Întoarcerea la frumos și bun-simț

                                                           de Mihaela CD

Trăim într-o epocă  ciudată umplută până la refuz de lucruri bizare,  în care excesul, zgomotul și superficialul par să fi pus stăpânire pe viața de zi cu zi. Ne întrebăm stupefiați până unde mai  putem oare suporta? Muzica stridentă, versurile vulgare, moda blugilor rupți și atitudinile de sfidare au devenit norme pe care societatea, sătulă și obosită, începe să le respingă instinctiv. În locul acestor manifestări de goliciune culturală, tot mai mulți oameni caută, cu o sete firească, întoarcerea la frumos și la bun-simț.

Această orientare nu este un capriciu trecător, ci o nevoie profundă a spiritului uman. Omul are nevoie de armonie, de echilibru, de repere solide. În fața avalanșei de superficialitate, mulți redescoperă liniștea și noblețea poeziei, rafinamentul muzicii clasice, eleganța teatrului adevărat și puterea spirituală a credinței. Într-o lume care promovează instabilitatea și relativismul, frumosul și bunul-simț sunt acele ancore de care e  neapărată nevoie pentru stabilitate,  acele locuri de refugiu pentru suflet.

Arta, atunci când este autentică, nu doar că încântă ochiul sau urechea, ci modelează si caracterul. Ea cultivă sensibilitatea, formează gustul și întărește legătura cu valorile perene. Poezia, cu puterea ei de a spune mult în puține cuvinte, ne învață să privim dincolo de aparențe. Muzica clasică, prin armoniile ei desăvârșite, ne ridică spre înțelesuri mai înalte și ne redă încrederea că frumusețea nu se pierde, chiar dacă uneori pare uitată.

Întoarcerea la frumos și bun-simț înseamnă, de fapt, întoarcerea la noi înșine. Este dorința organică de a regăsi echilibrul pierdut, de a trăi în acord cu valori care ne înnobilează și ne dau sens. Înseamnă a spune „nu” vulgarității și superficialului, pentru a face loc luminii interioare, nobleței și adevăratei culturi.

Atunci când credeam că nu mai este nicio șansă  să ne mai revenim, constatăm cu  bucurie ca lumea este într-adevăr sătulă de kitsch și de impostură. Însă această saturație este doar începutul unei renașteri. Din ce în ce mai mulți oameni caută eleganța, respectul, credința, bunul gust și arta adevărată. Este un semn că nu am pierdut bătălia pentru sufletul omului modern, ci dimpotrivă, că am ajuns la un punct de cotitură: acela al redescoperirii autenticului.

Întoarcerea la frumos și bun-simț nu este cum ar crede unii, o nostalgie, ci o NECESITATE. Este răspunsul firesc al sufletului intoxicat de tot ce este urât și vulgar, este modul său de a spune: STOP, AJUNGE!

Ai tinde să crezi că tineretul este cel care nu vrea eleganță și  bun simț complicându-se să înoate în mocirla vulgarității, însă  realitatea recentă ne arată că, tot mai mulți tineri caută cu disperare acel frumos care să le dea un sens, un drum, o cale de urmat, o satisfacție și o bucurie a sufletului. Fie  că vorbim despre credință, muzică, artă sau modă,  sufletul își căută busola, tânjește după valori autentice.

Orice modă se schimbă  iar vulgaritatea pierde teren!  Și tocmai de aceea, astăzi, mai mult ca oricând, frumosul și bunul-simț au puterea de a salva ceea ce este esențial în om: demnitatea, armonia și bucuria de a trăi.

Să renaștem în lumină!