EȘTI SCRIITOR , SAU DOAR PĂREROLOG...?

Domnule funcționar, fie că ești profesor, inginer, arhitect, medic, sau pe o funcție înaltă în alte domenii de activitate, ca să poată fi avizate părerile dumitale ca specialist despre ceva anume, pe linie de creație, experiență, profesionalism, nu doar că îți vei da cu părerea despre un anumit aviator că este bun sau mai puțin bun, când dumneata nu ai fost niciodată într-un aparat de zbor nici ca simplu pasager. Oricine este îngăduit să-și spună o părere, însă nu orice părere poate fi avizată, ci doar părerile care vin de la adevărații specialiști în domeniu. Nu înseamnă că dacă dumneata ești mare istoric, cu studii înalte, părerea dumitate legată de un electronist poate fi viabilă, când dumneata poate nu știi nici măcar cum se amplasează o priză sau o dulie în/pe perete, nu mai vorbim de alte proiecte și sisteme electronice care se fac la standarde înalte.

Însă în acest context , unii după cum se trezesc , cică ei au studii înalte și vor fi acceptați la orice părere, se află comentând despre diferiți scriitori, fără ca părerologii respectivi să aibă în spate creații proprii. Adică o lucrare literară măcar, izvorâtă din har, talent, nu doar să spună păreri despre alții că X nu este prea bun scriitor, iar altul are o creație mult mai consistentă.

În ce bază asemenea părerologi se exprimă? Toată stima și considerația față de aceștia deoarece sunt buni profesori, ingineri, arhitecți, medici, însă la unii dintre aceștia, cu toate studiile lor, în facultate nu a venit muza să le aducă talentul, cum vine la restaurant ospătarul cu tava plină de bunătăți. Prin studiile lor n-au devenit scriitori, însă cu toate aceste ei se amestecă printre literați ca să-și spună părerile prin așa zise ”recenzii”, alocuțiuni, comentarii, despre care ce și cum scrie. Evident în acest sens trebuie lăsat un scriitor cu o vastă activitate literară, publicat în diferite reviste de prestigiu, să-și spună părerea. Adică un scriitor înzestrat cu harul de a scrie din talent, din imaginație, nu doar să-și spună părerea, cică în limbaj ”critic” despre ce și cum au scris unii. Aceștia pot fi numiți doar părerologi, nu scriitori în adevăratul sens al cuvântului, dacă nu au creație izvorâtă din talentul lor, nu doar păreri.

Când cineva, indiferent că acesta este profesor, inginer, medic sau ce funcție  are, fără creație în domeniul literar, doar că și-a spus o anumită părere în aspect ”critic” despre cineva, fără să aibă nimic pe linie scriitoricească, o lucrare proprie, fără să aibă la activ nici măcar un grupaj de versuri prin care să se vadă dacă are talent în aspect poetic , vine la mine să-mi dea lămuriri și explicații pe linie de poezie, că așa e bine , iar aici nu e prea, prea... Atunci l-am întrebat: ”Domnule, te felicit că ești bun profesor , inginer sau ce ești, însă în plan poetic ce activitate ai ca să poți fi avizat să-mi dai mie explicații, sau doar îți dai cu părerea?”

Dacă eu n-am venit să-mi dau cu părerea legat de profesionalismul dumitale, deoarece  am ”doar ” 12 clase absolvite, evident cu diplomă, dumneata dacă nu ai nimic la activ pe linie de creație literară, mă refer în aspect poetic , când n-ai publicat niciodată nici măcar o poezie, niciodată nimic în revistele menționate mai jos, în care eu sunt publicat cu peste 150 poezii. În ce aspect vii la mine să spui că aici și aici am scris așa și așa, că trebuia altcum...? Doar să-ți dai cu părerea , că ai studii superioare , (te felicit pentru asta) și că ești acceptat pentru asta să te exprimi în diferite păreri ”critice”,  fără să ai har/talent în a scrie poezii, când eu am fost publicat cu peste 150 poezii în prestigioasele reviste: Argeș, Actualitatea literară, Banchetul, Caiete Silvane, Convorbiri literare, Caligraf, Hyperion, Caietele Columna, Contact international, Expres cultural, Familia, Impact, Litere, Lumină lină, Mișcarea literară, Oltart, Plumb, Spații culturale, Spania literară,  Feed-Back, Neuma, Nord literar, Zenit 22, Timpul, Vâlcea literară, Literatura de azi, Observatorul, Vatra veche etc.

Despre asta ce părerea ai?”

 Vasile Dan Marchiș

poet, eseist, editorialist, publicist, fondatorul revistelor „Izvoare codrene”& „Sintagme codrene”

ofițer de presă la Liga Scriitorilor din România

Nota noastră. Munca asiduă pe tărâmul literaturii i-a fost încununată de premii:

* Premiul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș;
*” Premiul cotidianului defunctului ” Informația zilei de Maramureș”;
* Diploma de excelență pentru activitatea scriitoricească și contribuția la promovarea culturii și spiritualității românești, de către Primăria Ulmeni, primar Lucian Morar;
* Diploma „Stejarul de aur” din partea revistei „Poezii pentru sufletul meu”;
*Diploma de excelență ” Ambasador Armonii culturale”;
* Premiul Radio ProDiaspora, 2022.

CONCRET CE SE PREZINTĂ AICI?!

Exact așa a întrebat un participant la un eveniment literar, pe cel ce stătea „umăr la umăr” lângă alt participant în sală, după ce a auzit pledoaria de aproape un sfert de oră a unui moderator de la masa prezidiului, despre evenimente de altă natură, fără nicio legătură cu subiectul cărții care urmează să se prezinte. 

„Sssst, colega, nu vezi că mai sunt patru „comoderatori” sau  „alocuționiști” la masa din față, care își vor spune și ei discursurile pentru care au fost invitați, apoi putem asculta ceva concret, ce și cum a scris cel pentru care am venit...” O poezie, două sau un scurt fragment de proză.

„Păi, stăm aici două ore, până va rosti ceva autorul?”

Păi, asta este „deviza” la evenimentele literare, băgările în seamă a unora, pe linie de ranguri, funcții, care pe unde a umblat, cu cine s-a întâlnit, ce distincții a primit, sau ce premii a dat, plus alte chestii trestii, sălcii și alte vegetale crescute pe lângă marginea a ce dorește (dacă dorește) să prezinte ceva autorul...”

 – ---------------------------------

„Colega, a trecut o oră și jumătate și încă autorul n-a prezentat nimic din creația sa....decât că cei 4 ”alocuționiști” prezenți la masa din față și-au etalat rangurile după care au fost primiți la cine știe câte mese pe unde au hălăduit.

„Sssst! Taci măi, că acum s-a ridicat autorul să spună ceva...!” 

– ---------------------------------

Exact, autorul a spus ceva anume, multe cuvinte de  mulțumire la cei care au luat cuvântul și de asemenea la ceilalți din sală, dar lasă surpriza ca fiecare să „descopere” personal ce a scris el în paginile cărții cu pricina. 

Deci în această „manieră” s-a desfășurat o anumită lansare de carte. 

Nu vă faceți iluzii, că vor mai fi multe evenimente de asemenea „atitudine” extra culturală, dacă nu va lua nimeni măsuri pentru o prezentare într-un timp mai scurt, de maxim 45-50 minute, concret a cărții pentru care au fost invitați unii doritori...

Vasile Dan Marchiș

Poet, publicist, editor, purtător de cuvânt LSR, fondator-manager al revistelor Izvoare codrene&Sintagme codrene

Din puțul gândirii lui ...VeDeM (episodul „n+1”)

DETRACTORII ȘI DEFĂIMĂTORII SUNT ANIHILAȚI

Lumea literară e mare, cât cuprinde zarea, nu restrânsă doar la o localitate în care unii detractori și defăimători să poată constrânge fără noimă, pe ”Tanda” să nu discute cu ”Manda”, sau să spună de cineva fără să găsească ”nod în papură” legat de creațiile cuiva, că X nu este un scriitor de apreciat deoarece poartă pantofi negri, nu maro, sau că are adidași de duzină , nu de firmă, ori că vine îmbrăcat într-un pardesiu procurat dintr-un magazin oarecare , nu de la unul renumit. Lumea literară nu este formată doar dintr-o gașcă, în care se ”lăfăie” unii doar în percepția rangurilor, funcțiilor sau invidiei că X nu trebuie promovat acolo și acolo că este doar plutonier, nu este ofițer de rang înalt, ori că este doar un ”funcționăraș” de duzină , nu un șef de departament ori funcționar de rang înalt pus pe o funcție importantă , de pe care să aibă unii fel și fel de foloase. Dacă acei indivizi încrezuți prin faptul că au  funcții și ranguri sau ”spate” la cineva, nu acceptă pe anumiți scriitori să fie apreciați după scrierile lor, ci doar pe unii după ranguri, funcții , poziții sociale, asemenea ipochimeni trebuie tăiați de la cuvânt. Adică dacă ne interesează un electronist care să facă o lucrare la standarde înalte, nu trebuie să ne intereseze că ce anume cunoaște în aspect literar, sau dacă știe istorie, adică dacă știe să facă recenzii la cărți ori cronici legate de unele evenimente, ci strict pentru profilul său. Că dorește el să învețe ceva din literatura marilor clasici sau contemporani, e strict treaba lui. Iar pe un profesor de limba și literatura română, nu-l va pune nimeni în incinta școlii să amplaseze prize și dulii sau alte materiale în/pe perete sau în alte locuri. Că dorește el să se ocupe de asta, evident cu acordul conducerii unității, e altceva. Dacă un specialist în electronică, fie acesta inginer, maistru sau tehnician , dacă nu a pus undeva o virgulă la un text, ori că nu a pus diacritice undeva sau a uitat să pună o cratimă undeva , deoarece în ani și ani , poate în decenii în care și-a dat interesul să învețe tot ce ține de profesia sa, a uitat între timp unele elemente de gramatică, însă știe citi și scrie cursiv orice în limba română, iar legat de profesia sa poate să facă lucrări de înaltă clasă, la standarde înalte, dumneata domnule profesor de limba și literatura română, ce știi să faci în plan electronic , din ce știe să facă acest specialist? Poate dumneata nu știi nici să amplasezi regulamentar o priză în/pe perete, nu mai vorbim de lucrări de înaltă clasă la ansambluri electrice sau aparatură electronică.  Acest specialist de înaltă clasă în domeniul electronicii știe majoritatea noțiunilor în ce privește limba română. Atunci care este școlit și care este neșcolit? Fiecare este școlit în felul său. Că ai dumneata altă profesie, asta nu te poate îndemna să spui că numai dumneata ești școlit iar altul nu, când nu știi să faci aproape nimic , sau chiar nimic din ce a învățat X în ani și ani de studiu.

 

Vasile Dan Marchiș

fondatorul revistei Sintagme codrene

Din puțul gândirii lui...VeDeMe

 

Din PUȚUL GÂNDIRII (a nu știu care placă a prestigiosului)

 

Selecții Literare

 

Mare veselie mare! Hui măi! Prietenii știu de ce. Pentru valoare, perseverență și sinceritate. În plan literar nu interesează pe nimeni de ce borfași și bătăuși spui tu. În nici 1 minut și jumătate vine duba de la echipa de intervenție după ei , doar să-și scoată râtul de grohăitori în public. Pe o singură tastă trebuie să apăs la telefon pentru departamentul de intervenții la colegii mei și într-o clipită ti-i "găbuiește".

Selecții Literare

 

Eu sunt luat în seamă după creație, nu după lingușiri. Să vezi când voi mai fi publicat în 7 dintre cele mai prestigioase reviste din România și nu numai. Prietenii știu de ce. Pentru valoare, perseverență și sinceritate. Denigratorii și defăimătorii cuprinși de strechea invidiei sunt anihilați, ha, ha, ha, ha. Mare veselie mare, hui măi!

 

Ai trimis

Tu n-ai prieteni! Păcat!

Selecții Literare

Tu n-ai atâția ani câți scriitori de prestigiu international îmi trimit materiale pentru revista Sintagme codrene. Defăimătorii nemernici care tot grohăie sub anonimat la tine pe blog i-am izgonit din viața mea. De fapt ei sunt zero în fața revistelor de prestigiu. La cenaclul Ligii Scriitorilor din Cluj Napoca toți sunt prietenii mei, mă întâmpină de fiecare dată cu vorbe bune. Plus de asta la zece cenacluri sunt invitat în țară, așa că tu ești nimeni în fața mea. Când mai scrii ceva pe blog ce am postat undeva îți fac 10 referate. Punct.

GDL

Pentru poe(i)tul VeDeM, fondatorul revistei „Sintagme codrene” și „Izvoare codrene”

 

Din puțul gândirii...(1)

 

CUM POATE FI NUMIT CONCRET VALOROS UN SCRIITOR DACĂ ÎȘI ARATĂ PRESTANȚA DOAR ”ÎN CULISE”, NU ȘI ÎN PUBLIC

Câți așa ziși poeți, care deși n-au publicat în viața lor o poezie măcar într-o anumită revistă de prestigiu, deși sunt ajunși aproape la vârsta pensionării , cu toate că au două, trei sau mai multe volume la activ tipărite, au fost primiți în diferite formațiuni literare, iar la unii trebuie să cauți ore întregi, dacă nu zile de-a rândul prin cărțile lor pentru a găsi între sutele sau miile de versificări, trei, patru poezii mai valoroase pe care să le poți prelua pentru a fi publicate într-o revistă de seamă, dar totuși acești poeți, cum și ”categoria” acelora pe care i-am menționat la începutul articolului sunt mai bine evidențiați în plan literar prin funcții, ranguri și alte conjuncturi sociale, politice, economice, financiare decât mulți care au publicat doar prin valoare sute de poezii în majoritatea dintre cele mai prestigioase reviste din România și nu numai.

În acest context unii cunoscuți mi-au arătat noiane/stive de diplome, pe lângă care mi-au spus: ”!Păi, ești tu evidențiat ca noi, dacă nu ai așa ceva?” Alții spunând: ”Ești tu luat în seamă ca noi , când am stat la masă cu X redactorul șef de la o anumită revistă sau directorul Y de la altă revistă de prestigiu și cu câți alții de la multe publicații?

Bine, bine , am spus eu, dar dacă spuneți că distinșii scriitori și jurnaliști v-au acordat asemenea distincții și de altfel ați stat la masă cu ei la diferite evenimente culturale sau întâlniri de alt fel, v-au publicat cu o poezie măcar în revistele de mai jos , în care eu sunt publicat cu peste 100 poezii? Dacă nu, înseamnă că v-au băgat în seamă așezându-se la masă lângă dumneavoastră doar pentru funcțiile și rangurile pe care le aveți.
După această întrebare X și Y au intervenit așa: ”Dar trebuie să fii publicat acolo și acolo pentru a putea fi distins cu un premiu și a fi numit scriitor de valoare?”

Eu am dat răspunsul:
Cum poate fi concret numit valoros un scriitor dacă în public nu apare nu nimic din ce a scris, adică precum un artist/cântăreț dacă nu apare în public pe o anumită scenă sau pe mai multe scene, să fie chemat/invitat la evenimente artistice, să-și arate talentul, vocea, modul cum interpretează cântecele pe care le are în repertoriu, cum ar putea fi apreciat la scară mare? E de ajuns să fie apreciat/premiat doar ”în culise”, sau în mediu închis, doar prin aranjamente cu organizatorii și juriul de la un anumit concurs? Dacă nu apare în public să-și arate talentul, felul cum abordează profilul la care are o anumită experiență, pe ce să-l apreciezi? Doar că-ți arată o anumită distincție? Când diferite premii și diplome se dau în diferite imobile, începând de la o scară de bloc și continuând în diferite unități fie acestea pensiuni, restaurante, cluburi, cămine culturale, biblioteci, spații publice, la așa numite ”tabere”, ”festivaluri” sau evenimente numite altcum , la care prin concursuri , (unele numite așa doar de fală, imagine și pentru diverse interese), unde majoritatea primind premii și diplome pe cunoștințe fără nicio legătură cu literatura, la care unii doar după invitații cât că întind mâna după distincții (premii și diplome) ca sărmanul la pomană după cozonac, fără să analizeze cineva ce au scris. Când cărți se văd tipărite pe toate scările de bloc și ulițe comunale, nu mai vorbim în localități urbane mari și foarte mari, cărți cu poezii din care n-a publicat nimeni o poezie în revistele de prestigiu. Făcând referire la toate acestea, prin ce putem spune că poeții cu pricina sunt concret valoroși? Doar pentru că au fost apreciați ”în culise”, însă nimeni nu i-a evidențiat măcar într-o revistă de prestigiu dintre cele menționate mai jos? Păi, așa oricine care intră pe o scară de bloc și este întâmpinat cu o diplomă de administratorul acestui imobil, sub pretextul că este bun poet. Bun, bun, dar până la urmă trebuie să arate că unde sunt evidențiate creațiile care au fost apreciate de administratorul respectiv? În care publicație? Așa și eu aș putea spune de lelea Varvara, că ce poezii grozave are, și să-i dau un ”poptiroș” (diplomă) din partea revistei, dar dacă n-aș publica poeziile respective în revistă, sau dacă alții nu le evidențiază în public în alte reviste, pe ce bază (doar după vorbe, cu relații de prietenie) au fost premiate versurile respective?

Sigur că unii vor spune că nu se pot pune cu specialiștii,că ei știu ce și pe cine să premieze….
Evident că nu spune nimeni că se pun cu specialiștii, însă ce au apreciat aceștia trebuie obligatoriu să se vadă și în public, precum în competițiile sportive. Prima dată se vede prestanța unui anumit sportiv, cum a efectuat un anumit exercițiu, sau cum și-a desfășurat activitatea într-o anumită competiție? Păi, dacă nu-l vede nimeni la competiții importante, cel puțin pe plan județean sau național, deși arată o stivă de diplome, cum poate justifica prin acestea că este valoros? Doar după vorbe și aprecieri verbale făcute pe cunoștințe de profesori sau după alți îndrumători, fără să arate în public activitatea lor, ce putem deduce de aici?
Eu nu fac aici comparații sau să spun că ce bun sunt, ori să spun că sunt mai bun ca X și Y. N-am spus niciodată așa ceva, ci doar am arătat că unde am fost publicat, așa cum un comerciant doar își expune marfa pe tarabă fără să spună nimic , ci doar așteaptă clienții, însă dacă X și Y mi-au arătat stivele de distincții și spunând că eu nu sunt evidențiat ca ei, că ei au stat la masă în nenumărate rânduri cu diferiți scriitori și jurnaliști dintre cei mai de seamă, atunci să arate dacă au publicat măcar o poezie într-o anumită revistă de mai jos, în care eu sunt publicat cu peste 100 poezii. N-au avut ce-mi răspunde în acest sens decât că s-au îndepărtat…

Acestea sunt revistele:
Alba Iulia Cultural, Arges, Caiete Silvane, Caietele Columna, Contact internațional, Convorbiri literare, Expres cultural, Familia, Feed Back, Hyperion, Impact, Leviathan, Literatura de azi, Litere, Lumină lină (New York, SUA), Neuma, Oltart, Plumb, Portal-Maiastra, Reflex, Spații culturale, Vatra veche, Zenit 22 etc.

Să nu mă înțelegeți greșit. Tot ce am scris aici nu-i laudă, nici nu am făcut comparații sau să spun că X este mai bun decât cineva, sau să spun că eu sunt mai bun decât Y, ci am scris toate acestea ca dovadă că aceasta este realitatea în 99% din cazuri pe plan literar.
Când sunt reviste care au premiat pe unii scriitori, însă nu le-au publicat din creația celor premiați nici măcar o poezie în paginile acestora. În fond și la urma urmei ce putem deduce prin asta?
Vă spun acum. Revistele de prestigiu care se respectă și sunt evidențiate ca valori în peisajul literar românesc, nu te publică după ranguri, funcții sau după câte stive de premii și diplome vei arăta, sau după aspectul că ieri sau în alte zile cu cine ai stat la masă, ci după o drastică analiză pe text, în funcție de elementele de stil literar și originalitate.

Vasile Dan MARCHIȘ

ofițer de presă al Ligii Scriitorilor din România

fondatorul  revistei Izvoare codrene

fondatorul revistei Sintagme codrene

 

Fără titlu...Fără cuvinte...Fără replică...

 „Tabăra literară ”Cucu și...diploma”/ angajează cu normă întreagă/ încărcător-descărcător premii și diplome!”

VASILE DAN MARCHIȘ,

ofițer de presă al Ligii Scriitorilor din România

fondatorul revistei naționale „Sintagme codrene”

Gluma zilei - Diplome pentru proștii...intelectuali! Miss Lizzy, etc...

 

...mail-ul săracul tot adună-cin' sa fie iar?!

 

,,Wau, în care și în câte reviste de prestigiu am fost publicat eu anul acesta, n-a văzut Codru' sohan

În acestea: ............ i.

Iar în prestigioasa revistă ........n, de trei ori, de anul trecut incoace, în septembrie 2023, decembrie 2023 și februarie 2024. Oaaaaa!, se adarmă, se adarmă codrul Tatuajului că voi mai apărea încă în 10 reviste până la toamnă. Așa au anunțat prin mail. Una de mare prestigiu, de peste ocean, în care n-a publicat codrean șohan. Revista mea a obținut Premiul .......................f. Oaaa, vin materialele de la colaboratorii număr de număr în cascadă, Deja pentru numărul următor am primit de la vreo 20 de scriitori de mare calibru.

Până la urmă creația se va lua în seamă oricât au încercat denigratorii și defăimătorii să încurce ițele că nu le-a mers viclenia, că eu tot așa am publicat în 40 de reviste și o voi face mereu, ha, ha, ha, ha, ce mă veselesc și tropotesc, hui măi!!! Apoi când voi incepe să primesc premii, cu hatijacu mă duc să le strâng"(MDV)

Sursa: pagina de facebook Radu Botiș

Așa NU!

 

Sâmbătă, 9 martie 2024, la ședința Cenaclului Scriitorilor Maramureș a citit poetul-preot Gheorghe POP din Seini (via Cicîrlău). Unul dintre invitați la această ședință aniversară fost și... acesta. Din păcate 90% din timp, în loc să asculte lectura minunatelor poeme sau discuțiile avute după acest moment, a butonat continuu telefonul mobil. 

Urât și neplăcut gest atât pentru dl. Gheorghe Pop, invitatul Cenaclului Scriitorilor, pentru scriitoarea Florica Bud, președintele cenaclului și un exemplu negativ pentru mai tinerii membri ai acestuia!

Mai jos aveți și dovezile!

                                                                            ***

                              

                                                                                    ***

Timpul discerne! Timpul are răbdare cu noi! Timpului nu-i aparțineți numai dacă spui ceva pentru întreg Universul  sau Lumii!

Text și foto. Gelu DRAGOȘ

Distincție pentru domnul Vasile Dan Marchiș

 

VeDeM. Doar unii ,,prestigioși" sunt în stare de asemenea fapte...

 

Interesantă prezentare! Doar unii ,,prestigioși" sunt în stare de asemenea fapte... îi știe ,,stilul" o lume, o țară întreagă... ,,nimeni nu e mai bun ca mine", pare să fie motto-ul acestui geniu primit în breasla literaților.

 Faptul că își permite multă nesimțire și multă ,,transpirație literară", mie nu îmi spune nimic... l-am șters din memorie, o dovadă că din nimic, tot nimic iese oricât ar fi de valoros sau prestigios. Consider că NU cobor la nivelul lui de gândire analfabetică... cred că cel mai indicat ar fi ignorarea totală a acestui trepăduș, vorba lui ,,de trei surcele". Lăsați-l în lumea lui!

Nici nu vreau să știu că există, adică nu mă interesează absolut deloc personalitatea acestui individ bolnav de gelozie, invidie, plin de răutate și un mitocan, prin excelență. Pentru că așa îl știu de ceva vreme, cred că totuși, cineva ar trebui să îl scoată la realitate... una pe care acest individ o ignoră sau refuză să creadă că există. Marele păcat este că își zice ,,om de cultură", om al literaturii.

NU... sub nicio formă, în halul în care se comportă el. Respectul și prietenia literară trebuie să ne fie călăuză, nu invidia sau ura. Acest gen de om (specie rară, pe cale de dispariție!) se crede mult superior tuturor... și dacă mai are și susținere, atunci, din punctul lui de vedere, totul este normal, firesc.

 NU așa trebuie să fie o relație de prietenie între noi, cei care, promovăm cultura, frumosul, cuvântul... am stat mult pe gânduri... să intervin, sau să nu intervin în această ,,speță", de ,,50 de bani". Teatru ieftin! Și eu îi primesc mesajele dar nu le citesc niciodată, le tot șterg... el, acest individ, este o nulitate. Nu are limita bunului simț și întrece orice bariere. Să rămână ,,la/cu prestigiul lui".

 Nu știu de ce nu iau o atitudine cei pe lângă care s-a aciuat... chiar nu își dau seama ce fel de om este? Interesant lucru. Nimeni nu vede sau nu aude? Doar noi!? O fi prestigios și valoros, dar din punctul meu de vedere, tot un ,,zero barat" rămâne... e părerea mea pe care mi-o asum...

VASILE BELE

Chiuzbaia, 13.01.2024

Recunoașteți stilul și pe împricinat?!

 

Pentru MIOPI sau INTERESAȚI literar nu contează, dar eu spun BA CONTEAZĂ pentru ce va fi în viitor pentru dvs, în calitate de un Curriculum Vitae... nașpa! Vă redau mai jos un mesaj al ”poietului” din Asuaj pe care și eu l-am primit de câțiva ani încoace, zi de zi, pe mail după ce l-am blocat peste tot pe paginile lui de facebook! Are câteva pagini și sună pompos de fiecare dată!Pe cuvânt! Tara nu stiu cui, Codreanul nu stiu cui, Pasarea cantatoare, si nume de sirene ori planete, etc Dar... Să trăiască, să se (ne)  facă de râs în continuare...confratele într-ale scrisului! Peste tot în lume!

Mesajul lui de acum un an aproximativ era acesta: ”Cârcotaşilor, Gunoaielor, Invidioşilor! Având sute de colaboratorii la acest comitet redacțional de valoare din Sintagme Codrene, va apărea în curând un număr de excepție al revistei mele internaționale.  Numărul acesta care va cuprinde peste 50 de scriitori consacrați pe plan național și internațional din Europa și America, amintind ţări ca: SUA, Canada, Germania , Italia, Moldova, Spania, Romania. Răutăcioșii și invidiosii sunt și vor fi înlăturați din calea mea și a revistei, evident dacă mai încearcă să se apropie. Am eu grijă de asta să nu se mai întâmple!”.

Acesta de acum seara la un prieten este: ,,Oaaa, urmează să fiu publicat în numărul din martie a unei reviste de mare prestigiu cu o poezie după vorba unui "fărtat" de-a nu știu cui " foarte proaspătă", pe care n-a văzut-o nimeni până acum decât literații din redacția revistei respective. Oaaa, ce mă veselesc! Voi fi publicat a opta oară în faimoasa revistă condusă de mari personalități din elita culturală a țării. Prin stilul meu original. O voi anunța revista la momentul oportun. N-a văzut codrul de la facere așa stil. Oaaa, ce mă veselesc. Prietenii știu de ce. Sunt colaborator la 11 reviste de prestigiu în care voi fi publicat până la primăvară. Și încă în vreo 20 reviste de prestigiu până la toamnă. Stilul poetic remarcabil se respectă, Prietenii știu asta. Sunt cu sutele."

Apreciez atitudinea preotului, scriitorului, editorului Radu Botiș, care, asemeni mie, nu spune mai multe lucruri (fapte) despre acest individ scrupulos și nesimțit. Timpul le va aduce în matca bună. Și niciodată nu-i prea târziu! 

                                                                              Gelu DRAGOȘ

CICĂ UN ANUMIT EVENIMENT CULTURAL ARE SCRIS PE ANUNȚ PE LÂNGĂ ALTELE AȘA: ”Primirea invitaților...”

Legat de asta lumea a dedus și s-a întrebat că dacă scrie așa pe anunț, evenimentul respectiv este unul de grup restrâns, iar ceilalți doritori , iubitori de cultură ce fac dacă vor „încerca” să fie și ei prezenți? Vor face cale întoarsă dacă nu-i va primi nimeni? Păi, e clar că nici nu vor participa alții la asemenea eveniment de grup restrâns, dacă nu se anunță a fi unul public. Adică se poate spune că e public?

Stimați oameni de cultură, orice eveniment care are conotație publică trebuie să se anunțe că se va desfășura cu intrare liberă într-o sală foarte spațioasă (că doar avem în toate comunele și orașele fie cămine culturale, case de cultură administrate din banii publici, plus că angajații acestora au salarii din același buget, și trebuie să asigure gratuit odată pe an dacă nu chiar lunar pentru asemenea eveniment să se prezinte cei care trebuie să ia cuvântul la lansări de publicații, etalări pe linie artistică (picturi, grafică, sculpturi) sau creații muzicale, dezbateri, alocuțiuni, recitări de versuri etc.

Că organizatorii au invitat personalități din peisajul literar, cultural sau politic, este o parte importantă a evenimentului, însă acest aspect nu trebuie să determine populația că pot participa strict doar cei invitați, ci să se pună un afiș sau un anunț pe care să se menționeze clar că este cu intrare liberă, deoarece nu este nuntă să trebuiască să se cheme o anumită firmă de catering să distribuie pe mese ”rânduri, rânduri” de meniuri, băuturi sau produse alimentare de altă natură. Nu este obligatoriu să se impună un anumit meniu celor prezenți, ci dacă dorește cineva simbolic să servească pe cineva fie în public sau în ”culise” o poate face după posibilități.

Doar acel eveniment care are conotație publică, adică să determine lumea că este cu intrare liberă pentru toți doritorii se poate numi festival, altfel este doar o adunătură de gașcă, bazată doar pe fală, interese individuale, sau de grup restrâns.

Vasile Dan Marchiș, ofițer de presă la Liga Scriitorilor din România

Notă. Afișul de mai sus nu-i aparține ”maestrului” Vasile D. Marchiș, doar textul!

Fondator sau editor tot...”VeDeM că ai rămas”...Dănuțule!!!

 

Pardon, eu sunt fondator de revistă. Editor este altceva.  Ești în plop și plopul în aer, legat de asta.  Eu sunt înregistrat în monitorul oficial prin ISSN, la Biblioteca națională, trecut pe numele meu ca fondator de revistă. Pot tipări oficial revista când doresc fără să pun pe ea egida unei edituri sau a altei unități.

 O publicație fie carte sau revistă, nu este obligatoriu să fie tipărită prin editură ci este ea din oficiu viabilă ca publicație oficială fie prin ISSN ca revistă sau prin ISBN la carte. Acest lucru probabil nu l-ai știut.

Vasile Dam MARCHIȘ

Nota noastră. Vasile Dănuț, dacă editezi o revistă, o antologie, se poate spune cu de la noi putere și că ești ”editor”, tot așa  cum unui fost deputat chiar dacă acum nu mai este în Parlamentul României  îl gratulăm cu apelativul de dl. deputat sau ministru.

În altă ordine de idei, tare sunt curios care sunt atribuțiile unui director la o revistă INTERNAȚIONALĂ de Literatură, Artă, Istorie, Religie și Tradiții ca asta a dvs?! De exemplu ce face directorul artistic?! Ori redactorul șef?! 

Până la următoarea lecție pe care o să ne-o predați, eu absolvind Facultatea de Științele Comunicării, profilul Jurnalism, vă mulțumesc în numele cititorilor mei! AVE!

GDL

Vasile Dan Marchiș: ”Asta este o fotografie memorabilă, de colecție. Aici autorul, distinsul poet Gheorghe Vidican ne-a invitat să facem o fotografie în grup”.

 

Po(i)etul Vasile Dan Marchiș merge înainte, ca rușii în Herson!

 

Eu nu voi mai participa niciodată la filiala Maramureș a LSR. Mi-am făcut deja transferul . Sunt membru al Ligii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Domnul Iulian Patca a făcut formalitățile în acest sens în prezența domnului Țene, și am semnat pentru asta în documentele Ligii Cum de altfel sunt vreo 30 membri LSR, Filiala MM. sau poate mai mulți, dar nu participă niciodată 70% dintre aceștia. Fii sigur că dacă ar anunța că se dau diplome/filiala MM, la toți odată  din partea acestei formațiuni, ar fi plină sala.  Am vrut să-i fac pe plac domnului doctor Ganea, dar până la urmă l-am convins de ce nu doresc să ajung acolo ca lider. Această formațiune/MM este împărțită în 3 sau 4 grupulețe, care nu se suportă unul pe altul și indiferent cine ajunge președinte, (asta am dedus eu) nu vor participa mai mulți de 6-7 literați/întrunire. Plus de asta chiar și unii  care au participat în ultimul timp, nu vor mai merge la LSR, MM. asta se zvonește. Eu mi-am făcut ochelari care îmi reglează vederea și starea oculară și nu mă mai dor ochii chiar dacă stau toată ziua fie în cea mai tare lumină de la soare sau la becuri. Fii sigur că acum nu mai clipesc de fel chiar să stau 24 ore fără să dorm.  La Cluj sunt apreciat de toți membrii LSR, chiar și de cei din conducerea acestei formațiuni. Domnii Al. Florin Țene, Iulian Patca, Voichița Vereș, mi-au acordat o atenție și m-au menționat în discursul lor de fiecare dată față de cei prezenți, într-un mod cât se poate de onorabil și respectuos. Toți știu  de la Filiala Cluj și nu numai, că în câte reviste am publicat eu peste 130 poezii, de 5 ori în Litere, de 6 ori în Argeș, de 7 ori în Literatura de azi, (la care sunt colaborator permanent) de 10 ori în Nord literar, de 2 ori în Neuma, de 3 ori în Hyperion, de 5 ori în Caiete Silvane, De 4 ori în Reflex din Reșița, (la care sunt colaborator permanent și urmează să mă publice și în numărul viitor) și de altfel mă vor publica în toate numerele viitoare.  De șasesprezece ori în Boema, De 4 ori în Plumb, De două ori în Convorbiri literare, în Familia, Alternanțe, și în multe altele . Sigur că toți la un loc , care participă la LSR, filiala Cluj, nu au publicat în reviste de prestigiu, peste 130 poezii câte au încadrat revistele menționate, din creația mea. Doar domnul Al. Florin Țene are o activitate mai vastă în acest sens pe linie de publicații, mă refer ca publicații în  reviste de prestigiu, nu la cărți de autor.. Urmează să mă publice iar în 10 sau poate în 12 reviste în iarna aceasta și în primăvara viitoare. Așa că eu nu am nevoie să mă lingușesc pe lângă nimeni, nici de cunoștințe  deoarece prin harul cu care m-a înzestrat Dumnezeu, prin stilul care îl abordez în poezie, pot fi publicat în orice revistă de limba română din Europa și nu numai. Că la unii nu le place stilul meu, e treaba lor. Sau le place dar din invidie și răutate unii nu se exprimă...Așa cum mie nu-mi plac măslinele, dar asta nu înseamnă că aceste produse nu sunt foarte bune în felul lor. Că nu mă publică unele reviste, două sau trei din România, este fie din orgoliu sau măreție, ori îi publică doar pe cei din cercul lor de literați, indiferent de valoarea celorlalți scriitori.

 *PS Nu mai stau să aranjez textul. Nu e de publicat în revistă/reviste. Când am în vedere să public ceva în reviste de prestigiu, cu precădere poezii, verific să fie scrise corect gramatical , cu elemente de stil considerabile, sau ca aranjare bună în pagină/pagini.

  

CEA MAI ”NOUĂ” PROCEDURĂ: PE (NE)CINSTITE

Cică la concursurile de literatură se folosește sau se poate folosi  cea mai ”cinstită” procedură prin care se verifică materialele (poezii, proză, eseu, teatru etc) trimise.  Adică membrii  juriului care analizează scrierile primite văd doar textele în sine nu și numele autorilor acestora. Numele este ”mascat” în colțul colii sau e scris separat pentru a nu se ști ale cui sunt scrierile respective până după evaluarea finală. Până după ce au fost premiate așa spus ”doar” prin analiza pe text.

Crede cineva acest lucru? Nimeni! Nici vorbă!

Scrierile care au ajuns deja la un anumit concurs pot fi deja văzute de un anumit membru al juriului sau de organizator înainte de a ajunge la concurs.

Vă întrebați cum se poate treaba asta?

Simplu! Că doar există sisteme personale, private: mail, messenger etc, prin care se pot trimite înainte orice materiale scrise și astfel cei din juriu sau organizatorii deși nu văd la concurs numele autorilor, și-au însușit ”cunoștințele” de acasă de pe calculatorul sau laptopul lor personal și astfel treaba este aranjată. Premiile pot fi hotărâte din start că la cine merg înainte de evaluarea pe linie de concurs.

Doar nu crezi stimate participant că dacă vei trimite materiale așa ”clandestin” prin mail sau prin alte proceduri doar după noroc, la concursuri de literatură, adică fără să ai cu cineva o conjunctură bazată pe funcții, grade de rudenie, pe linie de negocieri extra culturale, politice, amoroase sau de altă natură vei primi doar după valoare măcar o diplomă sau o mențiune. Nici vorbă!  Să ai lucrări de valoarea Premiului Nobel. Fără ”apelativele” menționate mai sus nu vei primi nimic! Doar atunci se poate întâmpla să ți se acorde totuși o distincție dacă s-a format o ”breșă” în sistemul lor de premiere, adică dacă nu participă cineva din gașca lor, și astfel se vor încumeta să acorde o anumită distincție și la cei din afara cercului lor de cunoscuți, sau că în anii precedenți și-au făcut plinul cu distincții toți din gruparea lor, sau dacă din start s-au hotărât să acorde la toți participanții fie premii, diplome, mențiuni ori alte feluri de distincții. Cine poate spune cu mâna pe Biblie și pe Sfânta Cruce  că de un secol și jumătate de la  Henryk Sienkiewicz, care a primit Premiul Nobel pentru literatură, că cineva a primit o distincție în această disciplină strict după valoare și că nu l-a cunoscut nimeni, sau că a primit distincția strict pe valoare.  Doar atunci se acordă o distincție pe linie literară la alții din afara unui anumit obiectiv indiferent de valoarea și numărul concurenților, în funcție de ce este scris mai sus.

Stimate participant la un anumit concurs de literatură! ) Literatura nu este sport, (cu precădere atletism sau înot) să se acorde premiu la primul care are cea mai bună prestanță în concursul sau competiția respectivă, adică dacă ai ajuns primul la linia de sosire, indiferent că ești cioban sau mare magnat, ori minor sau veteran, vei primi premiul cel mai mare. În literatură după ”voia” juriului sau a organizatorilor poate primi o anumită distincție oricine în funcție de cum hotărăsc ei indiferent de valoarea celorlalți participanți. Când se știe peste tot că în România la unele concursuri naționale s-au acordat diferite distincții pe unele dintre cele mai slabe încercări literare. Asta trebuie să știe toată lumea nu doar cei din cercurile literare că dacă vedeți undeva la cineva o distincție, puteți trage o concluzie în acest sens că distincția respectivă poate să nu reflecte ceva după valoare ci pe alte căi amicale.

VeDeM

AUZIȚI STIMAȚI PRIETENI

Cică pe aici prin Maramureș s-a format o gașcă de literați, de așa puși de cineva dintre ei să nu aprecieze pe nimeni în public, (mai cu seamă nici pe mine), decât ei pe ei. Ho, ho,dar ei nu-și dau seama că această lume nu este formată doar din gașca lor, o castă de foști sau actuali "activi" puși pe funcții, din care nouă din zece sunt versificatori de trei nuiele, trei găteje, pe care nu-i publică nimeni în reviste de prestigiu, decât pe cunoștințe sau în aport financiar în antologii care acaparează chiar relatări dintre cele mai naive fără nici o scânteie sau licărire poetică, cât că sunt sau nu puse pe rimă. Acești sus puși și alți recomandați din gașca lor, doar se duc pe la diferite concursuri și festivaluri și la așa numite "tabere", prin invitații, cât că întind mâna după poptiroașe ca milogul după cozonac la pomană, fără să analizeze nimeni în cadrul acestora materialele printr-o analiză drastică pe text în funcție de valoarea literară. Le spun cu indulgență diplome la acele poptiroașe să se știe la ce mă refer. Ei cred că pot opri Dunărea cu găleata ca să nu mai curgă, când în aceasta se varsă toate apele de pe o suprafață mare din Europa. Adică pot ei pune piedică în fața harului dat de Dumnezeu oamenilor? Nici vorbă! Ei nu au atâția ani față de câte poezii (peste 120) am publicat eu în 35-40 dintre cele mai prestigioase reviste din Romania și nu numai, să trăiască cât seniorul Comanescu -112 ani. Câte poezii am publicat eu "doar" in 6 numere ale prestigioasei reviste Argeș, mai cu seamă chiar în cel mai recent număr/decembrie 2022,( foto),nu vor publica nicăieri toți la un loc în decenii, ce să mai spun de celelalte reviste care găzduiesc peste 100 poezii din creația mea. Așa că de "grija" acestora nu mă doare nici în kanci, când lumea literară este cât vezi cu ochii, nu doar o gașcă fără scrupule. Toată stima și considerația mea revistei de mare prestigiu "Argeș", coordonată de personalități din elita culturală a țării.

VeDeM