Se afișează postările cu eticheta ganduri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ganduri. Afișați toate postările

vineri, 8 martie 2024

Gânduri de 8 Martie

 

Ești frumoasă și puternică, Femeie dragă! Tu știi că toate calitățile tale sufletești pot cuceri lumea. Că poți fi feminină și sigură pe tine în același timp. Cred că ai învățat să te iubești, așa cum toți învățăm pe rând, iar asta se reflectă în toate acțiunile tale, în privirea ta, în zâmbetul tău. Mai și plângi dacă simți nevoia. Descarcă-ți durerile și apoi râzi...iar.

Fă-ți curat în suflet! Asta e mai important. Deschide porțile iertării, vindecă toate urmele grele, cele cu voie sau fără de voie, pe care le-au lăsat pașii altora în viața ta.

Fă te rog, curățenie generală printre oameni. Caută în toate camerele inimii tale, vezi ce s-a mai stricat, cine te-a mai trădat, mințit, dezamăgit, părăsit la greu, ce străini ai mai lăsat să intre fără pașaportul bunului simț. De acum îmbracă cele mai frumoase “culori, cele ale bunătății, ale iubirii,ale speranței. Zâmbește, iartă, dăruiește, rostește cuvinte frumoase și fă bucurie în jurul tău!

Să-ți fie primăvara sufletului mereu în floare, să primești dragostea aprecierile pe care le meriți!

Prof. Emilia POP
Mireșu Mare

miercuri, 31 ianuarie 2024

GÂNDURI la debut - "Anotimpurile din vechea clepsidră" de Violeta Mitru


În luminoasă zi de sfârșit de ianuarie, au intrat sub tipar gânduri și trăiri din anotimpuri trecute ori speranțe firești întru viitoare clipe...
Mulțumiri din suflet domnului loan Romeo Roșiianu, critic literar și susținător al creației literare autentice, pentru onorantul cuvânt, domnilor Valentin Lupea, Adriana Crăciun, Dana Zen, Gabriela Dimitriu, Gelu Dragoș, Petronela Apopei, pentru profundele analize și comentarii, colectivului eCreator, pentru susținere, pentru caldele cuvinte de apreciere!
🧡
Împărtășesc cu voi, prieteni, bucuria mea și sper în drum lung pentru "Anotimpurile din vechea clepsidră"...

Violeta MITRU

luni, 25 decembrie 2023

Poesis - Ana Dorina Ionac

 

GÂNDURI DE CRĂCIUN

Mi-e Crăciun în suflet, este sărbătoare,
Gândul meu colindă pe la fiecare.
Mi-e Crăciun în suflet, chiar de nu-i zăpadă,
Gândurile toate merg la promenadă.
Și de pe obraz, lacrimile-mi cheamă
Raiul veșniciei, pentru tine, mamă.
Și colindă cerul și pe Dumnezeu,
Să-i dea veșnicie și tatălui meu.
Caută adrese, brațele întind,
Pe la fiecare, trec cu un colind:
Vă urez la toți, multă fericire,
Sănătate, pace și multă iubire!
Mi-e Crăciun în suflet și miros de brad,
Lângă Dumnezeu, gandurile-mi cad!

Citta di Castello: 25.12.2023.

luni, 19 septembrie 2022

Gânduri sincere despre prima zi a Taberei de literatură din Baia Sprie, Maramureş


 TABĂRA LITERARĂ ,,OPREȘTE-MĂ, LA TINE, MARAMUREȘ! OPREȘTE-MĂ, ÎN TINE, ANOTIMP!", EDIȚIA 2022 sau CLIPE DE EMOȚIE ÎNMIITĂ. TALENT ȘI DĂRUIRE...



1 septembrie 2022. Joi. Începutul taberei și, după tradiția creștin-ortodoxă, Începutul Anului Bisericesc.
Și am început prima zi! Joi, dimineață, la prima oră... prezent în gara Baia Mare, pentru a întâmpina pe cei care ajung în tabăra noastră. Cu puțină întârziere a trenului, ne (re)vedem. Bucurie. Pupici și îmbrățișări. Îmbarcarea în mașini și plecarea spre Pensiunea Rustic Baia Sprie. Apoi, cazarea, participanților. Evident, încep micile ,,frecușuri" inerente problemelor de cazare. Le-am gestionat excelent. Acest lucru este de esență. Am dorit ca fiecare participant să aibă parte de confort. Am reușit. Repede. Odată rezolvată această problemă, ne-am dat întâlnire la masa de prânz. Se apropia ora 17.00, ora deschiderii oficiale. Am stabilit ca în deschidere să rostim o rugăciune și să păstrăm un moment de reculegere în memoria celor care nu mai sunt. Ne-a bucurat, în acest sens, prezența pr. Andrei Mihail Bud - parohia Chiuzbaia. Vă mulțumim, părinte, pentru prezența și binecuvântarea primită. Sincer, aveam evidente emoții. Eram responsabilul ,,de zi". Cei din Republica Moldova încă erau pe drum. Încordarea și emoțiile deja trecuseră, ajutor și ocrotire divină. Intrăm în normalitate. Prezentare și citire mesaje de la partenerii taberei. Emoționante momente. Unii au fost prezenți. Alții ne-au trimis mesaj de bucurie și susținere. Le-am citit pe toate. Nu au răspuns invitației niciun reprezentant al autorităților locale, deși le-am transmis invitația de a ni se alătura. Poate au nesocotit invitația! Poate au fost prinși în alte activități mult mai importante și mai interesante. Nu mai are rost de a ne motiva... Și neprezența spune ceva. Poate, cultura, literatura în ansamblu, nu este o prioritate pentru Domniile Lor. Oricum, noi ne-am continuat drumul nostru literar, conform desfășurătorului. Poate, în anii ce vor veni... Cine știe. Cred că ar mai trebui adăugat faptul că această tabără nu a beneficiat de niciun sprijin financiar. Fiecare participant și-a achitat costul total. Sperăm să avem sprijin și înțelegere în anii ce vin, pentru că vrem să cerem ajutor autorităților. Este eveniment cultural amplu, măreț și, să nu uităm, încă din prima ediție am primit statut de ,,tabără internațională", un motiv în plus, de a mulțumi, și în aceste clipe celor prezenți din Republica Moldova. Stabilisem, pentru început, fiecărui participant, câteva minute pentru a se prezenta. Un motiv de a ne cunoaște și mai bine. Timpul a trecut repede și am stabilit derularea și introducerea primelor momente-surpriză, înainte de masa de cină. Așa a fost. S-au prezentat, pentru a-și arăta talentul și harul, Ansamblul folcloric ,,Florile Chioarului", conduși cu excelență de Viorel Ungur. Mulțumim, dragii noștri prieteni, pentru momentele spectaculoase oferite. Poemul rostit de Lia Ciutac, din deschiderea minunatului spectacol a fost ,,cireașa de pe tort". Un început prin excelență, superb, legat de Ziua Limbii Române, sărbătorită în fiecare an pe data de 31 august. Visare? Nu! Realitate. Emoție? Mai putem face rostire? Fără doar și poate, înmiite. Spectacolul în sine a însemnat artă, talent, măestrie, dibăcie, emoție. Dansuri. Suită de dansuri din mai multe zone folclorice - Țara Chioarului, Țara Codrului, Maramureșul istoric, Bucovina, iar între momentele spectaculare de dans, interpreții cântecului popular și-au arătat harul. Spectacolul a avut efectul scontat. Au creat emoție și bucurie. Au stârnit interes și curiozitate, astfel încât să fim la înălțimea dorită. Maramureșul și lada de zestre a acestuia încă are ce arăta lumii. Mereu, moroșenii, vor fi în elita bunilor păstrători de datini și obiceiuri. Felicitări, tuturor! Și, de parcă nu ar fi fost îndeajuns, și cei care vor să surprindă, sunt surprinși. Bunul prieten și fârtat, prof. coregraf Viorel Ungur nu a putut veni decât însoțit. Evident că am adăugat ghilimelele de rigoare. A venit și ne-a surprins chiar și pe noi, organizatorii, cu ,,Grupul Maramu'!", conduși de prof. Lorena Șut. Proaspeți veniți dintr-un turneu de câteva zile, aceștia ne-au adus cea mai mare și mai frumoasă bucurie. Au venit din acest turneu, campioni. Au luat Marele premiu al Festivalului, încă o dovadă că folclorul românesc și dascălii își fac pe deplin datoria. Felicitări, Grupul Maramu'! Felicitări, prof. Lorena Șut, pentru minunatul spectacol oferit și pentru premiul obținut, spre încântată A voastră și a noastră, nu-i așa. Aveam în fața noastră adevărați profesioniști. Promotori culturali de excepție, mare motiv de mândrie.
Alăturat momentului de prezentare, pentru fiecare participant, noi, organizatorii (poet popular Nelu Danci și prof. Gelu Dragoș), le-am dăruit primul însemn al taberei - tricoul cu înscripția: ,,Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp! Ediția 2022"... Așa am făcut și anul trecut. Sperăm să păstrăm tradiția din acest punct de vedere.
După spectacolul oferit, am servit cina și am continuat prezentările. Totul a fost filmat. Cei care au dorit s-au înscris pe o listă pentru a fi beneficiarii unui DVD, cu activitățile taberei. Și lista este lungă. Aici, aduc mulțumiri lui Răzvan (stație, microfoane, sonorizare) și Puiu Jurasko (foto-video), prieteni cu care am colaborat în toate zilele cât s-a desfășurat tabăra.
Seara, clar, am terminat-o în joc și voie bună, cu muzică autentică și o horincă de prune. Nici nu știm cum s-au scurs clipele, secundele, orele... Era târziu și, parcă, somnul nu dorea să ne învăluie. Voia bună ne-a însoțit mereu. Cântecul. Jocul. Distracția, în general.
Am lăsat la final, ,,momentul tortului", dăruit de proaspăta familie Bianca și Mădălin Dobrican - plecați în ,,luna de miere", în Spania, exact în ziua de 1 septembrie. Bianca, ediția 2021, a fost ,,trup și suflet" atașată de tabără și de participanții la prima ediție. Ne-a bucurat cu momentul surpriză - tortul taberei literare - original, grozav de gustos, pe care ni la dăruit. Vă mulțumim, și să știți că v-am simțit lipsa.
Deja, ziua de vineri (cea de-a doua zi din cadrul acestei tabere literare) se apropia cu repeziciune. Într-un final, somnul a fost cel care a câștigat. Am rămas să facem curat pentru ziua următoare, care aducea alte surprize, alte momente folclorice interesante, alte obiective de atins, stabilite în desfășurător.
Un mare și din suflet mulțumesc, îl trimit spre, consoarta Cristina, fără de care nu m-aș fi descurcat. Te iubesc! Mulțumesc, că-mi ești alături... Mulțumesc, că exiști!
Și încă un amănunt extrem de important este faptul că nu am cerut nici unui participant la acest proiect literar, un avans. Pot sta mărturie, oricând, faptele. Asta, ca o laudă, dar și deplină încredere în fiecare dintre cei care au confirmat participarea. Vă mulțumesc, buni prieteni, dar credeți-mă că nicio clipă nu m-am îndoit de cuvântul Domniilor Voastre. Aviz, acelor persoane care organizează evenimente și mereu insistă în a primi acel ,,ilustru avans"! Uite că se pot face lucruri frumoase și altfel. Vă mulțumesc dragi prieteni că nu m-ați dezamăgit, o dovadă, că prietenia, respectul și stima sunt prețuite. Și, a trecut prima zi!
Noapte bună! Sau, bună dimineața!

(co-organizator Vasile Bele)



joi, 18 august 2022

SEMNAL EDITORIAL

 


Cu pași repezi, finalizăm, imediat, și cel de-al nouălea volum din proiectul nostru literar ANTOLOGIE DE TEXTE. RECENZII DE CĂRȚI PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII CONTEMPORANE. SINCERUS VERBA - coord. Vasile Bele, Gelu Dragoș și poet popular Nelu Danci. Asta înseamnă - o echipă puternică, respect și onorarea unei promisiuni, încredere, multă muncă, respectul datorat prietenilor de condei... și multe altele.

Din cuprins, spicuim:
Secțiunea - Recenzii de cărți
Vasile Bele, Poeme dintr-un volum în curs de apariție – Tăcerea din lacrima albastră …. //
Nelu Danci, … //
Dana Dico, Trăiri și gânduri (autor Vasile Bele) … //
Gelu Dragoș, … //Despre poetul Ioan Dragoș
Lidia Grosu, Insomnia-și cântă o vioară (autor Vasile Bele) … //
Adrian George Itoafă, Arzând spre nemurire (autor Gelu Dragoș) … //
Vasilica Mitrea, Antologie jurnalistică, vol. III. Interviuri. Cronici. Reportaje (autor Vasile Bele) … //
Olimpia Mureșan, Viorica Șuțu – Poeme concentrice … //
Mioara Oprișan, Suflet de român (autor Vasile Bele) … //
Doina Pană Chira, Florile iubirii înflorite, (autor Gelu Dragoș) … //
Elvira Răceală, Anotimpurile vieții (autor Vasile Bele) … //
Pr. Ionel Rusu, În alertă – poezii (autor Vasile Bele) … //
Cristina Serghiescu, Ecouri în lan de secară, (autor Gelu Dragoș) … //
Elena Spiridon, Desculță-n rouă (autor Vasile Bele) … //
Mircea Spiridon, Cartea vieții – manuscris … //
16.
Secțiunea – IN MEMORIAM
Ioan Hada (autor Gelu Dragoș) … //
Secțiunea - Recenzii reviste literare
Revista Din vatra satului (autor Nelu Danci) ... //

VASILE BELE



luni, 10 ianuarie 2022

Gânduri la sfârşit şi început de an!

 


  Dragă Gelu,

  Tristețea cu care ai încheiat anul precedent m-a pus pe gânduri, deoarece te știu ca un optimist - și așa este firesc la un cadru didactic - și cu asta  cred că am dorit a zice că nedreptatea nu este ceva nou ci de când lumea.

    Cum poți cataloga un guvern care nu face nimic, numai datorii de miliarde  de dolari, care cică au ajuns la 40% din PIB, mai avem câteva zile și țara aceasta scumpă se va numi : Republica Liberală, vândută pe datorii...

    Un  alt ”Neglijeu” este faptul că  a crescut consumul de apă enorm. Dacă pe vremuri Transilvania a fost o mare care a acoperit și teritoriul Argeșului, acum se văd Munții de sare din Iran, care și ei erau sub apă. A dispărut Marea Aral și încet, încet Marea Caspică se ”usucă” zilnic, timp în care aici în țară multe dealuri sunt  pleșuve, deoarece nu ne interesează  pădurile, casa jivinelor, ci numai lemnul, că vânătoarea nu este pentru oamenii de rând.

    Dar cum ziceam, răul este ancestral. Bunăoară, un simplu mucos cum eram, fiind sărac, de mai multe ori a trebuit să ”las” locurile premiate altora, care aduceau smântâna proaspătă de acasă...

    Desigur, că  cel mai greu moment a fost  moartea tatălui meu când mi-am dat seama că mâna sub care eram ocrotit nu mai este și eu nu  împlinisem 10 ani!

    A urmat ce era firesc, așa că după ce mi-au făcut 11 găuri în cap (spărturi)  eu nu mai am în astă lume  rost să aștept DREPTATE de la nimeni și am primit lupta. În școala profesională care la început era a REZERVELOR  DE  MUNCĂ apoi a M.A.I.  nu se dădeau premii. Atunci m-am decis că trebuie să  arăt că pot mai mult. Și am arătat până am devenit cine sunt și chiar mă pot întrece  cu ceilalți.

    În câmpul muncii în 1960 mi s-a făcut o mare nedreptate și am scris la Gheorghe Gheorghiu Dej, după care  atât la Cianurația Baia Mare cât și la armată și apoi la școala de maiștri eram ori primul ori al doilea... 

    Dar adevărata fericire a fost aceea de diriginte. Cu toate că aveam o clasă problemă, cu fiecare clasă  dintre ei mă mândresc.

    Când văd un copil zâmbesc și plâng de are necazuri. Eu Gelule te-am văzut un real ”Domnu Trandafir” și prin activitățile tale la clasă alături de tine eram fericit când știam că acei copii la care le ești diriginte vor fi ”oamenii viitorului” nostru care în anii -2000- nu am fost precum ne-am lăudat.

    Un an nou și fericire, ție, familiei și claselor tale, Dascăl Minunat!

    Cu drag,

 Toma G. ROCNEANU.

sâmbătă, 25 decembrie 2021

Să râdem puţin. Gânduri trăznite

 


*Aria cercului se bucură de o celebritate nemeritată.

 Giuseppe Verdi

Doctore, mă chinuie îngrozitor coloana.

  Constantin Brâncuși

Posteritatea va crede că am avut un singur ou.

  Columb

Prefer rima îmbrățișată.

  Veronica Micle


Duc o viață regulată, mă culc la șapte, mă scol la șapte.

Albă ca Zăpada

Și totuși, se învârtește !

Galileo Galilei la un chef

Eu sunt o excepție, mi-am făcut carul vara.

Nicolae Grigorescu

De când cu politica, am tras poezia pe linie moartă.

A(carul) Păun(escu)

Am fost corigent la zoologie și literatură.

La Fontaine

Noi vrem pământ !

Un extraterestru

Am picat la țanc !

Aurel Vlaicu

Tabloul lui Repin este lipsit de simboluri.

Mendeleev

Într-un triunghi conjugal, ipotenuza este iubita la pătrat.

Pitagora

Când pun mâna pe un roman bun, nu-l las până nu-l termin.

Cleopatra

Aștept Ziua Recunoștinței.
Peneș Curcanul
Ce mică-i lumea!

Gulliver în tara piticilor

Nu-mi fac planuri de viitor.

     Nostradamus

Toți oamenii de valoare au zburat din România.

  Henri Coandă

De fapt, la țară, eu n-am vară, ci un văr.

    George Topârceanu

Ca orice om, am fost și eu la strâmtoare.

     Magellan

Marile cuceriri le-am făcut în moteluri.

     Gingis-Han

Eu stau, tu stai, el stă.

       Imnul de stat

Oștenii mei, astăzi avem exerciții de tragere.

      Vlad Țepeș

Am ajuns în America pentru că m-a trimis nevasta după cartofi.
     Cristofor Columb

*  Forma mea de protest este demonstrația.

       Pitagora

duminică, 12 septembrie 2021

Gânduri la început de an şcolar!

 Dragi elevi,

Vă doresc să vi se împlinească toate visele, să aveţi sănătate şi putere de muncă, să vă bucuraţi de linişte şi pace sufletescă, să fiţi colegi şi prieteni, să respectaţi şcoala care vă primeşte cu braţele deschise şi nu în ultimul rând, să confirmaţi speranţele şi increderea familiilor voastre. 

Dragii mei colegi, vă felicit dăruirea voastră, pentru profesionalismul de care dați dovadă an de an și vă urez să fiți sănătoși, puternici și răbdători ca să duceți copiii pe o treaptă mai sus, pe o treaptă a performanțelor. Aceleaşi urări le adresez întregului personal didactic-auxiliar şi nedidactic care depun toate eforturile ca școala să funcţioneze, să fie curată și primitoare.

Tuturor vă doresc un an cu împliniri şcolare şi profesionale, bucurii şi gânduri bune! Toate aceste și pentru nepoțica mea, care începe școala!


Profesor pensionar Emilia POP

Mireşu Mare, 12.09. 2021

Câteva gânduri despre volumul "Singurătatea poetului", autor Gelu DRAGOŞ

 TIMPULE, RĂULE, MĂ GÂNDESC CUM TOPEȘTI VREMILE ȘI TOATE LE FACI SĂ DEVINĂ TIMPUL TRECUT!” (GELU DRAGOȘ-Timpule, blestematule!, vol.”Singurătatea poetului”)


Cu gândul mereu la viitor ne pierdem viața pe drum. Viitorul este rodul prezentului. N-am reușit să particip la Lansarea acestui volum, al distinsului poet Gelu Dragoș. L-am primit, totuși, și-i mulțumesc. Despre Gelu: Poet- mânuitor al cuvintelor, mereu în contact cu durerile și bucuriile vieții- ne ospătează spiritual din tainele frumosului ce viețuiesc în cuvinte. Impresionată sunt și de ilustrațiile grafice ale talentatei eleve Alexandra Laura Mogoș din Școala noastră, căruia domnul Dragoș, i-a “pus stiloul” în mânuță, la intrarea în școală. Despre poezia autorului: Imn sufletesc ce acoperă o suprafață sufletească sau mentală…a așteptării de orice fel sau a bucuriei … în care vibrăm ca într-o baie de frumusețe, trecând, parcă într-o altă dimensiune. Și mergem în adâncuri, nu pe margini unde e atâta gălăgie, agitație. Ne adâncim într-o mare de gânduri frumoase ca într-o rugăciune...unde auzim melodia inimii, care cântă alte simfonii decât glasul. Candoarea se păstrează numai în rezervațiile inimii...ori se evaporă. Despre singurătate...a poetului sau... în grădina vieții singurătatea este ca un trandafir/ te poți înțepa într-un spin dar te poți bucura și de parfum… E bine să ții cumpăna între singurătate și dependență. Dar niciodată nu suntem singuri. Dumnezeu este lângă noi, dacă nu în inima noastră/ ocazie minunată de a sta la taifas cu El. Multe felicitări autorilor! Să aveți parte de multe alte Lansări!! 
prof. Emilia Pop


miercuri, 21 iunie 2017

Gânduri despre români și România în momente de cumpănă

Există în istoria popoarelor victorii pe câmpurile de război care nu valorează nimic, dar există și cedări nepermise în timpuri de pace care reprezintă prețul a zeci de înfrângeri militare. Poporul român, umilit și disprețuit adesea de-a lungul istoriei, și-a dobândit cu greu demnitatea din vremurile moderne, construindu-și, de la 1848-1849 până la 1918, o țară numită Țara Românească sau România, cu un loc recunoscut între țările lumii. Sărbătoarea națională a acestei țări – „binecuvântate între toate de Domnul pre pământ” (Nicolae Bălcescu) – este ziua de 1 Decembrie, ora noastră astrală, cum ar fi spus Ștefan Zweig. Această zi dragă nouă, Ziua Națională a României, a fost ignorată în 2016 de către diplomații maghiari, care au primit ordin de la Budapesta să nu participe la ceremoniile firești din cercurile oficiale, pe motiv că evenimentul „îi jignește”, că „maghiarii nu au ce să sărbătorească la 1 decembrie”, când „Transilvania a fost ruptă din trupul țării-mamă, Ungaria”. În ciuda acestui fapt, fără precedent în analele diplomației între țări aliate, diplomații români au primit cuvânt de ordine să participe peste tot la celebrările organizate de misiunile Ungariei oriunde în lume.
A fost gestul civilizat al unei țări europene către o altă țară europeană, vecină și aliată. Acesta s-a petrecut cu un mare sacrificiu de mândrie națională românească, fiindcă la 15 martie 1848, la Bratislava (numită pe atunci, oficial, Pozsony, capitala legislativă a Ungariei multinaționale, parte a Imperiului Habsburgic), revoluționarii unguri, care visau reconstituirea „Ungariei Istorice”, a Coroanei Sfântului Ștefan, au decis „unirea Transilvaniei cu Ungaria”. Cu alte cuvinte, cea mai avansată parte a elitei ungare de atunci, fără să țină seama de voința majorității românești, reprezentând două treimi din populația Transilvaniei, a desființat printr-o trăsătură de condei individualitatea istorică a provinciei în cauză și i-a readus pe români la situația de supuși ai stăpânilor unguri. Acest fapt s-a petrecut sub lozinca libertății, egalității și fraternității, adică a „primăverii popoarelor”, când toate națiunile aveau dreptul la un statut de existență de sine stătătoare. Iar această elită „avansată” nu înțelegea de ce românii, slovacii sau croații se arătau recalcitranți față de marile „binefaceri” care li se pregăteau. Atunci, Avram Iancu, craiul românilor, cu susținătorii lui i-au ridicat pe români la luptă pentru apărarea existenței lor. La scurtă vreme, Simion Bărnuțiu a rostit în Catedrala Blajului memorabilele cuvinte: „Împăratul ne-a înșelat, patria (statul habsburgic) ne-a ferecat și ne-am trezit că numai credința în noi înșine și în neamul românesc ne poate mântui”.
Oare să fi uitat politicienii români toată această zbatere istorică salvatoare, care ne-a condus spre deciziile fundamentale de la 1918 ? Oare să nu mai existe deloc credință în națiunea română ? Oare să fi ajuns noi, românii și țara noastră, o marfă la masa de negocieri murdare a politicienilor ? Noi respectăm ziua de 15 martie, deși ne jignește sentimentele și demnitatea națională. De aceea, credem că autoritățile române, înainte de a recunoaște în România vreun alt privilegiu pentru concetățenii noștri, trebuie să se asigure de garantarea de către Ungaria și de către minoritatea ungară din România a respectării Zilei Naționale a României, de recunoașterea oficială a meritului armatei române care, în 1919, a salvat Europa Centrală de „Republica Sovietică Ungaria” (mai corect, de pecinginea comunistă), de crearea condițiilor de conservare a identității naționale a românilor din Ungaria. Ar fi bine ca politicienii de la București să nu se joace cu demnitatea și cu onoarea milioanelor de români, fiindcă s-ar putea să vină curând un moment când „mămăliga va exploda” din nou.
                                           Acad. Ioan Aurel Pop

miercuri, 24 iulie 2013

GÂNDURI DESPRE O CARTE DE EDUCAŢIE RELIGIOASĂ

    
       Prof. dr. Constantin Dobrescu

Volumul părintelui Radu Botiş intitulat Aspecte pedagogice şi catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos, apărut în condiţii grafice de excepţie la editura Inspirescu din Satu Mare, anul acesta, este necesar tuturor creştinilor ortodocşi.
Lucrarea a apărut sub egida Asociaţiei Cultural-Creştin Umanitară „Ars Vivat” din localitatea Ulmeni cu binecuvântarea PS Iustin Sigheteanu, fiind la a doua ediţie. Prima ediţie  a fost premiată la „Cărţile anului”, secţiunea Didactică, Baia Mare, 2012. Cartea are 246 pagini fiind redactată pe baza unei bogate bibliografii de specialitate.
Înainte de a proceda la recenzarea cărţii, considerăm necesar să punctăm impresionanta personalitate a părintelui Radu Botiş, care ni se dezvăluie nu doar ca un prelat aplecat spre cele sfinte cu pasiune şi dăruire, ci şi ca un excepţional om de cultură.
Prin activitatea sa multilaterală, Radu Botiş binemerită de la comunitatea din care face parte şi căreia i-a consacrat toată priceperea şi activitatea sa. Rar mi-a fost dat să întâlnesc în rândul preoţilor o personalitate de talia părintelui Radu Botiş, care excelează în varii domenii de activitate: culturală, creştin-filantropică, didactică şi duhovnicească. Mă bucur că mă număr printre cunoscuţii săi şi sunt onorat de colaborarea cu sfinţia sa.Regretatul Artur Silvestri spunea despre Preotul stavrofor Radu Botiş că este unul dintre mulţii războinici ai lui Hristos, care ştie să folosească cu talent şi folos, în lupta de educare creştină, o unealtă, poate cea mai prost folosită de majoritatea oamenilor Pământului.
Din bogatul său CV, aflăm că preotul Radu Botiş este membru al Asociaţiei Scriitorilor, filiala Baia Mare, al Ligii Scriitorilor, filiala Maramureş, laureat al Concursului literar de inspiraţie spiritual – creştină „Izvorul Tămăduirii” Bucureşti, al Concursului Internaţional de poezie al Românilor de pretutindeni „Starpress” 2008, etc.
Radu Botiş este o prezenţă literară activă în revistele din Germania, Canada, Italia, Serbia, SUA, etc. De asemenea desfăşoară o bogată activitate creştin-umanitară şi îndrumă câteva reviste de cultură electronice.
În condiţiile globalismului, când ne confruntăm cu un spirit uniformizator şi un atac virulent la adresa bisericii şi religiei creştine, când are loc o permanentă ameninţare a degradării credinţei în ideologie, când se pledează pentru înlocuirea  creştinismului cu raţionalismul ateu sau cu o nouă religie universală de tip New Age, trebuie pus accentul pe asumarea şi promovarea valorilor creştine, care îl au în centru pe Dumnezeu, iar lucrarea preotului Radu Botiş este de stringentă actualitate.
Constatăm că volumul recenzat este un instrument de cercetare  nu numai pentru teologi, studenţi, dar se adresează celor ce vor să cunoască mai bine implicarea Divinităţii, din punct de vedere spiritual şi moral-religios în educaţia religioasă, în spaţiul geografic al ortodoxiei. Credem că nu greşim afirmând că lucrarea este rezultatul unei perioade îndelungate de cercetări şi reflecţii moral-creştine, din partea autorului.
Lucrarea contribuie la întărirea educaţiei religioase, componentă de bază a educaţiei civice şi morale a membrilor comunităţilor umane pe baza unor principii şi metode pedagogice printre care amintim principiul psihologic al intuiţiei, principiul practic-educativ şi metodele dialogului, observaţiei, exemplului personal, etc.
Lucrarea este structurată pe cinci capitole bine închegate, care contribuie la o mai bună înţelegere şi aprofundare a cunoştinţelor religioase şi, mai ales, ajută cititorul să pătrundă în esenţa spiritualităţii creştine.
Autorul accentuează latura spirituală a învăţăturii creştin-ortodoxe, semnificaţia existenţei factorului divin pentru omenire şi efectul învăţăturilor lui Dumnezeu asupra Apostolilor şi, prin ei, asupra Comunităţilor umane.
Cartea părintelui Radu Botiş este o mare oportunitate şi pentru slujitorii şcolii, pentru părinţi şi pentru toţi cei interesaţi de aprofundarea valorilor moral-creştine, acum când este nevoie de o nouă încreştinare. 
Această carte ar trebui să se afle în mai toate instituţiile de educaţie, biblioteci şi lăcaşuri de cult pentru a fi studiată şi a servi drept călăuză.
Lucrarea este scrisă cu acribie, într-un limbaj elevat, dar accesibil şi profanilor. Pentru întocmirea ei s-a investit muncă şi timp. Autorul se relevă ca un erudit care încearcă să pună în lumină vocaţia de învăţător şi pedagog al lui Dumnezeu în relaţia cu oamenii, care formează turma sa.
Prin această lucrare cu real conţinut ştiinţific, Radu Botiş îmbogăţeşte bibliografia teologică şi religioasă atât de necesară preotului şi profesorului de religie, ca şi celor care vor să se iniţieze în studiul religiei.
Capitolul „Pilde”, îţi provoacă, după lectură, o meditaţie profundă asupra adevărurilor fundamentale ale creştinismului pentru a pătrunde în esenţa spiritualităţii moralei creştine.
Acest  compendiu de religie sub toate aspectele ei morale, are rolul de a armoniza mistica bisericii creştine cu valenţele cognitive şi propune paradigma simbiozei între suflet şi raţiune.
Cea mai mare parte a lucrării se referă la specificul învăţăturii lui Iisus Hristos „cel mai mare pedagog şi catehet al tuturor timpurilor”, deoarece găsim explicaţii cu privire la diferite „nume” ale divinităţii privite prin prisma misiunii sale pe Pământ.
În încheiere putem afirma că erudiţia autorului  acestei lucrări şi activităţile cultural creştin-ortodoxe şi filantropice în care este implicat, ni-l înfăţişează pe părintele Radu Botiş ca pe un adevărat spirit renascentist destinat unor noi înfăptuiri, care să susţină măreţia Bisericii strămoşeşti şi Neamul.