Se afișează postările cu eticheta beată. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta beată. Afișați toate postările

joi, 10 septembrie 2015

Iart-o Moldova, e beată! Delia a cântat la un eveniment propagandistic din Chişinău

Mai mulţi artişti români au fost folosiţi de guvernanţii moldoveni pentru a distruge un protest al societăţii civile. Loredana Groza şi Ştefan Bănică JunioR n-au căzut în capcană!
Duminică, în Chişinău, Republica Moldova, a avut loc o manifestaţie organizată de mişcarea ”Demnitate şi Adevăr” la care au participat peste 35.000 de oameni. Mitingul de protest aduce cu cel din Piaţa Universităţii din Bucureşti, anul 1990, atunci când societatea civilă a reacţionat la politica impusă de Ion Iliescu. Astăzi, moldovenii cer demisia preşedintelui Nicolai Timofti şi cer să se facă lumină în ”jaful secolului”, o schemă pusă în aplicare de oligarhia locală prin care au dispărut din băncile locale peste un miliard de euro.
Pentru a contracara manifestaţia, puterea a organizat două mari concerte, unul în Chişinău şi altul în Orhei, la care au fost invitate să cânte cele mai importante voci ale momentului din România şi din Republica Moldova. Unii artişti s-au prins că sunt atraşi în capcană, alţii nu. Delia Matache a fost printre cei care au acceptat. Reacţiile dure ale fanilor din România şi Moldova au făcut-o să caute o scuză, dar aceasta a venit prea târziu: ”Mi-ar face plăcere să înţelegeţi că muzica nu e coordonată de politică. Concertul pe care l-am susţinut ieri la Chişinău a fost susţinut în urma unui contract pe care mi l-am respectat. Nu sunt implicată politic nici în România, nici în Republica Moldova şi nici nu voi fi. Muzica mea este despre iubire, iar un cântăreţ care îşi respectă publicul, îşi susţine angajamentele faţă de acesta.
Vă înţeleg tristeţea care vă apasă în aceste zile şi mă simt obligată moral să vă calmez sufletele, tocmai din acest motiv mi-aş dori să nu vă mai vărsaţi amarul pe artişti. Mi se pare trist şi totodată periculos ca un artist să fie nevoit să facă o analiză a culiselor, cand noi doar vrem să aducem bucurie oamenilor prin muzică. Ieri dimineaţă am fost urmariţi de o masină până acasă, iar unul dintre instrumentiştii mei a fost atacat de către un protestatar prin metoda "pieing" ( n.r. bătut cu mâncare, plăcintă). Nu consider că prin muzica mea bulversez sau schimb în vreun fel scena politică, aşa că mi-aş dori să se oprească aceste persecutări şi să intelegeţi că poziţia mea este departe de tot ce se întâmplă în aceste zile în Republica Moldova”.
Delia ar trebui să se uite şi ea la ştiri şi să înţeleagă că artiştii nu sunt suspendaţi undeva în cer departe de problemele oamenilor. Ea a acceptat să cânte după ce mulţi alţii care se uită la ştiri au refuzat să susţină acţiunea unui guvern care vrea să distrugă o acţiune civică. Delia nu a fost de la început pe afişele celor două concerte, ci a venit ca una dintre înlocuitoarele celor care au refuzat.

miercuri, 27 februarie 2013

NU e OK, Ana!

Ana Maria Brânză, vicecampioană olimpică la spadă în 2008, a fost filmată de lucrătorii de la un tabloid, ieşind beată dintr-o crâşmă, abia putându-se ţine pe picioare. În mod normal, mi-aş fi înghiţit dezamăgirea în tăcere şi aş fi evitat să-i mai urmăresc vreun duel. În fond, fiecare e liber să-şi bată joc de el şi de numele lui cum crede de cuviinţă. M-a revoltat însă cum a înţeles Tolontan să-i sară în ajutor (?), spunându-le ei şi unui număr mare de oameni care-i citesc blogul că e OK să te îmbeţi! Mai mult, că asta face din tine un om! Că, iată, are un nou motiv s-o admire pe scrimeră! Ana, ştiu că îţi sunt mult mai dragi oamenii care-ţi cântă în strună (cui nu-i sunt?), dar dă-mi voie să-ţi spun şi umila mea părere: NU e OK!
Nu, nu e OK să torni în tine alcool până nu te mai poţi ţine pe picioare. Da, ştiu, sunt sexist când spun că un bărbat beat e grotesc iar o femeie beată e respingătoare. Aşa cum nu e OK să fii fotbalist şi să vomiţi pe geamul taxiului. Nu e OK să fii sportiv şi să tragi cocaină pe nas. Nu e OK să fii gimnastă şi să te laşi pozată dezbrăcată şi învelită în drapel. Nu, nu asta face din tine un om. Şi nici o fiinţă demnă de respect şi admiraţie. Dimpotrivă. Nu faci decât să-ţi baţi joc de ceea ce ai ajuns prin multă muncă şi de ceea ce văd ceilalţi în tine, chiar dacă tu nu ţi-ai dorit, poate, asta: un model.
Eu vreau să admir şi omul, nu doar performanţele lui sportive. Vreau să-l admir pentru caracterul său, pentru personalitatea sa, pentru valorile în care crede, nu doar pentru modul în care a fost dotat genetic de natură şi pentru cum a ştiut să-şi valorifice zestrea celulară. Vreau să îmi fie un model de ambiţie, de luptă, de rigoare, de perseverenţă, de corectitudine, de decenţă. Nu vreau să-mi doresc să ajung ca el, pentru că lui îi e permis orice, pentru că, nu-i aşa, e un mare sportiv. Nu vreau ca tinerii să creadă că talentul îi scuteşte de responsabilităţi, că ţine loc de valori, că le scuză greşelile! Nu poţi avea o viaţă sportivă doar când te urci pe planşă. Sau intri în teren. Aşa cum nu poţi fi cinstit doar când se uită un poliţist la tine. Sau bun şi generos doar când îţi faci cruce în dreptul unei biserici.
Vreau să se înţeleagă bine. Nu sunt supărat pe Ana, pentru că aşteptările mele nu sunt responsabilitatea ei. Şi nici n-o vreau pusă la stâlpul infamiei. Sunt supărat pe mine, pentru că încă mai am naivităţile mele vis a vis de legătura dintre talent şi celelalte ingrediente ale unui om. Acesttexteste unul născut strict din revolta faţă de inconştienţa unui lider de opinie de a spune că e în regulă ce-a făcut Ana! Da, Tolontan, toţi suntem imperfecţi şi vulnerabili. Toţi greşim, toţi ne manifestăm defectele, uneori în public! Dar asta nu înseamnă că e OK. Nu înseamnă că suntem de admirat! Nu înseamnă că poţi spune unor generaţii debusolate, cărora nimeni nu le mai transmite vreo valoare, care are mai puţine repere decât un orb surd într-o pădure, că e OK să te-mbeţi, să te droghezi, să faci sex cu străini, doar pentru că astea, nu-i aşa, fac din tine un om!
Şi ştii de ce, Ana, nu e OK pentru mine? Pentru că data viitoare când vei mai pierde o medalie, nu te voi mai aplauda lăcrimând în picioare pentru că ai luptat până la capăt, ci mă voi întreba dacă nu cumva, vor fi fiind alte motive, mai “umane”, care explică eşecul tău! Preluare  http://links.causes.com/s/clI3jb?r=OvwD

                                                                      Radu HERJEU