specii și altele sunt în pragul extincției), toate acestea din cauza lăcomiei, nechibzuinței și cruzimii omului civilizat și mai puțin civilizat: consum exagerat, risipă, înarmare până-n dinți (inclusiv uriașe stocuri termonucleare), războaie nimicitoare, despăduriri, poluarea tot mai agresivă a solului, apei, aerului și alimentelor.

            Sigur, toți muritorii sunt mai mult sau mai puțin vinovați de cumplita năpastă ce s-a abătut asupra casei noastre planetare, odată cu începutul revoluției industriale (startul necinstirii naturii-mamă de către robul banului) și care – tot progresând în timp prin forme din ce în ce mai perfide – astăzi constituie cea mai directă și mai serioasă amenințare la adresa vieții în general, a omului în mod special: unii (industriași, afaceriști, cârmuitori, cercetători) lucrând de zor pentru opulența lor și progresul otrăvit al generațiilor viitoare, alții conștienți de iminența pericolului generalizat, însă prea puțin capabili să schimbe ceva în bine prin avertismente întemeiate și/sau proteste îndreptățite, cei mai mulți inconștienți, ba chiar sfidători în raport cu chestiunile ce nu afectează imediat și în mod direct traiul lor obtuz-larvar, astfel contribuind – prin obediență și indolență – la înrăutățirea stării de lucruri.

            Cum altfel se explică perpetuarea milenarei anomalii politico-sociale că o mână de cârmuitori (aristocrați, democrați, despoți ș.a.), cu ajutorul forțelor de ordine anume create (gărzi de corp, armată, poliție, jandarmerie, servicii secrete, justiție clientelară), au izbutit să domine și să exploateze popoare de ordinul milioanelor, pentru ca astăzi să fie prostite și ținute în nedemnă îmbotnițare peste opt miliarde de pământeni, chiar și atunci când sforarii planetari își permit să facă experimente (eugenice, pandemice, nutriționale) cu cei mulți sau își dezvăluie mârșavele planuri de exterminare într-atît de inumane, încât populația globului să nu depășească două miliarde (în variantele atroce sub un miliard)?!...

            E clar că cea mai mare vină în toate chestiunile ce privesc sănătatea pământului și a viului revine guvernanților, îndeosebi cei ai statelor întinse și cu un mare număr de locuitori (India, China, Statele Unite, Indonezia, Brazilia, Japonia), respectiv ai țărilor militariste și cu apetit hegemonic (SUA, Rusia, China).

            Într-o asemenea complicată situație internațională și potrivit hazardantei promisiuni din campania pentru Casa Albă („Voi încheia conflictul ruso-ucrainean în 24 de ore!”), Donald Trump și-a trimis emisarii în Europa (JD Vance, Pete Hegseth, generalul Keith Kellog) și în Arabia Saudită (Marco Rubio, consilierul Mike Waltz, emisarul special Steve Witkoff). Nu se știe cu exactitate ce a discutat delegația americană cu cea rusă la Riad (cică numai probleme bilaterale, „ciomăgarii americani”, vorba lui Traian Băsescu, fiind jucați pe degete de bătrânul vulpoi Serghei Lavrov), dar se știe prea bine că, respectând dispozițiile primite de la patronul lor, zărghitul arghirofil Donald Trump, și știind diplomație cam până la genunchiul broaștei, ceilalți s-au apucat să-i ironizeze, să-i muștruluiască și să-i tragă de urechi pe toți liderii și oficialii Uniunii Europene.

            Memorabil la capitolul stridențe și incongruențe, dar fără să amintească măcar de război, pentru mult timp de-acu înainte va rămâne haoticul discurs al vicepreședintelui JD Vance, discurs pe care nu numai președintele Trump l-a găsit „strălucitor” (mă rog, a fost la nivelul priceperii și „eleganței” lui politice), ci și unii dintre gazetărașii noștri suveraniști, ce-l cred salvatorul României pe ridicolul „profet” Călin Georgescu și-i tâlcuiesc cu devoțiune toate aberațiile. Unul dintre aceștia, nu prididea într-o făcătură să laude logoreea vanciană (desigur, pentru scurta și inexacta referire a arogantului american la anularea primului tur al prezidențialelor de la noi, implicit la necușerul catindat suveranist), ba chiar să-l laude pe acesta că a venit în Europa cu soția și copilul, adică taman pentru ceea ce le-ar imputa oficialilor români („Cum, pe banii noștri îndrăzniți să mergeți în străinătate cu întreaga familie?”), chiar dacă întâlnirea ar avea loc pe bătrânul continent...

            Spunea acest fost jurnalist de Ohio (ajuns vicepreședinte prin vrerea unui bătrân limitat și clonțos), printre altele, că primul tur al prezidențialelor din România a fost anulat de guvern, după care (dar asta mai încolo) a arătat cu degetul spre Curtea Constituțională. Vasăzică, informațiile primite de vicepreșeedinte, vagi și inexacte, provin dintr-o sursă colaterală (cel mai probabil de la un prieten sau adept al Georgescului), nicidecum din sursă oficială. La sfârșitul conferinței, același oficial american și-a permis să facă presiuni asupra ministrului român de Externe pentru ridicarea restricțiilor de călătorie în cazul fraților Tate (Andrew și Tristan), care au dublă cetățenie (americană și britanică), îl admiră pe Rățoi și, în anul 2022, au fost arestați în România pentru trafic de persoane, spălare de bani și înființarea unei grupări criminale.

            Să vezi și să nu crezi la ce se pretează trufașa administrație Trump, același nezdravăn și mojic președinte care-și trimite ciracii nemintoși ca să le spună liderilor europeni că, pe aceste meleaguri, este ăncălcată în mod grav și repetat democrația, după ce el, marele Rățoi, în urmă cu cinci ani nu numai că n-a recunoscut victoria democratului Joe Biden, dar chiar – caz fără precedent în istoria democrației americane! - și-a îndemnat fanii ciomăgari să ia cu asalt Capitoliul (Congresul).

            După cum tot fără precedent este ca un individ cu mai multe dosare pe rol să fie desemnat „nedreptățitul” candidat al republicanilor, ba chiar să câștige alegerile, pentru ca îndată după instalarea la Casa Albă, să-i vâneze cu armata pe imigranți, să-i grațieze pe atacatorii Capitoliului și să-i demită pe toți procurorii numiți de Joe Biden, să emită pretenții teritoriale (la fel au procedat Hitler, Stalin și Putin) asupra Canadei, Groenlandei și Canalului Panama (mai subtil și asupra Fâșiei Gaza), să dea înapoi în cazul Canadei și Mexicului, apoi să declanșeze războiul comercial cu China, India și Uniunea Europeană, pe care o vrea slăbită și dezbinată (pesemne că n-are habar că cea mai strălucită realizare a coloniștilor și misionarilor europeni este America, mai ales Statele Unite!) și să-și dea jos patalonii politici în fața neomului Putin (prin reactivarea sau restabilirea personalului ambasadelor rusă și americană, muscalii ies din izolarea internațională), dar îndeosebi să denatureze cu grosolănie adevărul (pretinde că Ucraina a pornit războiul!) și să-l insulte ca la ușa cortului pe președintele V. Zelensky (actoraș de comedie, incompetent, dictator).

            Istoria ne spune că președintele Franklin D. Roosevelt și soția sa Eleanor (ambii sioniști) închinau pahare de șampanie în sănătatea megacriminalului I.V. Stalin și că liderul american, peste capul și (poate) fără știrea aliaților, pe 20 martie 1943 a trimis la Kremlin Scrisoarea către Zabrousky, prin care transmitea propunerile pentru Noua Ordine Mondială (implicit sferele de influență) de după al doilea război mondial. Da, dar a făcut-o fără încălcarea înțelegerilor și fără să uite de aliați, în primul rând de englezi...

            Cărui fapt se datorează scandaloasa întoarcere a lui Trump împotriva lui Zelensky? Nicidecum neparticipării ucraineanului la discuțiile ruso-americane de la Riad (a cerut și continuă să ceară ca la negocieri să participe și o delegație a Uniunii Europene), ci cu siguranță refuzului acestuia de-a  ceda americanilor, fără garanții de securitate din partea lor, jumătate din pământurile rare ale țării, cu o valoare de ordinul trilioanelor. Or, hapsânul de yankeu s-a simțit jignit că un oarecare fost actor de comedie l-a împiedicat să pună mâna pe această uriașă avere, în schimbul datoriei de război a Ucrainei, mult umflată de afaceristul gerontocrat.

            Apropo de discursul vancian, respectul pentru adevăr mă obligă să precizez că singura parte din el, care merită reținută nu numai de români, este avertismentul în legătură cu democrația ce poate fi cumpărată, iar prin aceasta răsturnată cu câteva sute de mii de dolari, dovadă îndestulătoare că n-a fost o democrație consolidată.

 

            Sighetu Marmației,                                                             George  PETROVAI

                 20 feb. 2025

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu