Se afișează postările cu eticheta Daniel Luca. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Daniel Luca. Afișați toate postările

marți, 5 noiembrie 2024

A apărut revista „Thymes” nr. 18-19 (3-4)/2024

Materialele propuse pentru publicare pentru numărul următor se trimit pe adresa: revista.thymes@gmail.com, în format word, doc, rtf sau docx, Times New Roman 12, la 1 rând și 15, cu diacritice, până în data de 15 februarie 2025.

CUPRINS:

EDITORIAL. Laura Gheorghiu (1).

 POEZIE. Francisc E. Balogh (5). Iosif Băcilă  (8 ). Mariana Cristina Bălășoiu (10). Marinela Belu-Capșa  (15). Liliana-Cornelia Boițiu (17). Teo Cabel (21). Lorin Cimponeriu (25). Nicu Ciobanu (30). Teodor Dume (35). Ina Dumitrescu (40). Geo Galetaru (43). Dan D. Gîrjoabă (46). Ioana Haiaș (48). Stejărel Ionescu (50). Adrian George Itoafă (53). Aura Lupșescu (56). Daniel Mariș (59). Dorina Măgărin (63). Mihai Merticaru (68). Cristian Gabriel Moraru (71). Florica Munteanu-Cuc (75). Marian Oprea (79). Ileana Pop-Nemeș (81). Marian Raicu (84). Vali Șerban (86). Macedon Tofeni (89). Nicolae Toma (92). Valeriu Valegvi (95). Emil Sergiu Varga (98). PROZĂ. Cosmisian (104). Adrian George Itoafă (107). Eugen Oniscu (110). TEATRU. Adrian George Itoafă (114).

DIALOG CU CĂRȚILE. Florina-Maria Băcilă (despre Emina Căpălnășan; 119). Sorin Ciutacu (despre Daniela Văleanu; 122). Alexandra Dogaru-Aldo (despre Ștefan Ghioc; 124). Armanda Filipine (despre Maria Vaida; 128). Petru Hamat (despre Veronica Balaj, Florina Blidariu; 132). Marian Ovidiu Justinianu (despre Ștefan Ghioc; 144). Tudosia Lazăr (despre Ștefan D. Gheorghe; 146). Daniel Marian (despre Marilena Apostu; 149). Cristian Gabriel Moraru (despre Emil Mircea Neșiu; 151). Cristian-Paul Mozoru (despre Dorina Măgărin, Iosif Băcilă, Victor Rusu; 153). Ionel Necula (despre Mihai Merticaru, 162). Adrian Dinu Rachieru (despre Valentin David; 164). Gheorghe Secheșan (despre Mihai Ursulescu; 166).

ISTORIE ȘI TEORIE LITERARĂ. Cristian-Paul Mozoru (169). Gheorghe Secheșan (182).

 EVENIMENT. Cristian Gabriel Moraru (185). Din creațiile participanților la concursul de debut în poezie organizat de Editura Castrum de Thymes cu ocazia ferstivalului național de literatură „Panorama”, ediția a IV-a (Gabriel Marius Cioroiu, 187; Lavinia-Lucia Obreja, 187; Silvia Curelaru Ibănescu, 188; Sandra Green, 189; Mihai Bălțat, 189; Elena Stan, 189; Gheorghe Mirela Cristina, 190; Olivera Stoianovici, 191; Viorica Vancu, 191). Zenovia Zamfir (192).

ILUSTRAȚII COPERTĂ ȘI INTERIOR: PETRARU BUSUIOC (ANINA).

Accesati https://drive.google.com/.../1DrgUBouFhmZPrqloe4V.../view...

 

duminică, 7 iulie 2024

Semnal editorial- Daniel Marian „Sălbăticiuni”

 

Fericirea de a fi singur
Tot felul de jivine, de sălbăticiuni, ne înconjoară ori își fac cuib în noi înșine, până într-acolo încât noi înșine devenim asemeni lor.
Acestea nu se lasă domesticite cu una, cu două, așa încât trebuie să ne obișnuim cu ele, să le acceptăm ori, din contra, să ne ridicăm la luptă.
În viziunea lui Daniel Marian (sălbăticiuni, Editura Castrum de Thymes, Giroc, 2024), asta înseamnă viața, o permanentă luptă, dar și bucuria trăirii.
Cu atât mai mult cu cât la sfârșitul bătăliei va rămâne o singură sălbăticiune, moartea („înfășoară-ți după călcâie depărtarea adapă-te / din singura fântână rămasă în cer // - dar unde te grăbești? moartea așteaptă” – run forrest run).
Există o legătură între cer și pământ, însă aceasta trebuie găsită. Întâi de toate, în noi înșine.
Or' noi ajungem să ne complăcem în compania singurătății, să celebrăm pierderea (de orice natură ar fi ea) și mai puțin să bucurăm de cei din jurul nostru („celebrăm // pierderea până și a închipuirii / sensului de mers spre o logică indiferentă”), să alungăm poveștile cât mai departe („șeherezada și făt-frumos încă / mai povestesc deși / nu-i crede nimeni” – un tramvai).
Dar nu e o simplă complacere, ci o adevărată fericire de a fi singur („împreună cu singurătatea mea sunt / două singurătăți care ce s-ar face / fără cele alte câteva / vreo opt / miliarde de jumătăți însingurate / ale nimănui // dar atât de adânci și fericite!” – singurătatea ta), consecință și a descoperirii falsității iubirii, care poate trăda oricând („din rămăşiţe de suflete / îi croieşte îi îndoaie îi coase / îi scarmănă şi apoi îi vinde // pe mine m-ar vinde primul / printre palme şi săruturi / într-o după amiază de dragoste” - draga mea fabrică îngeri).
Chiar atunci când această realitate pare a fi singura viabilă, mai intervine o descoperire, și anume cea a realităților multiple, fiecare om având propria sa realitate („câți oameni atâtea realități / care mai de care scrobită și poleită cu aur / țeapănă ca un morcov pizmuit de iepuri / la un turnir pentru supraviețuire” – roată dințată stricând un întreg mecanism), supraviețuirea devenind din ce în ce mai dificilă.
Se ivește, însă, aproape de nicăieri, un aliat de nădejde, el însuși o ... sălbăticiune: cuvântul („cum să nu te sperii // când vezi adevărata culoare a cuvintelor / faţa lor extrem de sălbatică şi câteodată ciudată / vânăt opaiţ al unei zile ca o sculptură care voia / să rămână aceeaşi copie după o copită sângerândă // de când potcoavele au născut drumuri s-au scurs / din sufletele lor motive de mers mai departe).
Daniel Marian nu se dezminte, continuă să se joace la modul cât se poate de serios cu cuvintele, așezându-le într-o formă potrivită, cea a poeziei.
Daniel Luca

marți, 14 mai 2024

CONCURS DE DEBUT


Editura Castrum de Thymes organizează cea de-a IV-a ediție a concursului de volume de poezie pentru autorii nedebutați editorial în acest gen literar, fără limită de vârstă.

Textele propuse vor fi trimise până la data de 14.06.2024 pe adresa: edituracastrumdethymes@gmail.com, cu mențiunea „pentru concurs”, în format Times New Roman 12, cu spațiu de 1,15 între rânduri, maximum 100 pagini. Prin participarea la concurs, participanții își exprimă implicit acordul ca editura să publice în revista on-line „Thymes” din creațiile acestora.

Volumul câștigător va fi publicat (100 de exemplare) pe cheltuiala editurii și va fi lansat la cea de-a IV-a ediție a Festivalului de Poezie „Panorama” ce se va desfășura în perioada 19.08-22.08.2024 în localitatea Ghelari, jud. Hunedoara, la Pensiunea Panorama, cazarea autorului fiind suportată de organizatori.

Daniel LUCA, manager


joi, 8 iulie 2021

THYMES, Anul II, nr. 2(5), aprilie-iunie, 2021

 Revista „Thymes”, nr. 2(5)/2021

Ilustrație copertă: Elisa Trip, Școala Gimnazială Dumbrăvița, clasa a VIII-a B, jud. Timiș
CUPRINS: EDITORIAL. Laura Gheorghiu (1).POEZIE. Ana Ardeleanu (5). Carmena Felicia Băințan (9). Anca-Iulia Beidac (13). Iulia-Maria Ciherean (18). Camelia Monica Cornea (20). Dana Dico (24). Gabriel Dinu (28). Olga Dobrescu (30). Gelu Dragoș (37). Adalbert Gyuris (40). Mihaela Huțanu (42). Daniel Mariș (45). Cristian Gabriel Moraru (51). Ion Moraru – Cașin (55). Cristian-Paul Mozoru (58). Emil Mircea Neșiu (62). Mihai Păcuraru (65). Nicolae Silade (69). Costel Simedrea (76). Diana Trandafir (79). Emil Sergiu Varga (83). Adriana Weimer (88). PROZĂ. Veronica Balaj (93). Angela Burtea (96). Cristian Mladin (98). Eugen Posa (108). Vasile Rodian (113). DIALOG CU CĂRȚILE. Petronela Apopei (116). Ana Ardeleanu (124). Teo Cabel (126). Traian Gh. Cristea (128). Constanța Sylvia Hârceagă (134). Daniel Luca (137). Voichița T. Macovei (143). Daniel Marian (148). Octavian Mihalcea (153). Ică Sălișteanu (155). ARTE PLASTICE. Ion Diaconu (158). Mihail Dragomirescu (163).
Acest număr este ilustrat cu lucrări semnate de Denisa Mihăilă.
Lectură plăcută!






 Revista poate fi citită accesând link-ul 

marți, 23 martie 2021

Un nou volum de critică semnat de timișoreanul Daniel Luca!

 

În „Raftul eCreator” adună-ntre coperți 57 de cronici la tot atâtea cărți care-au văzut lumina tiparului sub sigla ECREATOR, 53 de autori bucurându-se acum de exegeza lui. Coperta este făcută de Florin Dochia, tehnoredactarea îi aparține lui  Adalbert Solticzki, referințe critice Romeo Ioan Rosiianu.

„Victimele” de-acum sunt: Petronela Apopei (două cărți), Ana Ardeleanu, Carmena Felicia Carmen Băințan (două cărți), Viorel Birtu Piraianu, Tudor Gheorghe Calotescu, Alexandra Cheroiu, Mihaela Marilena Chitac, Ioana Cîrneanu (două cărți), Adela Conciu (cinci cărți), Corin Culcea, Alina Cristian  (două cărți), Miha Doina Dimitriu, Gabriel Dinu, Ion Duduveică, Felicia Feldiorean, Daniela Guzu, Alexandru Nelu Huidici, Mihaela Huțanu (două cărți), Mirela Ianus Dinga, Carmen Ifrim Săsărman, Ion Toma Ionescu (două cărți), Mag Katherine (două cărți), Daniel Marian, Daniela Micu, Raul Alexandru Mitruți, Mircea Munteanu - Mongolul, Maria Nagy, Liviu Nanu, Nicolae Nistor, Aurelia Oanca, Doina Pana Chira, Iuliana Pașca, Ioan Romeo Roșiianu (patru cărți, din care una semnată în colaborare cu Alina Florica), răposatul Nicolae Vălăreanu Sârbu (două cărți), Geta Stan Palade, răposatul Mihăiţă Talpalaru, Dumitru Talvescu, Mariana Tasente, Viorica  Toaca Osipova, Loreta Toader, Nadia Urian Linul și Valeriu Valegvi.

ÎN CURS DE APARIȚIE la Editura ECREATOR mai sunt cărți de poezie semnate de: Florin Dochia, Loreta Toader, Doina Pana Chira (o ediție bilingvă, româno - italiană), Mag Katherine, Cornelia Vaida, Ionescu Cioată (o ediție bilingvă, română - germană), Octavia Brad,  Amina Timis, Nicolae Dumitru (cu o carte de catrene), o carte de povești pentru copii semnată de Dumitru Talvescu, un roman de Traian Branza, alături de alte patru cărți de critică literară semnate de: Petronela Apopei, Daniel Marian, Nicolae Toma și Gelu Dragoş, precum și o carte pe care Romeo Ioan Rosiianu o va semna împreună cu poetul Iustinian-George Paiuc din Paris.

De asemenea este în pregătire și antologia "PRIMĂVARA SENTIMENTELOR", la care încă vă puteți înscrie până în data de 30 martie 2021.

CEI INCLUȘI sunt rugați să mă contacteze pe privat sau pe email rosiianu@yahoo.com și să-mi trimită adresa completă de corespondență pentru a stabili condițiile în care să intre-n posesia acestei cărți care le nemurește și lor activitatea.

                                                                                                      IRR

joi, 11 februarie 2021

Editura ECREATOR şi Ioan Romeo Roşiianu au fost premiaţi la cea de-a IV-a ediție a Colocviilor revistei „Teleormanul cultural”

 

Informaţiile ne-au fost oferite de către scriitorul Cristian Gabriel Moraru, fondatorul şi directorul revistei „Teleormanul cultural”.  Juriul, alcătuit din criticii literari Domniţa Neaga (președintele juriului), Cristian Gabriel Moraru și Iulian Bitoleanu, a hotărât acordarea a 11 premii ale revistei "Teleormanul Cultural", după cum urmează:

·        Premiul pentru „Cel mai bun editor al anului 2020” a fost ridicat de Roşiianu I. Romeo.

Premiile revistei „Teleormanul cultural” pe anul 2020:

1) Premiul pentru Debut „Vlăstare lirice teleormănene”: Daria Nicoleta Harabagiu;

2) Premiul pentru Debut „Vlăstare lirice teleormănene”: Daria Florica;

3) Premiul pentru Poezie: Marian Raicu, pentru vol. de poeme Țara exilului interior (Ed. Tipoalex, Alexandria, 2020);

4) Premiul pentru Proză: Iulian Chivu, pentru romanul Cenușa tatălui  (Ed. Sitech, Craiova, 2020);

5) Premiul pentru Publicistică: Elena Buică-Buni, pentru întreaga activitate literară atât în țară cât și în diaspora;

6) Premiul pentru Istorie literară: Stan V. Cristea, pentru vol. "Eminescu și Teleormanul. Un caz pentru istoria literară" (Ed. Aius, Craiova, 2020);

7) Premiul pentru Pictură: Eugenia Dumitriu, pentru lucrările prezentate în cadrul expoziției „Dor de copilărie”;

8) Premiul pentru Opera Omnia: Gheorghe Vlad, pentru întreaga activitate publicistică desfășurată în slujba culturii teleormănene și naționale;

9) Premiul Special pentru Poezie „Nicolae Vălăreanu Sârbu”: Petronela Apopei;

10) Premiul Special pentru Critică literară „Romulus Toma”: Daniel Luca;

11) Premiul pentru "Cel mai bun editor al anului 2020" – Ioan Romeo Roșiianu, director al Editurii” ECREATOR” din Baia Mare.

Premiile au fost oferite, într-o atmosferă academică şi prietenească de către  doamna preşedinte al  juriului. Felicitări premianţilor, organizatorilor, celor prezenţi la eveniment şi tuturor celor care iubesc literatura română contemporană!

                                                                                           GDL

 

vineri, 29 ianuarie 2021

Daniel Luca şi bibliotecile din sufletului său!

 

Daniel LucaPrin generiozitatea lui Ioan Romeo Roşiianu am primit o carte „cât o bibliotecă” ca să-l parafrazez pe un alt literat din Teleorman, Cristian Gabriel Moraru. Se numeşte „Raftul de la colţ”, volumul III, Editura „Castrum de Thymes” Giroc,Timiş, 2020, în care autorul ei, criticul literar, poetul şi prozatorul Daniel Luca recenzează un număr însemnat de cărţi şi autori, de la mai multe edituri din ţară. N-am să pot a mă a apleca asupra tuturor, şi îmi cer scuze fiindcă e vorba despre 115 recenzii, o bibliotecă în miniatură, dar mă gândesc câtă plăcere i-a făcut autorului Daniel Luca analizarea acestor cărţi, să fie printre ele, să le simtă mirosul proaspăt, să descopere primul gândurile şi mărturisirile în vers sau proză ale autorilor, el fiind la bază bibliotecar, azi devenind  un bibliotecar cunoscut al Timişoarei şi Timişului.


Cel mai bine îi explică demersul prof. Cristian Gabriel Moraru care afirmă: „În calitate de critic literar, Daniel Luca a început de câţiva ani o profundă şi mai mult decât necesară cartografiere a fenomenului literar contemporan, adunându-şi cronicile literare despre cărţile apărute în imediata noastră apropiere, într-o carte de critică, intitulată sugestiv RAFTUL DE LA COLŢ, din care au apărut deja volume până în prezent. Şi în această nouă culegere de cronici – a treia la număr, iată! – Daniel Luca face un adevărat tur de forţă, reuşind să surprindă esenţialul celor peste o sută de cărţi (re)citite. O mică bibliotecă, aşadar, spre care cititorul este îndrumat de critic cu bucuria şi cu nădejdea că va mai fi câştigat un pariu literar. Cu sine şi cu posteritatea.”
Volumul începe cu Ion Chichere, continuă cu: Costel Stancu, Daniela Văleanu, Vasile Rodian, Laurian Stănchescu, George Popovici, Ion Răşinaru, Maria Ieva, David Boia, Alensis de Nobilis (Cornel Bălescu), Dumitru Tâlvescu, Rebecca Cook, Costel Simedrea, Cristina Onofre (Christine Bernadette Rousseau), Ştefan Goanţă, Lucian-Victor Bota, Daniela Gifu, George Schinteie, Ovidiu Gligu, Menuţ Maximinian, Andrei Caucar, Simona Trifu, Adriana Weimer, Marius Iorga, Violeta Pintea, Marius Dumitrescu, Veronica Balaj, Ion Maria, Gabriel Hasmuţuchi, Marian Boboc.
Geta Stan Palade este prezentă cu o recenzie la volumul de proză scurtă pentru copii „Prinţesa din nufăr”, Editura „Ecreator” Baia Mare,2019, despre care Daniel Luca scrie: „...bunătatea şi prietenia sunt constante în scrierile din acest volum, neputând exista una fără alta. Chiar şi cearta, precum cea a jucăriilor este tot o dovadă de afecţiune, de iubire.(...) Toate, personajele din acest volum nu se dau în lături de la muncă, hărnicia cuprinzându-l chiar şi pe Greierele lăutar, care reuşeşte să o surprindă pe Furnică. Ea nu îl alungă, ci se căsătoreşte cu el”. Chiar, ingenios final al cunoscutei poezii-baladă!
Tot cu o carte pentru copii este prezentă Carmen Ifrim-Săsărman „La pas prin împărăţia îngerilor”, Editura „Ecreator” Baia Mare, 2019. Despre autoare citim: „Carmen Ifrim-Săsărman transmite un mesaj de iubire între oameni prin credinţă, cu convingerea că minuni vor exista întotdeauna, iar frumosul şi binele vor triumfa mereu”.
Regretatul poet Nicolae Vălăreanu Sârbu are o recenzie la volumul de versuri „Femeia de ploaie”, Editura „Ecreator” Baia Mare, 2019, un elogiu adus vieţii! Daniel Luca consemnează despre modul în care percepe Nicolae Vălăreanu Sârbu moartea: „Dacă va interveni, în cele din urmă, plecarea, aceasta va fi acceptată cu o dăruire totală pentru celălalt (îmi place să iei ce-ţi convine din mine/ şi să pleci fără să te chem înapoi). Totodată, moartea nu este definitivă, fiind urmată întotdeauna de viaţă”.
Despre volumul de poezii „Ultimul eu – nescriitorul. Testamentul pentru Ana”, Editura „Ecreator” Baia Mare, 2019, autor Mihăiţă Talpalaru, Daniel Luca spune: „Mihăiţă Talpalaru duce o luptă permanentă cu sine însuşi, la propriu şi la figurat, în câştig ieşind întotdeauna poezia”.
Poeta Adela Conciu este prezentă cu două recenzii, „Mersul pe lacrimi” (2019) şi „Răstignirile Evei”(2020), ambele volume de poezie apărute la prestigioasa editură băimăreană „Ecreator”, director scriitorul Ioan Romeo Roşiianu. Despre cel de-al doilea volum, Daniel Luca afirmă: „În acest volum, Adela Conciu este egală cu sine însăşi, izbutind să creeze imagini extrem de puternice şi convingătoare, demonstrând că a ajuns la o altă etapă a scriiturii”.
Autorul volumului „Raftul din colţ”  zice la pagina 168: „Ion Duduveică recidivează cu un al doilea volum de versuri, Vânător de idealuri (Editura Ecreator, Baia Mare, 2019), unul în care femeia este văzută în două ipostaze, diametral opuse, de ideal şi de nestatornicie. (...) Volumul conţine şi poeme a căror absenşă nu s-ar resimţi, deloc, ba ar aduce chiar un plus calitativ, însă poezia lui Ion Duduveică se remarcă prin candoarea destăinuirii”.
La prietenul comun Tatian Miuţă, Daniel Luca face o analiză obiectivă la volumul de proză scurtă „Prima dragoste”, Editura „Hoffman” Caracal, 2019. Concluzionează că: „Volumul de faţă este un elogiu adus tinereţii, bucuriei de a trăi clipa, pentru  că timpul se scurge numai într-un sens, iar dacă nu o apuci strâns în braţe şi o laşi să treacă pe lângă tine, regretele vor fi inutile”.
Despre poeta băimăreană Alina Narcisa Cristian are cuvinte elogioase în general. Cu titlul „Şi poetul plânge...” Daniel Luca scrie în prefaţa volumului „Pâlpâit de lacrimi”, Editura „Ecreator” Baia Mare, 2019 următoarele: „Este adevărat că volumul de faţă se remarcă şi printr-o oarecare neglijenţă a autoarei, o operaţiune de plivire ar fi fost benefică, atât la nivelul versurilor, cât şi la cel al poemelor, însă Alina Narcisa Cristian îşi ia de fiecare dată în serios misiunea de a scrie”.
O răsfăţată în volumul de critică a lui Daniel Luca este poeta Ioana Cîrneanu. Acesta scrie, printre altele, în cele patru pagini alocate: „Un incitant popas pe tărâmul surprinzător al sufletului, cu tot amalgamul de trăiri, sentimente, dorinţe şi vise proprii acestuia, propune Ioana Cîrneanu, în volumul Eternitatea unei clipe (Editura Ecreator, Baia Mare, 2019) iar despre cartea „Povestioare de trezit copiii. Poveşti cu tâlc”, Editura „Ecreator” Baia Mare, 2020 scrie: „Ioana Cîrneanu face trecerea de la poezie la literatura pentru copii, propunându-şi să-i trezească pe cei mici, nu să-i adoarmă, cum ar fi de aşteptat, prin morala pe care nu ezită să le-o înfăţişeze în toată splendoarea ei”.
Ioan Toma Ionescu este prezent cu două recenzii: la volumul de versuri „Al cincilea anotimp”, Editura „Detectiv Literar”, Bucureşti, 2019 şi  „Fotografii mişcate, Editura „Ecreator” Baia Mare, 2020. „Ineditul constă în faptul că celor imortalizaţi aici, pe lângă citări din creaţia acestora, le sunt dedicate o tabletă, un poem ori amândouă, aici fotograful făcând un tot cu aparatul său, dincolo de spaţiu şi timp, dacă ne gândim la Mihai Eminescu, Van Gogh ori Garcia Marquez” (Daniel Luca).
Despre volumul Cameliei Florescu „Nu-s o fată ca oricare”, Editura „Smart Publishing” Bucureşti, 2019, despre care am avut ocazia să scriu şi eu în revista „Nord Literar” Daniel Luca spune: „Poezia Cameliei Florescu se adresează în primul rând sufletului, existând şi situaţii în care se lasă pradă vârtejului cuvintelor, fără a izbuti să îl controleze, precum în grupajul intitulat Rădăcini, unde emoţiile dăunează vitalităţii versurilor. Acest volum este însoţit de un CD audio, cu melodii pe versurile autoarei, o îmbinare între poezie şi muzică”.
În postfaţa „Stârnirea Fiarei” scrisă volumului de versuri „Prea puţin din mâine” de Mihaela Huţanu, Editura „Ecreator” Baia Mare, 2019, Daniel Luca apreciază că: „Oricât de dureroasă ar fi înşelarea încrederii, speranţa nu va fi niciodată pierdută, un nou început putând interveni oricând, de această dată uşa sufletului urmând a fi chiar larg deschisă (căci undeva acolo sus/la suferinţă există un răspuns). Mihaela Huţanu lasă cititorilor să pătrundă în tainiţele sufletului său, făcându-l părtaş la trăirile sale”.
O altă prefaţă care apare în „Raftul de la colţ” este cea a poetei băimărene Daniela Micu, la cartea ei de debut „Cuvinte pentru eternitate”, Editura „Ecreator” Baia Mare, 2019, unde Daniel Luca spune: „Este o poezie cu şi despre suflet, autoarea manifestând şi tendinţa spre aforism, spre reflexivitate. (...) Autoarea  nu stăpâneşte încă dexteritatea mânuirii cuvintelor. Talent există, mai rămâne doar să fie cizelat şi completat prin trudă”.
Despre Robert Sorin Baciu şi eseul său „Psihomuzicalitatea cuvântului”, Editura „OsteoRe” Bucureşti, 2019, criticul Daniel Luca zice: „Dacă există ori nu psihomuzicalitate a cuvântului rămâne să descoperim fiecare dintre noi, însă, în sprijinul afirmaţiilor sale, autorul aduce chiar...formule matematice. Un plus ar fi fost întocmirea unei bibliografii corespunzătoare, care ar fi întărit cele afirmate. Remarcăm, totuşi, ineditul analizei şi justeţea argumentării”.
Despre volumul de debut al lui Gabriel Dinu „Câinele cu ochi albaştri”, Editura „Ecreator” Baia Mare, 2019, am scris şi eu. Iată părerea, pe scurt, a lui Daniel Luca: „Acest volum de debut emană forţă, dincolo de unele sincope, fiind un îndemn la o dezbatere pe tema condiţiei umane în general şi a poetului în special, care trebuie nu doar să observe, ci şi să se implice în viaţa cetăţenii. Mai ales când graniţa dintre zidire şi prăbuşire este azi atât de fragilă”.
Tânăra şi frumoasa poetă maramureşeancă Iuliana Paşca este prezentă cu recenzia la volumul de versuri „Reflectările unei molecule”, Editura „Ecreator” Baia Mare, 2020. În postfaţa cărţii, Daniel Luca concluzionează: „Iuliana Paşca debutează în forţă, reuşind ca în 29 de poeme să convingă, ceea ce nu e puţin lucru. Totul curge firesc, însă, totodată, neaşteptat”.
„Alpinism involuntar” face Mihaela Doina Dimitriu în volumul de proză scurtă (microeseuri, gânduri, aforisme) „Sedu-mă depresiv, baby! Tablete pentru luminat ziua”, Editura „Ecreator” Baia Mare, 2020. Daniel Luca crede că: „Volumul de faţă este un îndemn de a căuta frumosul din jur, ori din noi, spre a găsi resurse pentru a rezista în faţa atacurilor furibunde ale realităţii, pentru a ne adapta diverselor situaţii posibile, dar şi pentru a încerca să schimbăm condiţiile date. Salutăm nonconformismul autoarei, însă unii termeni folosiţi zgârâie coala de hârtie, Mihaela Doina Dimitriu izbutind, inclusiv prin ludic ori umor de calitate, să se facă pe deplin înţeleasă”.
Preşedintele LSR MM, poeta Carmena Felicia Băinţan este prezentă în acest volum cu o analiză a volumului de versuri „Duminicile unei toamne”, Editura „Castrum de Thymes” Giroc, 2020. Daniel Luca crede că: „Carmen Felicia Băinţan, prin scrisul ei, scoate în evidenţă frumosul din jur, care influenţează decisiv şi pozitiv soarta omului, redându-i bucuria de a iubi şi a trăi”.
Poetul Ioan Romeo Roşiianu este prezent în „Raftul de la colţ” cu volumul de versuri „Scrisori către Izoleta”, Editura „Detectiv Literar” Bucureşti, 2020, un volum care „cuprinde scrisori mai vechi şi mai noi, despre condiţia omului, despre rezistenţa sa în condiţii vitrege, îndeosebi acum, când viruşii ameninţători distanţează oamenii, desfăcând prietenii şi iubiri”. Este de altfel şi postfaţa scrisă de Daniel Luca, care concluzionează: „Se acumulează frustrarea, neputinţa, iar Ioan Romeo Roşiianu şochează uneori doar de dragul de a şoca (a se vedea Scrisoare despre desfrâu şi sfinţenie), limbajul frust, colocvial, fiind neavenit în circumstanţele date. Dincolo de tristeţe, tăcere şi izolare, persistă, însă, şi un îndemn de a nu deznădăjdui, de a rezista în faţa încercărilor sorţii”.
O altă scriitoare valoroasă a Maramureşului, Aurelia Oancă, este prezentă cu recenzia lui Daniel Luca la volumul  dedicat copiilor „Lumea minunată a poveştilor”, Editura „Ecreator” Baia Mare, 2020, în fapt prefaţa la această carte mult gustată de micii cititori. El afirmă că: „Aurelia Oancă are curajul de a continua două poveşti clasice, Cenuşăreasa şi Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, fără ca scrisul său să se ridice, totuşi, la nivelul acestora. Suntem în prezenţa unei cărţi îndrumătoare într-ale formării şi dezvoltării fiinţei, o carte binevenită în orice casă”.
Mariana Tasente are în „Raftul de la colţ” o analiză făcută la sânge, la volumul de versuri „Destin între salcâmi şi caişi”, Editura „Ecreator” Baia Mare, 2020. Spicuiesc: „Iubirea ţine de sentimente, are logică şi matematică proprie, nu cunoaşte limite şi tocmai de aceea este capabilă să aducă fericirea”; „Iubirea înconjoară nu numai oamenii, ci şi plantele, animalele, îndreptându-se spre Dumnezeu, organizând universul şi orientându-l spre lumină”; „Unele poeme dau senzaţia de joacă („Poate ca stil...”, „La început...”, „Blestemul iubirii”, „Să jucăm v-aţi-ascunselea, zic...”), însă atunci când trece dinspre suprafaţa spre adâncimi, Mariana Tasente creează imagini memorabile, demonstrând abilitate şi bucurie în mânuirea cuvântului”.
 Mai sunt recenzaţi următorii: Andra Mateucă,Maria Vaida, Mihai Ursulescu, Cecilia Moldovan, Dorina Măgărin, Daniela Faur, Daniel Marian, Kara Molnar, Constantin Ghiţă, Livia Ghighilicea, Raluca Faraon, Any Drăgoianu, Maria Grădinaru, Valeriu Valegvi, Corin V. Petraru, Maria Chiper, Anca-Iulia Beidac, Gabriela Trotuş,Nicolae Toma, Nicolae Silade, Adrian Petru Stepan, Vicu Cojocaru, Marilena Apostu, Carmen Secere, Katherine D. Mag, Teo Cabel, Nicolae Sârbu, Dumitru Cristănuş, Gabriel Gherbăluţă, Marin Beşcucă, Liana Stamin, Marian Oprea, Marioara Vişan, Camelia Monica Cornea, Vasilica Grigoraş, Ionel Aurel Simu, Teodor Dume, Monica M. Condan, Maria Niţu şi Lucian Gruia.
În concluzie, o carte complexă, care adună între coperţile ei truda lui Daniel Luca de-a lungul a mai multor ani. Se poate observa ochiul critic al acestuia atunci când trebuie, se poate observa încurajarea celor tineri sau a celor care debutează, se poate observa erudiţia, măiestria  şi experienţa lui, în această complexă şi ingrată (uneori) postură de critic literar. În avantajul lui este ştiinţa interpretării operei literare, îndrumarea cititorului şi cizelarea gustului pentru lectură. Felicitări!

                                                                                                            Gelu DRAGOŞ


Preluare: https://www.ecreator.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=10377:daniel-luca-si-bibliotecile-din-sufletului-sau&catid=12:critica-literara&Itemid=115


marți, 4 februarie 2020

Medalion poetic - Daniel Luca


ARIPI

În palme
îmi cresc
linii ştiute
de fluturi.


ÎNFRUNZIRE

De o vreme încoace
în locul
firului de păr
căzut
îmi creşte
câte o frunză.


CHITARA

Strunele chitarei
mi-au străpuns
sufletul
depărtându-l de trup.


UŞA

Uşa bisericii
plânge
cu ceară.


CÂNT

Ţi-am cântat numele
pe versurile
sârmei ghimpate.


SĂRUTUL

Când ţi-am sărutat
pleoapele
ţi-am atins
privirea.


LABIRINT

Ca să îmi pierzi umbra
am îndoit şinele
într-un labirint.


CUVINTE

Când mi-ai strecurat
limba
printre buze
mi-ai adunat
toate cuvintele
şi le-ai înghiţit.


PIETRE

Când te aşezi
pietrele
capătă
gust
de miere.


AROMĂ

Aroma ta de femeie
îşi face culcuş
în căuşul
palmelor mele.


MASCA

În spatele zâmbetului
port
o mască
încuiată cu iarba fiarelor.


DROG

Nu credeam
că e atât de periculos
să fii drogat cu iubire
până nu m-am trezit
de unul singur
păzind un cactus
în mijlocul deşertului.


PICURI

Te-am udat
lacrimă
cu lacrimă
să te storc
să te sorb
picur
cu picur.


OCEANUL

Desculţ oceanul
păşeşte pe palmele mele
valsând
fără a le uda.


HOŢ

Fur timp
sunt prins
şi închis
în clepsidră.


LACRIMĂ

M-ai împuşcat
în cap
cu o lacrimă
omor cu premeditare.


ÎNGHEŢATĂ

Îngheţată cu fistic
într-un con de umbră
o halesc cu ambalaj.


CARTE ALBĂ

M-am deschis
carte albă
dinaintea ta
scrie-mă
şi-apoi rupe-mă
filă cu filă!

(Poezii din volumul "Croitorul de noapte", Editura "Inspirescu" Satu Mare, 2019).

marți, 2 iulie 2019

Cronica de carte: Recuperarea inocenței


 În viziunea Karei Molnar, poemul se află chiar pe granița dintre lumi (Poemul dintre lumi, Editura Inspirescu, Satu Mare, 2019), funcționând ca un filtru între viață și moarte, dar și între realitate și oniric.
Poem ce ascunde o taină sufletească („Din carnea literelor crește / Poemul viu al tainei mele”) și se naște din scheletele altor poeme („În limpezimea din pre-somn / zăresc schelete de poeme / Ele-mi întârzie visarea, / Continuă să mă cheme”).
O taină a inocenței, atât a vârstei copilăriei („Ochii de copil privesc în gol, / Dar golul nu e gol, e plin / De fantezie și mister, / De feți frumoși, de zâne”), cât și a maturității, nefiind pierdută atunci când fata devine femeie („Contrar obiceiului, inocența mea / Nu s-a pierdut odată cu ruperea himenului. / Fluturii mei albi încă zburau fericiți prin fața ta, viperă!”).
Totuși, inocența se evaporă odată cu intrarea brutală din vis în realitate, când nu se mai pune preț pe normalitate („Simțim în aer lipsa parfumului normalității. / Magia și-a pierdut deja efectul. / Și întrezărim. / Suntem în pericol de luciditate!”).
Pierderea inocenței atrage și pierderea speranței, dar în mod voluntar, ca o acceptare, ca o renunțare în fața destinului („Mi-am îngropat de vie speranța. / Zilnic pun o floare pe mormânt”), urmarea fiind cufundarea în întunericul interior („Fără ea mă scufund încet / în întunericul din mine”).
Moment în care și moartea începe să-și facă simțită prezența („Miroase-a moarte peste tot. / Miroase-a lumânări și-a crizanteme”).
Numai că speranța nu se dă bătută cu una cu două, ci luptă din totate puterile pentru a supraviețui („Buzele mi se crispează într-o grimasă / Și țip cu disperare mai tare decât ea, / Căci nu mai știu unde am ascuns lopata”).
Și începe cursa pentru recuperarea inocenței pierdute, rezultatul fiind o reușită deplină („Și rând pe rând, cu grijă, mi i-am adunat, / I-am cunoscut din nou și mi i-am întrupat, / Împreună spre lumină cu forță am pornit. / Cine am fost și cine sunt, mi-am reamintit”).
Fiorii iubirii nu mai stau ascunși, ci, ușor-ușor, răsar în inimă, aducându-i fericirea („În inimă îmi cresc, ca un fior, / Mugurii iubirii. / Toate în jurul nostru strălucesc / Mai tare decât legea firii”).
Poemele Tăiș de gând și Comă melancolică nu au suficientă forță, iar E ușor este numai moralizator și atât, însă poezia Karei Molnar este curajoasă, venind cu un mesaj optimist, de lumină și speranță, pentru ca omul să nu se lase niciodată înfrânt fără luptă.


Daniel Luca

marți, 12 iunie 2018

MIERCUREA DE POEZIE



Ora 13.00, Sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu"
Va avea loc o nouă ediţie a recitalului „Miercurea de poezie”, coordonat de poetul Nicolae Scheianu. Evenimentul este organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”.
Vor citi din creaţia proprie poeţii: Daniel Luca (Timişoara), Daniel Marian (Deva).
Prezintă: Ioan Romeo Roşiianu.


-- 
Stefan Selek

bibliotecar

Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare

Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

marți, 8 august 2017

Iubire și credință

Noul volum de poezii semnat Ioan Romeo Roșiianu (Scrisori despre demoni și sfinți, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016) este o culegere de epistole versificate adresate (se poate altfel?) Iubitei (cu majusculă -  și nu pentru că ar fi vorba de o iubită abstractă, ideală, intangibilă, ci dimpotrivă - una comună, cu trăiri și pasiuni obișnuite, dar în același timp unică pentru fiecare dintre bărbați luat ca individ, dar fără nume, pentru că doar unul o poate recunoaște pe cea care-i este sortită).
    Iubirea în viziunea lui Ioan Romeo Roșiianu cunoaște două ipostaze: iubirea de Dumnezeu (credința, iubirea absolută) și cea față de persoana iubită, bărbat ori femeie (iubire pământeană, relativă), care totuși nu pot fi despărțite, acestea coexistând.
Atunci când există iubire adevărată între două ființe umane, aceasta este binecuvântată de Dumnezeu: „mi se părea că până și Dumnezeu a fost încântat / că ne-am ținut de mână când cântau bătrânii satului / în catedrala din centru”.
Nu este vorba nicidecum aici de cafeneaua sordidă din romanul Conversație la Catedrala al lui Mario Vargas Llosa, ci de casa Domnului, unde iubirea se află la ea acasă. Se poate afirma, însă, că există o asemănare cu romanul de care aminteam mai sus: și acolo și aici avem de-a face cu o disoluție a umanității, cu o pierdere a credinței, cu o neadaptare la o societate care se îndreaptă spre nicăieri.
Totodată, linia de demarcație între puritate și vulgaritate, între evlavie și prefăcătorie e neclară adeseori („în ceasul când se citea Crezul și Evanghelia / femeile aveau decolteuri prea largi”), iar ispita și complicitatea pândesc din umbră, inclusiv pe cei ce poartă sutană („femeile lumii îl bucurau pe preotul gras cu daniile / lor acesta le făcea complice cu ochiul”).
Puritatea iubirii și pasiunea carnală se contopesc într-un tot unitar, care nu mai ține cont de nicio regulă („prea mulți știu că ne iubim prea mulți / că e patimă surdă”), așa încât receptarea acestuia la adevărata valoare le scapă chiar și protagoniștilor („și nu știam, Iubito, care-i păcat sau blestem”).
Într-o lumea a iubirii încep să își facă simțită prezența, încetul cu încetul, neliniștea și incertitudinea, care pun sub semnul întrebării credința („lumea mea, Iubito, nu mai are puritate-n priviri / și nici semnul crucii în simțire și suflet”).
Timpul trebuie trăit la intensitate maximă („e de trăit momentul, Iubito...”) pentru că după noapte („se lăsase ca un blestem noaptea”) întotdeauna urmează o nouă zi („am așteptat dimineața ca pe o binecuvântare”).
Natura e participativă și freamătă și ea în preajma iubirii: „luna ne făcea complice cu ochiul din mijlocul / haloului ce semăna cu inelul / pe care ți l-am dăruit cândva”).
Iar după bucurii nenumărate și sentimentul iubirii împlinite („Mai știi că atunci când te-am luat de mână sângele meu / s-a cuibărit repede în inima ta?”), iubirea se duce, pe neașteptate, lăsând în urmă tristețe și melancolie („ne certam pe nimic inventariam cuvinte și șoapte / și viața trecea trecea fără să ne ceară voie”).
Și totuși există speranță pentru suflet, oricât de dificilă ar putea fi situația: „cea mai infidelă / amantă a mea e speranța”.
Iar cuvântul este martorul și purtătorul, în același timp, al iubirii: „Iubito, Dumnezeul cuvintelor se ascunde / în tăcerea din ele”; „în cuvânt e trecerea mea printre oameni”.
Poezia lui Ioan Romeo Roșiianu e una de viață, de moarte, dar și de renaștere (nimic nu se pierde, totul se transformă). Una cu și despre suflet, cu și despre iubire, credință și (in)adaptare la o societate în degringoladă.
Iubirea este cea care poate și trebuie să dicteze fiecărui om ce și cum să facă, iar atunci când există cu adevărat iubire - și nu numai la nivel declamativ - Dumnezeu o va binecuvânta.
                                                                                              Daniel Luca