Ce aveți cu istoria noastră, Excelență?

                                    de Gheorghe Pârja

Am rămas mirat că, recent, un diplomat german a făcut aprecieri nepotrivite în legătură cu destinul comun al locuitorilor de pe cele două maluri ale Prutului. Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, s-a aflat în centrul unui scandal diplomatic, după ce, în cadrul unui interviu acordat unei televiziuni din Republica Moldova, a spus cuvinte neadevărate despre identitatea românească a Basarabiei. A încercat, într-o manieră alunecoasă, să pună într-o ecuație relativă unitatea de limbă și credință a populației care trăiește pe cele două maluri ale Prutului. Adică din România și Republica Moldova.

Reporterul emisiunii, confratele Vitalie Călugăreanu, l-a întrebat pe diplomat ce părere are despre unirea celor două țări cu o istorie comună. A răspuns diplomatic, că doar cele două țări pot decide asupra unirii între ele. Dar imediat ambasadorul a ținut să pună sub semnul întrebării unitatea de limbă și religie dintre cele două țări. Care în istorie au fost sub același sceptru voievodal ori regal. Este limpede că diplomatul se referea la limba moldovenească, o sintagmă apusă în noile rânduieli de peste Prut. Este chiar o sărbătoare care poartă numele LIMBA ROMÂNĂ, scriitori și lingviști basarabeni și-au dăruit viața pentru această istorică reușită. Și au demonstrat că limba moldovenească nu are un fundament lingvistic, ci reprezintă un construct politic rezultat din politicile sovietice de deznaționalizare.

I s-a amintit diplomatului german, în acel dialog, că teritoriul – acum Republica Moldova, unde este ambasador, a fost rupt samavolnic din trupul României prin pactul Ribbentrop – Molotov, în anul 1939, deci locuitorii celor două țări au tot dreptul să-și dorească să fie din nou laolaltă, la fel cum și-au dorit-o și germanii în 1990. Și au făcut-o. Spun cu toată convingerea că într-un stat în care identitatea și relațiile cu România sunt teme extrem de sensibile, asemenea afirmații nu cad bine și duc la multe comentarii. De toate culorile. Ambasadorul a fost apărat de personaje cu serioase sensibilități pro-ruse. Și asta spune mult. Dar nu au lipsit nici atitudinile unor oameni politici de peste Prut, care au amendat exprimarea diplomatului. Care, simțindu-se pus în ecuația adevărului istoric, a căutat să o întoarcă ca la Berlin.

Ambasadorul a postat mai multe texte pe Facebook, care spun că este vorba de o neînțelegere creată de traducerea defectuoasă a discursului, dar își asumă responsabilitatea și dă asigurări că nu a uitat despre unitatea românilor și credința lor creștin ortodoxă. Apoi spune: „ar fi trebuit să mă exprim cu mai multă claritate”. Ca diplomat, ar fi trebuit să manifeste mai multă înțelegere față de contextul istoric al Republicii Moldova, sau să păstreze o poziție de neutralitate. Ambasadorul a fost învinuit că a reluat cea mai primitivă formă de propagandă rusească. Cea cu limba moldovenească. Diplomatul german de la Chișinău are o biografie cu alte semne de întrebare. Credibilitatea lui este umbrită de cariera sa recentă. În mandatul de ambasador în Georgia, a fost acuzat de opoziția democratică din acea țară de susținerea pe față a partidului pro-rus „Visul Georgian”. Mai mult, Excelența Sa a coordonat departamentul politic al ambasadei germane din Moscova.

Atunci când alți diplomați au fost expulzați în urma protestelor din Georgia, domnul Hubert Knirsch a fost lăsat la post. Un comentator sugera că, în ministerul de externe de la Berlin, epoca Merkel încă nu s-a încheiat. Mai zilele trecute, ambasadorul a rămas surprins de reacțiile apărute în spațiul public, după declarația sa referitoare la limba și religia în Republica Moldova și România. El a transmis într-un mesaj video, în care vorbește în limba română, că ar fi trebuit să se exprime cu mai multă claritate și a promis să aprofundeze subiectul pentru a înțelege mai bine îngrijorările pe care le-a provocat. Foarte bine! Poate citi cu folos lucrările lingvistului basarabean, de talie internațională, Eugen Coșeriu, pe care am avut onoarea să-l cunosc. Ori opera scriitorilor de peste Prut: Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu ori Vlad Pohilă.

Și să nu uite că în data de 31 august, în Republica Moldova, se săr­bă­torește Ziua Limbii Române. Întrebarea mea din titlu rămâne în vigoare: Ce aveți cu istoria noastră, Excelență? Regret că au fost puține reacții la nivel înalt față de această declarație nefericită în aceste împrejurări geopolitice tensionate. Unui diplomat nu i se iartă asemenea cuvinte scăpate de sub adevărul istoric. Da, trăim o perioadă când unii vor să reașeze istoria. Putin vrea o nouă împărțire a Ucrainei. Nici mai mult, nici mai puțin, a promis public ca teritorii din Ucraina, care au fost alipite imperiului roșu de Stalin, să revină statelor din care au fost rupte. Este o capcană geopolitică cu riscuri neprevăzute. Cred în luciditatea diplomaților români, unguri și polonezi. Nu se face reunire cu ordin de la Kremlin. Dar despre toate acestea cu alt prilej.