Așa cum ne-a obișnuit de-a lungul
anilor, colectivul de redacție al reviste băcăoane ”Plumb ”să ofere cititorilor
, de fiecare dată, o interesantă revistă și acest număr pe septembrie 2026 este
o oglindă a istoriei culturii ce se scrie sub ochii noștri. Astfel descoperim în
paginile revistei semnăturile unor prestigioși scriitori, cum ar fi: Mihai
Buznea deschide numărul cu articolul de atitudine „Legea discordiei
naționale”, în care analizează tensiunile sociale, economice și politice
stârnite de noua lege a salarizării bugetarilor și impactul acesteia asupra
diferitelor categorii socio-profesionale.
Romulus-Dan Busnea semnează articolul „Lauri pentru revista «Plumb»,
de Ziua Limbii Române”, în care relatează despre acordarea diplomelor și
distincțiilor „Gloria Limbii Române” de către Liga Scriitorilor Români. Al.
Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români și singurul fondator în
viață al Zilei Limbii Române, semnează și explică demersul de omagiere a unor
remarcabili oameni de cultură, publiciști și scriitori din țară și diaspora
(printre care se numără și redactorii revistei „Plumb”: Ioan Prăjişteanu,
Dumitru Brăneanu, Cristina Ştefan și Mihaela Băbuşanu). De asemenea, Al. Florin
Țene subliniază caracterul democratic și deschiderea civică a acestei
inițiative, menite să reunească valorile literare fără discriminare
instituțională. Anca Denisa Șogor
publică un studiu de caz intitulat „«Interpretul de idei» în dialog cu
textul și cititorii”, având ca temă volumul „Ventriloc” al poetului George
Eugen Itoafă. Petre Isachi semnează
cronica literară „O poetă contaminată de Băbuşa sau omul în luptă cu sine
însuşi”, dedicată volumului de poeme Interstelar / Interstellar
semnat de Mihaela Băbuşanu. Emilian
Marcu analizează creația poetică a Elenei Bostan Delavicov în cronica „În
mrejele năvodului, metaforele...”, pornind de la volumul „Pasărea care
vine și pleacă...”. Daniel Kitu
contribuie cu studiul critic „Ceasornicăreli epice și meandre ale zicerii
literare”, în care disecă prozele și tehnicile narrative din volumele
scriitorului Zamfir Bălan (Ceasornicarul, Salcia, Podul). Ion Tudor Iovian realizează portretul „Ioan
Burlacu: un pictor-poet”. Geanina Birlădeanu recenzează volumul lui Varujan
Vosganian, „Epifaniile unei generații martirice. Dublu autoportret - Memoria
unei zile”. Petrache Plopeanu scrie
despre creația literară a Anei Maria Norocea Cornilă în materialul „Ana
Maria Norocea Cornilă - exploratoarea toposurilor literare. În căutarea
Graalului bine-cuvântat”. Constantin Miu semnează articolul „Oniricul şi
solitudinea”. Adelina Pop abordează
teme de proză în textul „Sacralitatea reflexivă a basmului într-un inedit
roman sapiențial”. Cristina Ștefan
analizează scrierile lui Constantin Dudu Rotaru în articolul „Metehnele
prezentului în comportamentul semenilor”.
Ioan Emanuel Stavarache semnează un studiu istoric despre „Începuturile
învățământului particular în perioada prepaşoptistă-modernă”. Ecaterina Petrescu-Botoncea publică
proza/evocarea „Când s-a făcut joi, într-o seară, la Dresda”. Maria-Loredana Pleșca este prezentă cu textul
„Omul și pogonul”. Mihaela
Băbuşanu semnează o prezentare dedicată instituției „Complexul Muzeal
«Iulian Antonescu», între continuitate și un nou început”, însoțită de o
referire la o piesă din patrimoniul muzeului (cartușieră din Războiul de
Întregire).
De asemenea, numărul include
cronici și recenzii semnate de Carmen Focșa (despre volumul Geometrie cu
îngeri al Florentinei Chifu), Ramo Müller (despre volumul Clandestin în
Parnas de Adrian Vasile Iftime), precum și prezentări de carte semnate de
Daniel Luca (despre volumul Ninsori de fluturi al Nastasicăi Popa) și
alții.
O frumoasă surpriză este apariția,
la sfârșitul revistei, a copeții cărții ”Epopeea omului ” semnată de Al.Florin Țene,
carte mult apreciată de critica literară, în care cunoscutul scriitor face o
incursiune de la apariția Omului pe pământ până în prezent, Acaste fiind un
poem fluviu,
Felicităm colectivul de redacție
pentru numărul pe septembrie al revistei.
Al.Florin
Țene