Se afișează postările cu eticheta revolutia romana. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta revolutia romana. Afișați toate postările

vineri, 22 decembrie 2023

Semnificațiile zilei de 22 decembrie 2023

 


În 22 (respectiv 21) are loc solstițiul de iarnă în emisfera nordică și solstițiul de vară în emisfera sudică. Solstițiul de iarnă este, cînd înălțimea soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sînt minime (la sud de cercul polar de sud, soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont). Este ziua anului cu lumina zilei cea mai scurtă în emisfera nordică, și cea mai lungă în emisfera sudică.

Evenimente

1849: O grațiere din partea țarului Nicolae I îl salvează pe scriitorul rus Fiodor Dostoievski (foto) de plutonul de execuție, în ultima clipă.
1989: Revoluția Română: După o săptămână de demonstrații populare și reprimari sângeroase, Nicolae Ceaușescu și soția sa Elena fug din București cu un elicopter în timp ce protestatarii izbucnesc în urale.

Nașteri

Decese

Sărbători

  • Sfântul Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului; Sf. Mare Muceniță Anastasia (calendar ortodox)
  • Sfânta Francisca Cabrini; Sfântul Flavian (calendar romano-catolic)
  • Sfânta Mc. Anastasia (calendar greco-catolic).

Sursa: Wikipedia

duminică, 22 decembrie 2019

Parlamentul European a adoptat o rezoluţie privind comemorarea a 30 de ani de la Revoluţia română din decembrie 1989



 Parlamentul European a adoptat joi, 19 decembrie,  cu 513 voturi pentru, 18 împotrivă şi 87 de abţineri, o rezoluţie privind comemorarea a treizeci de ani de la Revoluţia română din decembrie 1989, transmite Romanian Global News.
O dezbatere pe această temă a avut loc luni seara, când reprezentanta Comisiei Europene Adina Vălean, comisarul pentru Transporturi, a spus în faţa eurodeputaţilor că revoluţia română a fost cel din urmă act al mişcărilor de revoltă din Europa de Est şi cel mai sângeros şi că românii au luptat în acea iarnă pentru libertate, drepturi fundamentale şi democraţie.
Prin rezoluţia adoptată joi, Parlamentul European solicită statului român să îşi intensifice eforturile pentru a elucida adevărul privind Revoluţia din decembrie 1989, iar instituţiilor Uniunii Europene şi statelor sale membre, inclusiv României, să depună toate eforturile pentru a se asigura că crimele săvârşite de regimurile comuniste nu sunt uitate şi a garanta că astfel de crime nu vor mai fi comise niciodată, transmite Agerpes.
Revoluţia română a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier şi s-a soldat cu pierderea a 1.142 de vieţi omeneşti, 3.138 de răniţi grav şi peste 760 de persoane deţinute ilegal şi torturate. De asemenea, folosirea forţei împotriva poporului român în decembrie 1989 a afectat în mod dureros întreaga societate din România, iar identificarea autorilor reali ai acestor infracţiuni rămâne o problemă pentru victime, pentru familiile acestora şi pentru toţi cetăţenii români, se aminteşte în text.
Statului român i se reproşează în acest document, la a cărui redactare au contribuit numeroşi eurodeputaţi români şi străini din grupurile PPE, S&D şi Renew Europe, că a întârziat inutil stabilirea şi aflarea adevărului, condiţie esenţială pentru garantarea dreptului victimelor şi al moştenitorilor acestora de a obţine despăgubiri şi compensaţii echitabile, autorităţile naţionale nereuşind să acţioneze cu diligenţa necesară impusă de normele internaţionale privind drepturile omului.
Conform textului rezoluţiei, Parlamentul European comemorează şi aduce un omagiu victimelor revoluţiei din decembrie 1989, precum şi familiilor lor, care şi-au sacrificat viaţa pentru a pune capăt dictaturii totalitare din România, subliniind faptul că sacrificiul protestatarilor paşnici din decembrie 1989 a permis tranziţia României către democraţie, statul de drept, economia de piaţă, precum şi integrarea sa ulterioară în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană.

                                                                                                        RGN

miercuri, 18 decembrie 2019

Expoziţie fotografică ce aniversează 30 de ani de la Revoluţie, în pasajul de la Universitate



Albumul ''România, momente de istorie. 90 de imagini cât 30 de ani" - un proiect AGERPRES şi ''Jurnalul'

Expoziţia fotografică "Aşa ne-am cucerit libertatea", conţinând imagini din arhiva AGERPRES, a fost lansată, miercuri, în pasajul de la Universitate, la câteva sute de metri de locul unde a fost ridicată baricada protestatarilor anticomunişti din seara de 21 decembrie 1989.
"Are loc lansarea unei expoziţii aniversare: 30 de ani de la Revoluţie. Aniversăm curajul celor care atunci au luptat pentru libertatea care astăzi ne este tuturor la îndemână. De asemenea, onorăm pe toţi cei care s-au jertfit în acele zile pentru aceeaşi libertate. Cel mai mare credit pentru această expoziţie o are Agenţia Naţională AGERPRES, care a pus la dispoziţia noastră o arhivă de fotografii documentată din Revoluţia română din Bucureşti", a declarat iniţiatorul proiectului, membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei, Dan Toader.
El a evocat faptul că sute de mii de români au demonstrat în stradă înfruntând dictatura, pentru ca acum lumea să se bucure de libertate.
"Mesajul e că putem să fim mândri şi să păstrăm în demnitate amintirea acelor zile, pentru că ele au constituit temelia statului român de azi, a libertăţii noastre de acum. Ne-a interesat să surprindem emoţia şi mai ales dovada vizuală în imagini a faptului că acest popor a avut cu adevărat câteva zile de maximă intensitate în care singur şi-a făcut destinul. N-a primit de la nimeni libertatea", a spus Dan Toader.
La deschiderea expoziţiei, în care pot fi văzute fotografii din arhiva AGERPRES ce surprind momente petrecute la Revoluţie, au participat mai multe persoane care au luat parte la acele evenimente, printre care Gelu Voican Voiculescu, Cazimir Ionescu, Romeo Raicu.

AGERPRES/(A - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)


marți, 22 decembrie 2015

Semnificaţii istorice pentru ziua de 22 decembrie

În 1989, a început Revoluţia Română, care a dus la schimbarea regimului comunist. Muncitorii de pe marile platforme au ocupat încă de dimineaţă Piaţa Universităţii. Cu puţin înainte de orele 10, Nicolae Ceauşescu a convocat, în sediul CC al PCR, ultima şedinţă a CPEx. El a anunţat că, datorită situaţiei extrem de grave, a preluat conducerea armatei şi a hotărît să instituie starea de necesitate în întreaga ţară.
1858 - S-a născut compozitorul Giaccomo Puccini (opere: "Tosca", "La Boheme", "Madame Butterfly", "Turandot") (m. noiembrie 1942)
1867 - A încetat din viaţă Jean-Victor Poncelet, matematician francez, fondatorul geometriei proiective
1869 - Nicolae Ghica-Budeşti, arhitect, membru de onoare al Academiei Române. A realizat, printre altele, biserica Copou din Iaşi, Muzeul Naţional de Artă, azi Muzeul Ţăranului Român (m. 16 decembrie 1943)
1880 - A încetat din viaţă George Eliot (Mary Ann Evans), scriitoare britanică, reprezentativă pentru epoca victoriană a culturii britanice
1889 - S-a născut Nichifor Crainic (pseudonim pentru Ion Dobre), eseist şi poet, director al revistei "Gândirea" (1928-1944) şi principalul teoretician al ortodoxismului autohton ("Nostalgia Paradisului", "Ortodoxie şi etnocraţie")
1927 - A fost înfiinţată Societatea de Difuziune Radiofonică din România (ulterior, Societatea Română de Radiodifuziune)
1930 - A încetat din viaţă Vintilă I.C. Brătianu, om politic şi economist, membru de onoare al Academiei Române (n. 16 septembrie 1867)
1956 - A încetat din viaţă Nicolae Labiş, poet-simbol al anilor 50, numit de criticul Eugen Simion "buzduganul unei generaţii" ("Primele iubiri", "Moartea căprioarei") (n. 2 decembrie 1935)
1979 - A încetat din viaţă Darryl F. Zanuk, producător de filme, întemeietor al studiourilor "20th Century Fox" (n. 5 septembrie 1902)
1989 - A fost constituit Frontul Salvării Naţionale (FSN), din Consiliul de conducere al acestuia făcînd parte 39 de persoane. Ion Iliescu a citit la posturile de radio şi televiziune "Comunicatul către ţară al Consiliului FSN", care avea ca principale obiective: instaurarea unui sistem democratic şi pluralist de guvernământ; organizarea de alegeri libere în luna aprilie; separarea puterilor legislativă, executivă şi judecătorească în stat
1989 - A fost deschisă Poarta Brandenburg din Berlin, simbolul unităţii germane. Imediat după aceea, au fost deschise şi graniţele dintre cele două state germane.
1989 - A încetat din viaţă Samuel Beckett, dramaturg irlandez, reprezentant al teatrului absurdului ("Aşteptându-l pe Godot", "O, ce zile frumoase"); laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1969 (n. 13 aprilie 1906)
2000  - Jean-Cristophe Mitterrand, fiul fostului preşedinte al Republicii franceze, a fost inculpat la Paris, şi închis pentru "trafic de influenţă, complicitate la trafic de arme şi abuz de bunuri sociale" într-o afacere de spălare de bani şi vînzare de arme între Franţa şi Africa
2002  - A încetat din viaţă Joe Strummer, solistul trupei punk britanice Clash.