Osemintele lui Anton Pann au fost reînhumate cu cinste

 

Osemintele protopsaltului Anton Pann au fost reînhumate marți, 6 iunie 2023, într-un mormânt nou la Parohia bucureșteană „Sf. Stelian – Lucaci”. Cultura noastră îi datorează primele cărți de muzică bisericească în limba română.

„A fost cântăreț la o mulțime de biserici din București, a cântat la o mulțime de mănăstiri din Țara Românească și Transilvania, a scris enorm pentru perioada în care a trăit și a fost deopotrivă celebru în muzica bisericească pe care, la dorința Mitropolitului Dionisie Lupu, a transpus-o în grai românesc, el fiind cooptat într-o comisie specială desemnată de mitropolit, deși avea atunci vârsta de doar 23 de ani”, a amintit Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, care a oficiat Sfânta Liturghie și slujba reînhumării la biserica bucureșteană unde Anton Pann a cântat în ultima parte a vieții.

„Era, în felul acesta, recunoscut deja ca o mare personalitate în domeniul muzicii și al componisticii.”

Osemintele protopsaltului Anton Pann au fost reînhumate într-un mormânt nou la parohia bucureșteană „Sf. Stelian – Lucaci” marți, 6 iunie 2023.

Ierarhul a amintit că Anton Pann a fost cunoscut și ca un important filolog și folclorist în epocă.

„A fost profesor la cel dintâi seminar înființat în prima jumătate a sec. XIX aici, la București, a avut o activitate de traducător, traducând din limba greacă cărțile de muzică bisericească. A scris poezii, a scris proză, povești, așa că personalitatea lui este una dintre cele mai mari ale timpului său”, a adăugat episcopul vicar patriarhal.

Părintele Conferențiar Stelian Ionașcu a amintit că Anton Pann cânta de  la 12 ani în Corul Catedralei din Chișinău.

Osemintele protopsaltului Anton Pann au fost reînhumate într-un mormânt nou la parohia bucureșteană „Sf. Stelian – Lucaci” marți, 6 iunie 2023.

Anton Pann a fost ucenic în muzică și arta tiparului al lui Petre Efesiu, cel care a tipărit cea dintâi carte de muzică cu notație bisericească din lume (1820). „În 1823, pentru a nu fi în concurență cu el, Anton Pann este nevoit să meargă la Viena și să tipărească primele trei cărți de muzică bisericească în limba română”, a explicat părintele conferențiar.

Acestea au fost urmate și de alte volume dedicate muzicii bisericești în limba română. „De la el avem moștenită muzica noastră bisericească așa cum a evoluat până în zilele noastre, iar duhul său a inspirat pe foarte mulți”, a subliniat Părintele Stelian Ionașcu.

La final, Părintele Paroh Andrei Mihai Zaieț a prezentat demersurile realizate pentru mutarea osemintelor și stadiul lucrărilor de consolidare a bisericii.

Osemintele protopsaltului Anton Pann au fost reînhumate într-un mormânt nou la parohia bucureșteană „Sf. Stelian – Lucaci” marți, 6 iunie 2023.

Mormântul scriitorului și compozitorului Anton Pann a fost relocat și reamenajat ca parte a proiectului de reabilitare a Bisericii „Sf. Stelian – Lucaci”, care a intrat, începând din 2020, într-un amplu proces de restaurare, consolidare și renovare. Osemintele au fost așezate într-o raclă sculptată în lemn.

Episcopului vicar patriarhal i-au fost alături în slujire Arhim. Clement Haralam, Mare eclesiarh al Catedralei Patriarhale, Părintele Costin Spiridon, consilier patriarhal, Părintele Florin Busuioc, Protopopul Sectorului 3 al Capitalei, Părintele Florinel Șerbănescu, consilier patriarhal onorific, Părintele Conferențiar Stelian Ionașcu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, Părintele Sergiu-Constantin Nicolaescu, secretarul Protoieriei Sector 3 Capitală, Părintele Andrei Mihai Zaieț, parohul Bisericii „Sf. Stelian – Lucaci”, părintele Ioan Dobrescu, slujitor la aceeași biserică și alți slujitori din Capitală.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, conduși de arhidiaconul protopsalt Mihail Bucă.

Anton Pann (1796 – 1854) a compus actualul Imn de stat al României („Deșteaptă-te, române!“). Eminescu îl descria în poezia „Epigonii” ca fiind „isteț ca un proverb”. Lucian Blaga i-a dedicat o piesă de teatru, iar Alfred Mendelsohn o operetă. Mai multe lucrări ale lui au fost prelucrate în Oratoriile Bizantine de Paști și de Crăciun ale compozitorului Paul Constantinescu.

 Sursa: NapocaNews

O carte-eveniment de Ion Agârbiceanu, apărută după… 80 de ani de când a fost scrisă!

 „Ion Agârbiceanu – spunea Mircea Zaciu, marele exeget și biograf al autorului – este unul dintre puținii scriitori profund creștini din literatura română. În sensul că experiența de viață, vocația și trăirea sentimentului religios i-au fertilizat opera, i-au acordat o dimensiune în mai mare măsură absentă din creația multor contemporani, chiar dacă și aceia împărtășeau sentimentele, credința, tradiția arhaică a religiozității.”

Iată că, parcă pentru a confirma această aserțiune critică, la Editura Casa Cărții de Știință, din Cluj-Napoca, a apărut lucrarea semnată de Ion Agârbiceanu, Scrieri inedite cu profil religios, conținând două volume: Pe urmele Domnului. Material pentru predici în duminecile de peste an (1943), respectiv Epistolele Apostolilor. Scurte comentarii (1944), Cluj-Napoca, 2021, 846 p. Ediție îngrijită, notă asupra ediției, note și comentarii de ILIE RAD.

Ilie Rad este cel care a editat, în 8 volume din colecția „Opere fundamentale”, de sub egida Academiei Române, toată opera literară antumă a lui Ion Agârbiceanu, apărută în volume (peste 12.000 de pagini), precum și integrala articolelor cu caracter religios (Ion Agârbiceanu, Articole cu caracter ecleziastic (1903-1945). Ediție îngrijită, notă asupra ediției, note și comentarii de Ilie Rad. Prefață de Pr. Prof. univ. dr. Stelian Tofană, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2018, 940 p.).

Aceste două lucrări ample, din ediția de față, se adaugă celorlalte volume ale lui Agârbiceanu, cu profil religios, tipărite deja: Fața de lumină a creștinismului, apărut în 1944 (fiind reeditat de Mircea Popa, în 2006), respectiv Cartea legendelor (editată tot de Mircea Popa, în 1996 și 2009), la care trebuie adăugate încă două titluri: Căile fericirii (2004, ediție de Cornelia Lucia Frișan), precum și Adâncirea creștinismului. Conferințe populare publicate în revista AGRU. Organul Asociației Generale a Românilor Uniți (1934-1940) (2012, ediție de Ion Buzași și Anton Rus). Dacă menționăm și volumul Cutezări cu gândul ale ieromonahului Visarion (în curs de apariție), rezultă că opera filosofico-religioasă a lui Ion Agârbiceanu totalizează circa 3700 de pagini, fără a socoti operele literare, inspirate din viața religioasă (Din viața preoțească, 1916; Luncușoara în Paresemi, 1920; Pustnicul și ucenicul său, 1938; reditată în 1998, 2008 și 2015).

Această bogată literatură religioasă confirmă ceea ce spunea recent Cristian Bădiliță: „Opera lui [Ion Agârbiceanu] e atât de covârșitoare, ca întindere, și de «sățioasă», la nivelul conținutului, încât pare zămislită de o forță supranaturală.” Un alt exeget al scriitorului, profesorul și criticul literar ieșean Antonio Patraș, spunea și el că ușurința cu care scria Agârbiceanu creează impresia că opera i-a fost dictată de… Duhul Sfânt!

Cât privește conținutul lucrării Pe urmele domnului, scopul este clar definit de către autor, în Introducere: „Pentru a veni în ajutorul acestor frați (preoți, n. I.R.), am întocmit acest material, după Evangheliile de rând. Spun «material» pentru cuvântări bisericești, și nu pentru predici redactate ca astăzi, predici gata. De acestea mi se pare că avem destule, începând cu Propovedaniile lui Petru Maior.

După modestele noastre puteri și în temeiul unei experiențe îndelungate, am încercat să adunăm aici material, pe care să-l poată prelucra fiecare preot el însuși, după împrejurări, după publicul ascultător, după nivelul lui cultural.”

Al doilea volum, Epistolele Apostolilor. Scurte comentarii (1944), ne oferă, după cum arată și titlul, comentarii la epistolele Noului Testament, scrise într-un limbaj simplu, accesibil, pe înțelesul tuturor, lucrarea constituind, de asemenea, un excelent îndrumar pentru preoți, dar și pentru publicul larg.

Ambele lucrări au fost scrise la Sibiu, în timpul refugiului (1940-1945), ca urmare a Diktatului de la Viena.

Într-o scrisoare către poetul Ion Brad, marele său prieten și protector, din 28 februarie 1962, Ion Agârbiceanu scria, obișnuit cu gândul că aceste lucrări nu puteau apărea în timpul regimului comunist de atunci: „Și tot în manuscris vor rămânea lucrările mele de meditație și filosofie creștină: Pe urmele Domnului, Pe cărările înseninării, Cutezări cu gândul și Cartea legendelor – aceasta din urmă literatură pură” . Dacă volumul Cartea legendelor a fost tipărit după 1989, primele trei titluri au rămas inedite, iată, la… 80 de ani de la scrierea lor!

De aceea apariția acestui volum este un autentic eveniment literar. Volumul, apărut în condiții grafice excepționale, are copertă cartonată, designul fiind realizat de Könczey Elemér, unul dintre cei mai mari graficieni ai României contemporane. Tehnoredactarea, semnată de dr. Marius Mureșan, este înfrumusețată cu viniete unice, originale, amintind de vechile cărți bisericești. Hârtia de bună calitate, corpul de literă folosit (12) și fontul ales (Minion Pro), pagina aerisită și litera bine imprimată (e aici meritul Tipografiei Colorprint din Zalău) contribuie la prestigiul acestei apariții editoriale. Cele 21 de ilustrații color (pagini de manuscris, fotografii, dedicații, portrete grafice ale lui Agârbiceanu, coperte de carte, decorații primite, secvențe de la o lansare a volumului Articole cu caracter ecleziastic, la care au participat ÎPS Părinte Andrei, regretatul episcop Florentin, scriitorii Horia Bădescu, Constantin Cubleșan și Mircea Arman) – toate fac din această carte o operă de artă, care merită cu prisosință, prin conținut și formă, elogiul formulat cândva de Tudor Arghezi: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!”

Cartea este impecabil transcrisă după manuscris, cu note, comentarii și explicații, rezultând din întâlnirea fericită a unui filolog experimentat (Ilie Rad) cu un teolog profund (Pr. Cristian Langa, care este și deținătorul celor două manuscrise). Prin respectarea normelor riguroase de transcriere, amplu precizate în Nota asupra ediției, cartea poate fi un model pentru multe improvizații „științifice” de azi.

Volumul Scrieri inedite cu profil religios este cu adevărat o carte-eveniment, care a așteptat… 80 de ani ca să vadă lumina tiparului! Este un eveniment literar și, în același timp, un omagiu postum adus lui Ion Agârbiceanu.

În curând se va organiza și o lansare online a cărții, care va fi anunțată la timp.

Cartea poate fi procurată de la sediul Editurii Casa Cărții de Știință din Cluj-Napoca, B-dul Eroilor, nr. 6-8, din Cluj-Napoca, tel. 0264-431920.

NapocaNews

Traian Băsescu: “Să atacăm cotele obligatorii de imigranţi musulmani la Curtea Europeană de Justiţie.Cultura lor extrem de inflexibilă și inadaptabilă”

Fostul președinte, Traian Băsescu, a declarat că numărul refugiaților pe care România ar trebui să îi primească este mai mare de 2.400, față de cum a precizat Klaus Iohannis, adăugând că singura soluție a țării noastre este de a ataca decizia Consiliului JAI la Curtea Europeană de Justiție.

“Este doar începutul. Dacă aș fi în locul guvernanților m-aș adresa Curții Europene de Justiție pentru că decizia încalcă Tratatul Consolidat al UE și Tratatul nostru de aderare. Mai mult, este încălcată Constituția, articolul 3, aliniatul 4, care interzice relocări de populație pe teritoriul României, iar toată lumea vorbește despre strămutări”, a declarat Băsescu într-o intervenție telefonică pentru B1 TV.

Un alt motiv pentru care decizia JAI ar putea fi contestată în instanță este faptul că România nu este membru Schengen, mai spune fostul președinte, și că nu frontierele țării noastre au fost penetrate, ci ale spațiului Schengen.

Întrebat despre ce ar putea face președintele Klaus Werner Iohannis la Consiliul European de la Bruxelles, care are loc miercuri, Băsescu a declarat că subiectul cotelor obligatorii este închis.

“Se va începe o discuție despre strategia legată de migrație. Subiectul cotelor nu se mai discută. Dacă România părăsește și ultima baricadă, adică o acțiune la Curtea Europeană de Justiție, în fiecare an vom primi tot atâția refugiați”, a adăugat acesta.

Fostul președinte a declarat că marea problemă a refugiaților este “cultura lor extrem de inflexibilă și inadaptabilă”, dar și faptul că securitatea României este pusă în pericol.

“Mulți dau exemplul cu musulmanii din Dobrogea. Este o populație atașată României, ei sunt integrați în societate. Nu se compară cu cei din Orientul Mijlociu. (…) Sunt un mare risc de zdruncinare a ordinii sociale și un mare risc terorist. Dacă din o mie, doi sunt teroriști, e suficient. E o poveste că în Europa au ajuns 40.000 în luna mai și 120.000 ce trebuie acum relocați. Cifrele corecte bat în jurul a 800.000, intrați anul acesta”, a mai precizat fostul șef de stat.

                                                                               NapocaNews