Revista „Lumină Lină” își revarsă dragostea de cultura și literatura română pe întreg mapamondul

 

Revista „Lumină Lină”, ce apare la New York și-l are ca mentor și ctitor pe preotul ortodox, profesor universitar dr. Theodor Damian, având ca redactor șef pe Mihaela Albu, secretar de redacție pe Claudia Damian, redactor Sorin Pavăl și fotoreporter pe Alex Marmara, este o publicație internațională, editată sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, fiind membră a Asociației Revistelor, Publicațiilor și Editorilor,  cuprinde și-n numărul pe ianuarie – martie 2025, Anul XXX/ Nr. 1 o paletă tematică largă de rubrici cu articole semnate de scriitori români din toate colțurile lumii.

Revista de spiritualitate și cultură românească „Lumină Lină” este structurată în următoarele capitole: „Teologie”, „Eseu”, „Eminesciană”, „Documente și mărturii”, „Proză”, „Cărți în Agora”,  „Istorie”, „Universalia”, „Aniversări”,  „Comemorări” și „Reportaj”.

În editorialul intitulat  „Pocăința vameșului și îndreptarea fariseului”  pr. prof. univ. dr. Theodor Damian meditează la Pilda Sfintei Evanghelii din a 33-a duminică după Rusalii, din care aflăm: „De foarte multe ori nu ceea ce faci contează, ci modul cum faci ceea ce faci. Dacă se întâmplă să faci o faptă bună şi o faci cu aroganţă şi-l umileşti pe acela pe care l-ai ajutat, atunci modul în care ai făcut-o, aroganţa, faptul că l-ai umilit, că l-ai rănit sufleteşte, că l-ai diminuat în fiinţa şi în personalitatea lui, face ca gestul tău să-şi piardă valoarea. Se întâmplă ca uneori să ridici catedrale din faptele tale bune, dar dacă în acelaşi timp nu ai făcut fapta  cu gândul la Dumnezeu, cu dragoste autentică, adevărată  faţă de aproapele, catedrala aceea se prăbuşeşte întocmai ca cea a Meşterului Manole din legenda Mănăstirii Argeşului. De aceea, este deosebit de important să nu ne limităm numai la a face lucrurile care ne sunt cerute de legea Mântuitorului, de legea noastră strămoşească, cum spunea Coşbuc într-un poem, ci să dăm deosebită atenţie modului în care le facem, iar smerenia nu este parte din ce faci, este parte din cum faci ceea ce faci.”

Cu poezie apar Marcel Miron, Dorin Ploscaru, Teodor Dume, Vasile Trif, Maria Ceauş, Valeriu Barbu, Daria Dalin, Dumitru Tâlvescu, Caliopia Tocală, Doina Guriţă şi Vasilica Grigoraş.

Dr. Stelian Gomboş se prezintă cu eseul „Biserica Ortodoxă Română între identitate concretă şi autocefalie rodnică”; Anastasia Dimitru are un material (continuare din nr. trecut) numit „Zoe Dumitrescu – Buşulenga sau despre cultura Logosului”; prof. univ. dr. Ion Haineş vorbeşte despre „Ion Vinea (17 aprilie 1895, Giurgiu – 6 iulie 1964, Bucureşti) şi opera literară şi publicistica lui”; Al. Florin Ţene este prezent cu eseul „Metafora ca ritm al gândirii poetice”; Ovidiu Ţuţuianu ne convinge că „Mihai Eminescu n-a fost ateu!” printr-o analiză documentată şi obiectivă; Florentin Popescu este prezent cu un material la cei 175 de ani de la naşterea Poetului Naţional.

Lorena Lupu ne aduce în vizor „Destinul unui autor dublu cenzurat” fiind vorba despre Ion C. Pena, cu un destin tragic al acestuia, uitat de istoria literară; Diana Dobriţa Bâlea este prezentă cu un fragment de roman, numit „Lacrimile sunt un dar”. Proza mai este reprezentată de Mariana Al-Saleh (”Ierni şi femei”); Eliza Rosanna Tiu („Colindul armelor”). Dan Anghelescu recenzează volumul Mihaelei Albu „Cuvintele mor în picioare”, editura Vremea, Bucureşti 2024; Ioan N. Roşca se apleacă asupra volumului Danielei Şontică „30 de scriitori români din exil (1945-1989), editura Basilica, Bucureşti, 2022; Anca Sârghie ne propune analiza cărţii „Noica şi Câmpulungul”, editura Semne, Bucureşti, 2024; Florentin Popescu prezintă eseul „Alexandru Macedonski din nou în actualitate”; Passionaria Stoicescu, cu titlul „O poetă a înalturilor şi adâncurilor sufleteşti” ne-o prezintă pe poeta Ana Săcrieru; Lina Codreanu identifică „Două metode scripturale într-o carte”a scriitoarei Nela Diana Radu Grigorescu; Vasilica Grigoraş ne introduce în „Poezia – miezul vieţii în Hristos” a părintelui-poet Marcel Miron; „Poezia – o psihologie a imaginarului” este titlul eseului Anei Dobre despre volumul de poezii „Dragul meu Nimeni (poemele iubirii) autor Passionaria Stoicescu; Ticu Leontescu, cu titlul „Petruş Andrei , un poet exuberant” scrie despre antologia „O sută şi una de poezii” a acestuia, apărută în 2022 la editura Academiei Române.

Gelu Dragoş este prezent cu recenzia volumului „Fabule şi pamflete” autor Puiu Răducan, despre care afirmă: „Minunata carte de fabule, pamflete şi poezie (...) acest volum este o oglindă a societăţii româneşti de astăzi, care s-a degradat continuu în ultimii 35 de ani, iar cum proverbul este Peştele de la cap se-mpute, Puiu Răducan a avut la dispoziţie material suficient şi s-a dovedit faptul că l-a valorificat eficient.”

Pr. Theodor Damian, cu titlul „A unsprezecea poruncă” face referire la volumul „Protopopul martir de la Huedin” de preot Valeriu Gr. Sima, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Mădălin Sebastian Lung, editura Limes, Cluj Napoca; Dumitru Sîrghie – Mitif, la rubrica „Anatomia unui poem” ni-l aduce în prim-plan pe poetul Dan Anghelescu; Dorin Nădrău scrie despre „Rolul Bisericii Ortodoxe la începuturile istoriei statului şi dreptului românesc”; Marian Nencescu este pe urmele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu în eseul „Un om mare văzut de un om mic – Cuza Vodă şi Ioan G. Valentineanu”.

La rubrica „Aniversări” Stoica Lascu are un medalion academician Ioan – Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care în 1 ianuarie a împlinit 70 de ani.

La „Comemorări” pr. Theodor Damian ni-l aduce în memorie pe părintele vicar Vasile Vasilache, care a fost „...o personalitate temeinică atât din punct de vedere al ideii de temelie, de statornicie, trăinicie şi putere, cât şi din cel al ideii de bază solidă pe care se poate construi ceva, cum ar fi o casă, o biserică, o parohie, o administraţie, un ideal, o relaţie duhovnicească”.

Criticul clujean Mircea Popa îl prezintă pe Timotei Ursu şi lucrarea lui intitulată „Kogaion”; Marian Nencescu prezintă „Gala Premiilor Fundaţiei culturale Hesperus” găzduită de Muzeul Ţăranului Român.

Cele 173 de pagini ale revistei se încheie sferic cu „Retrospectiva trimestrială”, unde aflăm despre evenimentele literare care au avut loc la New York, la Biblioteca Națională Centrală din Roma, la Parohia ortodoxă română „Buna Vestire” Munchen, la Ambasada României din Roma, ș.a.

Din nou ne surprind plăcut confraţii de peste ocean cu această revistă complexă care ne aduce veşti şi autori care trăiesc şi gândesc româneşte.

                                                                      Gelu Dragoş, UZPR