Evenimentele zilei de 29 ianuarie 2026

 

Evenimente 29 ianuarie

1616: 

Navigatorul olandez Willem Cornelis Schouten (n. 1567 - m. 1625) a fost primul explorator care a ocolit Capul Horn, în expediția pentru căutarea unui nou drum spre Oceanul Pacific.

1676: 

Feodor al III-lea devine Țar al Rusiei.

1814: 

Franța învinge Rusia și Prusia în Bătălia de la Brienne.

1845: 

„Corbul" (The Raven), de Edgar Allan Poe, este publicat pentru prima dată în „New York Evening Mirror".

1856: 

Regina Victoria a înființat ordinul Crucea Victoria, inițial pentru a-i distinge pe militarii britanici cu merite deosebite în Războiul Crimeei.

1886: 

Germanul Karl Friederich Benz (1844-1929 a fost brevetat pentru fabricarea primului automobil funcționabil din lume, alimentat cu benzină.

1891: 

Liliuokalani este proclamată regină a Hawaii; va fi ultimul monarh al Hawaii.

1896: 

Doctorul Emile Grubbe a utilizat pentru prima oară radiațiile pentru a tratata cancerul de sân al pacientei sale Rose Lee din Chicago.

1916: 

Primul Război Mondial: Germania a efectuat primul raid aerian cu aparate „Zeppelin" deasupra Parisului.

1923: 

Consiliul de Miniștri a aprobat statutul Uniunii Generale a Industriașilor din România (UGIR).

1947: 

URSS semnează Tratatul de pace cu România (după a doua conflagrație mondială).

1949: 

Marea Britanie recunoaște statul Israel.

1950: 

La Johannesburg (Africa de Sud) izbucnesc primele tulburări provocate de politica rasială a Africii de Sud.

1981: 

S-a dat în exploatare cel mai mare pod de pe Siret, în zona hidrocentralei Galbeni.

1990: 

Simpatizanții FSN iau cu asalt sediile unor partide în București și în alte orașe.

2002: 

În Discursul despre Starea Națiunii, președintele american George W. Bush a declarat guvernele Irakului, Iranului și Coreei de Nord drept „Axa răului”.

2012: 

Horia Tecău câștigă finala de dublu mixt la Australian Open.

Celebrări 29 ianuarie

1954: 

S-a născut Victor Munteanu.

1962: 

S-a născut Oana Pellea.

1860: 

S-a născut Anton Pavlovici Cehov.

1866: 

S-a născut Romain Rolland.

1688: 

S-a născut Emanuel Swedenborg.

1927: 

S-a născut Edward Abbey.

1930: 

S-a născut Derek Bailey.

1954: 

S-a născut Oprah Winfrey.

1941: 

S-a născut Robin Morgan.

1880: 

S-a născut W. C. Fields.

1737: 

S-a născut Thomas Paine.

1956: 

S-a născut Matei Visniec.

A1947: 

S-a născut Anton Ilica.

M1939: 

S-a născut criticul și istoricul literar Mircea Popa - FOTO.

1895: 

S-a născut Dumitru D. Rosca.

1874: 

S-a născut John D. Rockefeller Jr..

Comemorări 29 ianuarie

1933: 

A murit Sara Teasdale.

1963: 

A murit Robert Frost.

1938: 

A murit Armando Palacio Valdes.

1956: 

A murit Henry Louis Mencken.

V1994: 

A murit Valentin Serbu.

Sursa: Wikipedia

Profesorul Mircea Popa este un Iorga al Clujului. La 85 de ani!

Am avut bucuria și onoarea să particip la sediul filialei clujene a Uniunii Scriitorilor, la un eveniment aniversar dedicat profesorului universitar clujean Mircea Popa, la împlinirea frumoasei vârste de 85 de ani. Manifestarea culturală s-a ridicat la un înalt nivel intelectual și s-au lansat noile cărți de autor ale reputatului istoric și critic literar clujean. Despre Mircea Popa au vorbit excelent și encomiastic, în fața unui public ales, următoarele personalități: Ion Taloș, Ioan Chirilă și Vasile G. Dâncu, editorul noilor cărți lansate. Moderatorul și amfitrionul evenimentului aniversar a fost Irina Petraș, care i-a făcut un laudatio punctual și la subiect – despre această personalitate valoroasă, polemică și provocatoare în același timp. La final, Mircea Popa a susținut o fulminantă conferință „Mihai Eminescu: Avram Iancu și Transilvania”, în care a arătat și subliniat cu argumente rolul acestei provincii românești Ardealul în formarea intelectuală, morală și în promovarea marelui nostru poet național. Transilvania a fost catalizatorul idealului național la Mihai Eminescu. Aș spune că l-a inspirat Ardealul, mai ales Blajul și eroul Avram Iancu, în care se regăsea și identifica moral. Despre Mircea Popa se poate scrie enorm și vorbi ore întregi despe conferința susținută cu patos și acribie. Istoricul și criticul literar este un real homo universalis, de tip renascentist. Pe istoria literaturii române din România nu cred că mai este azi un istoric și critic literar, ca și Mircea Popa, care să fi abordat absolut toate aspectele în această specialitate. Nu este subiect sau autor din istoria literaturii române, mai ales, din Transilvania despre care să nu fi scris Mircea Popa. El este un adevărat enciclopedist de tip francez, care a abordat exigent și cu conștiinciozitate toate palierele istoriei și criticii literare române de la Grigore Ureche încoace. Plus că este și un excelent istoric al presei românești din toate timpurile. A publicat o grandioasă istorie a presei din Ardeal, care este de referință azi și care încă nu a fost depășită de alt autor. Acest fiu de preot din Bihor este un polihistor al culturii române, iar studiile și cărțile sale instrumente de lucru pentru cercetătorii de azi, dar și pentru cei de mâine. Vorba prietenului meu, poetul Ion Cristofor, care-l consideră pe Mircea Popa că „este mai mult decât un critic sau un istoric literar. Este o instituţie. A produs o bibliotecă întreagă, este, ştiu că nu se va supăra cu afirmaţia următoare, un industriaş de o hărnicie extraordinară. În urma D – sale rămâne o bibliotecă dedicată personalităţilor transilvane”. Mircea Popa a publicat peste 70 de cărți și peste 1000 de articole, studii, prefețe, recenzii și ediții îngrijite, scriitorul preocupându-se de istoria cărții și presei românești din Transilvania, a trecutului Școlii Ardelene și de societățile și asociațiile literare. Valoarea sa a fost recunoscută de numeroase premii academice. Dintre acestea, amintim: Premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române (1978); Premiul de eseu, critică și istorie literară al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1980); Premiul Uniunii Scriitorilor (2004); Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004); Ordinul Meritul pentru Învățământ în grad de Comandor (2004); Senior al Clujului (2010); Medalia Corneliu Coposu (2014); membru de onoare a Societății „Avram Iancu” (2019) – an în care a primit și „Distincția Culturală” din partea Academiei Române.

Mircea Popa s-a născut pe 29 ianuarie 1939 în satul Lazuri din Bihor. A urmat școala primară în satele bihorene Bogei și Ciutelec, studiile gimnaziale la Popești (jud. Bihor) (1950-1953), liceul la Oradea (1953-1955) și Vadu Crișului (1955-1956) și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, secția română-istorie (1956-1960), pe care a absolvit-o ca șef de promoție. Obține în 1970 titlul de doctor în filologie cu o teză despre criticul literar transilvănean Ilarie Chendi, avându-l ca conducător științific pe prof. Iosif Pervain. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor la Săcueni-Bihor (1960-1961), muzeograf la Muzeul Banatului din Timișoara (1961-1962), profesor la Liceul din Aleșd (1962-1963). În 1963 a obținut prin concurs postul de cercetător științific la secția de istorie literară și folclor a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară al Filialei din Cluj a Academiei Române (din 1963), condus de acad. Emil Petrovici. A fost secretar (1963-1978) și responsabil (1978-2007) al secției de istorie literară. A coordonat în această calitate redactarea unor importante lucrări științifice precum ”Sociologia romanului românesc” (finalizată cu lucrarea De la N. Filimon la G. Călinescu, Ed. Minerva, 1982), ”Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini până în 1989” (Ed. Academiei, 2004, Premiul Uniunii Scriitorilor) și ”Dicționarul romanului tradus în România” (Ed. Academiei, 2005, Premiul Filialei din Cluj al Uniunii Scriitorilor) și a colaborat la elaborarea celor șapte volume ale ”Dicționarului general al literaturii române” (2004-2008) de sub conducerea acad. Eugen Simion, precum și a altor opt dicționare: ”Scriitori români” (1978), ”Dicționarul scriitorilor români”, vol I-V (1994-2002), ”100 cei mai mari scriitori români” (2002), ”Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L.Caragiale” (2003), ”Dicționarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga” (2005), ”Dicționarul biografic al literaturii române”, I-II (2006), ”Personalități clujene” (2007), ”Dicționar ilustrat” (2007), ”Elite clujene contemporane” (2014). Dintre cărțile de autor care reflectă viața sau opera unor personalități, amintim: ”Ilarie Chendi” – monografie 1973; ”Ioan Molnar Piuariu” – monografie; ”Octavian Goga, între colectivitate și solitudine”; ”Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu”; ”Sextil Pușcariu și Muzeul Limbii Române. 150 de ani de la înființarea Academiei Române”; ”Cuibul privighetorilor. Clujul literar după Marea Unire”; ”Avanposturi ale Marii Uniri”; ”Lucian Blaga. Perspective transilvane” și multe alte cărți. Despre cartea dedicată lui Ioan Barac am scris o cronică acum câțiva ani. Autorul este un specialist în iluminismul românesc, neîntrecut. Mircea Popa a fost de curând onorat cu titlu de cetățean de onoare al muncipiului Cluj-Napoca, distincție care-i aduce recunoașterea privind aportul deosebit al domniei sale la cultura comunității clujene. Pe Mircea Popa l-am cunoscut în anii `90, când publica în ziarul ”Făclia” cronici zilnice despre cărțile noi ale poeților clujeni. Mi-a bucurat inima și mintea cu frumoase cronici dedicate volumelor mele de versuri. Profesorul participa și la cenacluri și serate literare literare ale noului val de poeți neo-avangardiști, în frunte cu gruparea Zalmoxis. Suflet febril și caracter puternic, Mircea Popa este înzestrat cu un ascuțit simț civic și al datoriei profesionale, a apărat și promovează cu consecvență și curaj valorile culturale autentice românești, așezându-le la loc de cinste, alături de competențele civilizației și culturii universale. Mircea Popa simte și trăiește românește la propriu. El este polemic și din dragoste de patrie, mai ales împotriva detractorilor națiunii române. Atunci fierbe și explodează în puseuri verbale intelectuale zdrobind cu argumente solide orice inamic al poporului și statului român. Mircea Popa este un cărturar de excepție și fără să pară deplasată comparația mea, profesorul este un nou Nicolae Iorga al românilor. Istoria mă va confirma. La 85 de ani, stimate domnule profesor, vă urez: La mulți ani biruitori!

Ionuț Țene

Sursa: https://www.napocanews.ro/.../profesorul-mircea-popa-este...

PREMIILE REVISTEI DE CULTURĂ „NORD LITERAR” (II)

MIRCEA POPA este autorul unei opere impresionante, acoperind editorial aproape șase decenii. Ea cuprinde monografii (despre O. Goga, I. Agârbiceanu, Ilarie Chendi, Timotei Cipariu), tratate de critică și de istorie a literaturii („De la iluminism la pașoptism”, „Dicționarul scriitorilor români”, „Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori români din exil” ș.a.), colaborări la lucrări de referință pentru identitatea noastră culturală („Istoria presei românești din Transilvania”, „Istoria teatrului din România”, „Dicționarul cronologic al romanului românesc”, „Reviste românești din Transilvania interbelică”), îngrijiri de ediții, prefețe, postfețe, articole în presă.

Preocupările sale vizează îndeosebi arealul cultural transilvan, pe sub ochiul istoricului literar trecând atât reprezentanți de prim rang, cât și minori. Ei au însă parte de același tratament: obiectivitate, exigență, curiozitate intelectuală, echilibru și discernământ în formularea judecăților critice. Recuperările nu se limitează la fenomenul cultural românesc, autorul lărgindu-și sfera de investigație și înspre literaturile străine („Apropieri literare și culturale româno-maghiare”, „Raporturi lingvistice, literare și culturale româno-bulgare”).

Diversitatea aspectelor abordate, pertinența informațiilor, caracterul inedit al unor repere biobibliografice – mai ales că scormonirea în străfundurile literaturii este o pasiune tot mai rară în zilele noastre – conferă scrierilor Domniei Sale o valoare aparte, relevabilă atât sub aspect documentar, cât și exegetic.

Mircea Popa este – așa cum afirmă Constantin Cubleșan – un „căutător de aur”.

Dr. Delia Muntean

O contribuție la istoria literaturii române premoderne: Ioan Barac în viziunea istoricului literar Mircea Popa

 Istoricul literar Mircea Popa este o figură specială, originară și originală în cultura română contemporană. Este un viguros istoric al literaturii și culturii române, dar și un excelent critic literar. Clujeanul Mircea Popa este un ”istoric al clipei”, publicând la zi recenzii scrise cu acuratețe despre operele scriitoriilor români din ultimii 31 de ani. Mircea Popa este un cercetător serios, care și-a construit o carieră universitară fastuoasă și o operă solidă, cu multă acribie documentară, apelând la izvoare și abordând cu curaj subiecte mai puțin cunoscute. Recenta sa apariție a cărții ”Ioan Barac – scrieri (lucrări originale, traduceri și prelucrări). Ediție îngrijită, prefață și notă asupra ediției de Mircea Popa” (Editura Casa Cărții de Știință, 2021) este o extraordinară recuperare a operei și vieții marelui cărturar al Școlii Ardelene. Este o lucrare originală și complexă, readucând publicului tânăr și nu numai figura unui cărturar român pe nedrept uitat, fără să fie slăvit de Mihai Eminescu în poezia ”Epigonii”. Notele și comentariile la carte sunt realizate de autor și Maria Vaida. Istoricul literar Mircea Popa reușește într-un stil livresc să pună opera lui Ioan Barac în evanescența literaturii române de la începutul secolului XIX. Autorul celebrei ”Istorii a lui Arghir” este alături de Mihai Halici, Ioan Budai Deleanu, Vasile Aaron sau Teodor Corbea un deschizător de drumuri în cultura noastră și un ”luminator” al poporului. Scriitor de tranziție așa cum îl considera și Nicolae Manolescu, cunsocutul ardelean este un harnic popularizator al folclorului în literatura cultă. Nu este un scriitor sofisticat, cu o operă genială, dar reprezintă o expresie de etapă, importantă în literatura română, care la începutul secolului XIX își căuta drumul de afirmare și de sincronizare față de Occident.

Ion Barac a fost un poet iluminist, carturar si traducator. A făcut parte din acea generație de tranziție între baroc și romantism. A fost un exponent ilustru al Școlii Ardelene, preocupat de popularizarea culturii în rândurile românilor transilvăneni asupriți. A prelucrat Odiseea, Metamorfozele lui Ovidiu. A tradus ”Hamlet” din germană, precum și ”O mie si una de nopti”. Traduce din Xenofon, Marmontel, Chateaubriand, Kotzebue.Ion Barac, grafiat și Ioan Barac, cunoscut și sub numele de Johann Baracu s-a născut în 1776, la Alămor, în comitatul Sibiu. A absolvit studii juridice la Cluj. În 1801 era dascăl „normalicesc” la Avrig, iar din 1802 a fost dascăl la școala românească din Șcheii Brașovului, cu obligația de a învăța pruncii gramaticește, ungurește și nemțește și pe lângă acestea și alte trebuincioase științe frumoase, întrucât filozofia deplin a săvârșit-o. Cunoscând limbile latină, maghiară și germană, a fost angajat din 1805 ca translator la primăria din Brașov, meserie pe care a exercitat-o până la sfârșitul vieții când a trecut la Domnul pe 12 iulie 1848. A întemeiat în 1837 revista ”Foaia Duminecii”, primul periodic ilustrat din Transilvania. ”Foaia duminecii”, al cărei prim număr a apărut la 2 ianuarie 1837, purta subtitlul: ”spre înmulțirea ceii de obște folositoare cunoștințe, alcătuită de o soțietate a celor învățați”. Publicația nu reușește însă să atragă atenția unui public larg datorită conținutului ei, care aduce în prim plan tot felul de curiozități zoologice și botanice și fără legătură cu realitățile autohtone, astfel că în 1838 ea își încetează apariția. Este un autor prolific care scrie într-o limbă română populară. Creștin – ortodox practicant scrie elogii pentru ierarhii bisericii percepuți ca salvatori ai neamului. Scrie ”Gratulatie întru cinstea preasfintitului domn Vasile Moga, episcopul neunit in M. Printipat al Ardealului”. În anul 1840 îi apare ”Toată viața, istețiile și faptele minunatului Tilu Buhoglinda”, o prelucrare dupa originalul german Til Eulenspiegel. La 1842 publică ”Nașterea si toata viata minunatului Piticot de un cot și cu barbă”, tot prelucrare dupa o lucrare folclorica germană. ”Piticot” devine simbol al bucuriei copiilor români. În anul 1843 îi apare la Sibiu lucrarea ”Risipirje čje depre urme a Jerusalémuluj” și la Brașov ”Cei trei frați ghebosi sau Trei bărbati si o muiare”. Ion Barac pare de neoprit în popularizarea poveștilor și legendelor europene și universale în cultura română. Este un pionier al iluminării maselor românești într-un Ardeal în care, încă, românii erau ”tolerați”. Istoricul literar clujean Mircea Popa este un căutător de comori arhivistice din tezaurul literaturii române. Îl readuce pe Ioan Barac în lumina reflectoarelor ca ”scriitor povestitor”, un precursor al romanticilor noștri, de la Vasile Cârlova la Vasile Alecsandri. În acest context istorico-literar, Ioan Barac este încadrat la preromantici, în alianță literară cu poeții Văcărești. Trebuie să prețuim și să apreciem această reașezare a istoriei literaturii române de la începutul secolului XIX. De asemena, prin editarea ”Foii Duminicii”, Ioan Barac se cadrează pionierilor publicisticii și editorilor de ziare românești din spațiul carpato-danubiano-pontic. Deci putem include ”Foaia Duminicii”, alături de ”Courier de Moldavie”, tipărit la Iași în limba franceză, Albina Românească, care este primul ziar în limba română din Moldova, precum și de ”Curierul Românesc” redactat de I. Heliade Rădulescu, la București, și de ”Gazeta de Transilvania” a lui G. Barițiu de la Brașov ca fondator al presei periodice românești. Mircea Popa reiterează o rescriere istoriei presei române din prima jumătate a secolului XIX, incluzând pe Ioan Barac în rândul fondatorilor publicisticii naționale. Mircea Popa se dovedește un ”îmblânzitor” al limbajului operei lui Ioan Barac, publicând în ediția apărută o mare parte a operei lui Ioan Barac, pentru a fi mai aproape de înțelegerea cititorului de azi. ”Istoria lui Arghir”, Ioan Barac a publicat-o în 1801 la Sibiu și este o încercare legendară de a povesti contemporanilor cucerirea Daciei de către împăratul Traian, incluzând poveștile și basmele din memoria colectivă a românilor ardeleni despre trecutul și formarea poporului, cu rădăcini în războiul daco-roman. Cititorii români din Ardealul habsburgic, dar și cei din Muntenia și Moldova erau pasionați de istoriile și miturile fondatoare ale românilor readuse în ochii publicului și prin lumina tiparului de Ioan Barac. Recenta carte publicată de Mircea Popa este și un instrumentum istoriografic pentru o nouă rescriere a istoriei literaturii române premoderne, de care viitorii istorici literari trebuie să țină seama, atât de autor, cât și de Ioan Barac, ilustrul deschizător de drumuri literare din poveștile și basmele populare naționale și universale. În vremea caftanelor, șalvarilor și ișlicului, Ioan Barac sincronizează literatura română în spirit lovinescian cu noile curente culturale occidentale. E un demers înnoitor pe care Mircea Popa îl subliniază cu profesionalism și spirit critic.

Ionuț Țene

Ziua Scriitorului în Baia Mare

Vineri, 28 iunie 2013, in Sala Europa a Primariei Baia Mare, s-au strans numerosi scriitori, critici literari si oameni de cultura, pentru a marca impreuna o sarbatoare "3 in 1": Ziua Scriitorului, aflata la editia a II-a, Zilele Revistei "Nord Literar", ajunse la editia a VIII-a, respectiv aniversarea a 10 ani de la aparitia primului numar al revistei literare care apare in Baia Mare sub egida Consiliului Judetean Maramures.

La eveniment, considerat de criticul si istoricul literar prof. univ. dr. Mircea Popa "ziua culturii din Maramures", au participat invitati nu doar din judetul nostru, ci si din Cluj, Bistrita, Satu Mare, Iasi si Bucuresti, intre care amintim cativa: Olimpiu Nusfelean, Ioan Pintea, George Vulturescu, Alexandru Zotta, Aurel Pop. Au luat parte la sarbatoare, de asemenea, Zamfir Ciceu, presedintele Consiliului Judetean si primarul Catalin Chereches. Acesta din urma a inmanat, in calitate de reprezentant al Primariei, premiul "Scriitorul anului" istoricului literar Saluc Horvat, director executiv al revistei "Nord Literar", pentru intreaga sa activitate. Juriul care l-a ales pe Saluc Horvat a fost format din dr. Gheorghe Glodeanu, directorul "Nord Literar", dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judetene "Petre Dulfu", scriitoarea Florica Bud, directorul ICR, Filiala Maramures, criticul Augustin Cozmuta si poetul Gheorghe Parja, seful Reprezentantei Maramures a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor. "Faptul ca mi se acorda acest premiu ma bucura si ma onoreaza. Este un semn ca mi-am facut datoria cum am crezut ca e mai bine. Ne vom stradui sa facem aceasta revista sa dainuie", a spus Saluc Horvat, la primirea premiului. In nume personal, Catalin Chereches a mai acordat Premiul "Tanarul scriitor al anului", poetei Adela Naghiu. S-au acordat, totodata, cu sprijinul personal al lui Catalin Chereches, premiile literare anuale ale revistei "Nord Literar", urmatorilor slujitori ai cuvantului: poetului si editorului Vasile Igna - Premiul "Opera Omnia"; istoricului literar Mircea Popa - Premiul pentru Critica si Istorie literara; scriitorilor Ioan Grosan si Marian Ilea - Premiul pentru Proza; lui Dorel Macarie - Premiul pentru Poezie. Ioan Grosan, maramuresean la origine (nascut in Mogosesti, comuna Satulung), a marturisit cu ocazia primirii premiului: "In viata unui scriitor orice premiu e important, pentru ca el valideaza munca pe care a depus-o. Premiile sunt binevenite, dar cred ca niciunul nu e atat de dulce precum cel pe care ti-l dau ai tai, cei de acasa". Facand referire la barfele care au circulat cu privire la o anumita relatie dintre Catalin Chereches si Elena Udrea, Grosan si-a exprimat regretul ca primarul Chereches a parasit Sala Europa, intrucat ar fi dorit sa-i inmaneze "o carte cu un titlu destul de drag domniei sale, sau cel putin simpatic" - "Nuti, spaima Constitutii". Vasile Igna (nascut in Ardusat), a declarat si el ca "niciodata n-am fost atat de emotionat cum sunt azi", "dovada ca pretuiesc atasamentul fata de acest loc, ca pretuiesc aceasta revista si ca va pretuiesc pe dumneavoastra". Cei care au fost alaturi de "Nord Literar" inca de la inceput (dr. Teodor Ardelean, Augustin Botis, dr. Stefan Maris, poetul Ioan Dragos, Florica Bud, criticul Daniela Sitar-Taut, poeta Adela Naghiu) au fost recompensati cu diplome de excelenta. Si Zamfir Ciceu a acordat cate o diploma de excelenta "celor care in acest deceniu s-au implicat in promovarea identitatii culturale a Maramuresului": Saluc Horvat, dr. Gheorghe Glodeanu, Augustin Cozmuta, artistul plastic Mircea Bochis (cel care, numar de numar, se ocupa de ilustrarea revistei). Primarul Chereches a inmanat diplome de onoare Adelei Naghiu si tuturor celor care au primit premii din partea revistei "Nord Literar". ANCA GOJA