duminică, 29 decembrie 2013
Pe când URBIS Baia Mare şi la Mireşu Mare ?!
Conform Hotararii AGA
nr. 10/06.12.2013, SC URBIS SA Baia Mare devine operator regional de transport
public de călători. Prin urmare va efectua transport de călători pe raza
următoarelor localităţi: Tăuţii Măgherăuş, Recea, Dumbraviţa, Groşi, Săcălăşeni.
Program autobuze zona
metropolitana:
1. LINIA 6: BAIA MARE – BUŞAG – MERIŞOR
Zile lucratoare
Ore plecare Urbis: 5.20, 7.40, 14.20, 22.20.
Ore plecare Autogara: 4.30 (MB), Unic – 5.30, 6.30, Unic –
7.50, 9.30, 11.10, 12.30, Unic – 14.30, 16.30, 17.15, 18.45, 20.20 (MB), Unic –
22.30 (MB).
Ore plecare Merisor: 4.50, 5.50, 7.00, 8.20, 10.00, 11.40,
13.00, 15.00, 17.00, 17.45, 19.15, 21.10, 23.00.
Ore sosire Urbis: 5.20, 7.40, 13.40, 21.50
Zile nelucratoare
Ore plecare Autogara: 4.30 (MB), 6.20 (MB), 7.50, 10.40,
14.30 (MB), 17.30 (MB), 19.10, 22.30.
Ore plecare Merisor: 4.50, 6.50, 8.20, 11.10, 15.00, 18.00,
19.40, 23.00.
MB – Cursa cuplata Merisor – Bozanta Mare
2. LINIA 7: BAIA MARE – BĂIŢA
Zile lucratoare
Ore plecare Urbis: 5.20, 14.20, 22.20.
Ore plecare Autogara: 4.30, Unic – 5.30, 6.30, 6.40, 8.30,
10.30, 12.30, 13.20, Unic – 14.30, 15.30, 16.30, 18.30, 20.30, Unic – 22.30.
Ore plecare Baita: 4.50, 6.00, 6.50, 7.10, 9.00, 11.00,
13.00, 13.50, 15.00, 16.00, 17.00, 17.50, 21.00, 23.00.
Ore sosire Urbis: 5.20, 7.30, 14.20, 21.40.
Zile nelucratoare
Ore plecare Autogara: 4.50, 6.30, 10.00, 12.30, 14.30,
17.15, 22.30.
Ore plecare Baita: 5.10, 7.00, 10.30, 13.00, 15.00, 17.45,
23.00.
3. LINIA 12: BAIA MARE – RECEA – LĂPUŞEL
Zile lucratoare
Ore plecare Urbis: 5.35, 7.35, 14.20, 22.20.
Ore plecare Autogara: 4.45, 5.45, 6.40, 7.50, 10.10, 12.40,
14.40, 15.30, 16.30, 18.15, 2045, 22.35.
Ore plecare Lapusel: 5.00, 6.05, 7.00, 8.10, 10.30, 13.00,
15.00, 15.50, 16.50, 18.35, 21.05, 22.50.
Ore sosire Urbis: 5.35, 7.35, 13.40, 21.25.
Zile nelucratoare
Ore plecare Autogara: 4.55, 6.50, 9.40, 14.20, 18.15, 22.15.
Ore plecare Lapusel: 5.10, 7.10, 10.00, 14.40, 18.35, 22.30.
4. LINIA 13: BAIA MARE – NISTRU
Zile lucratoare
Ore plecare Urbis: 5.20, 8.00, 14.20, 22.20.
Ore plecare Autogara: 4.30, Unic – 5.30, 6.30, Unic – 8.10,
12.05, Unic – 14.30, Unic – 15.20, 16,30, 18.20, 20.00, Unic – 22.30.
Ore plecare Nistru: 4.50, 5.50, 7.00, 8.45, 12.35, 15.00,
15.50, 17.00, 18.50, 20.30, 23.00.
Ore sosire Urbis: 5.20, 7.40, 13.25.
Zile nelucratoare
Ore plecare Autogara: 4.30, 6.30, 12.00, 15.00, 22.30.
Ore plecare Nistru: 4.50, 7.00, 12.30, 15.30, 23.00.
5. LINIA 17: PIAŢA IZVOARE BAIA MARE – OCOLIŞ – CULCEA
Zile lucratoare
Ore plecare Piata Izvoare: 4.30, 6.15, 8.30, 10.30, 12.25,
14.30, 16.30, 20.15, 22.30.
Ore plecare Culcea: 4.50, 6.40, 8.55, 10.55, 12.50, 15.00,
17.00, 20.45, 23.00.
Ore plecare Ocolis: 4.50, 6.50, 9.05, 11.05, 13.00, 14.50,
16.50, 20.35, 22.50.
Zile nelucratoare
Ore plecare Piata Izvoare: 4.40, 9.30, 14.30, 19.40.
Ore plecare Culcea: 5.00, 9.55, 15.00, 20.10.
Ore plecare Ocolis: 5.10, 10.05, 14.50, 20.00.
6. LINIA 22: BAIA MARE – UNGURAŞ – RUS – DUMBRĂVIŢA
Zile lucratoare
Ore plecare Gara: 5.20, 2 autobuze, 14.20, 22.30.
Ore plecare Piata Izvoare: 4.20, 5.30, 6.30, 8.30, 12.15,
14.30, 16.30, 18.00, 20.30, 22.40.
Ore plecare Unguras-Sindresti: 4.45-4.50, 5.55-6.00, 7.00,
9.10-9.15 (22/26), 12.40-12.45, 15.00, 16.55-17.00, 19.20-19.15 (22/26),
20.55-21.00, 23.05-23.10.
Ore sosire Gara: 5.20, 7.40, 13.25, 2 autobuze, 21.40.
Zile nelucratoare
Ore plecare Piata Izvoare: 4.30, 7.50, 13.30, 17.30, 20.00.
Ore plecare Unguras-Sindresti: 4.50-4.55 (22/26), 8.15-8.20,
13.55-14.00, 17.55-18.00, 20.25-20.30.
7. LINIA 24: BAIA MARE – MOCIRA
Zile lucratoare
Ore plecare Urbis: 5.30, 14.20, 22.20.
Ore plecare Autogara: 4.45, 5.45, 6.45, 9.00, 12.45, 14.40,
15.45, 17.45, 20.45, 22.35.
Ore plecare Mocira: 5.00, 6.00, 7.00, 9.15, 13.00, 14.55,
16.00, 18.00, 21.00, 22.50.
Ore sosire Urbis: 5.30, 7.35, 13.35, 21.30.
Zile nelucratoare 24/28
Ore plecare Autogara: 4.45, 6.45, 8.45, 12.45, 14.20, 17.30,
20.40.
Ore plecare Mocira: 5.10, 7.10, 9.10, 13.10, 14.45, 17.55,
21.05.
8. LINIA 26: BAIA MARE – CHECHIŞ – CORUIA
Zile lucratoare
Ore plecare Gara: 5.20, 14.20, 22.30.
Ore plecare Piata Izvoare: 4.20, 5.30, 6.30, 8.30, 12.15,
14.30, 16.30, 18.00, 20.30, 22.40.
Ore plecare Coruia: 4.45, 5.55, 6.55, 8.55 (22/26), 12.40,
14.55, 16.55, 18.55 (22/26), 20.55, 23.00 (22/26).
Ore sosire Gara: 5.20, 7.40, 13.25, 21.40.
Zile nelucratoare
Ore plecare Piata Izvoare: 4.30, 6.40, 12.30, 16.30, 19.00,
22.30.
Ore plecare Coruia: 5.00 (22/26), 7.10, 13.00, 17.00, 19.30,
22.55 (22/26).
9. LINIA 27: BAIA MARE – BOZÂNTA MICĂ
Zile lucratoare
Ore plecare Urbis: 14.20, 22.20.
Ore plecare Autogara: 4.25, 5.40, 6.30, 11.45, 14.35, 16.15,
20.15, 22.35.
Ore plecare Bozanta Mica: 4.50, 6.05, 7.00, 12.15, 15.00,
16.50, 20.45, 23.00.
Ore sosire Urbis: 7.45, 13.00, 20.25.
Zile nelucratoare
Ore plecare Autogara: 4.25, 7.15, 15.00, 20.15.
Ore plecare Bozanta Mica: 4.50, 7.45, 15.30, 20.45.
10. LINIA 28: BAIA MARE – SĂSAR
Zile lucratoare
Ore plecare Urbis: 5.30, 8.30, 14.20, 22.20.
Ore plecare Autogara: 4.45, 5.45, 6.40, 8.40, 10.40, 12.40,
14.40, 15.40, 16.40, 17.40, 20.40, 22.35.
Ore plecare Sasar: 5.00, 6.00, 7.00, 9.00, 11.00, 13.00,
15.00, 16.00, 17.00, 18.00, 21.00, 22.55.
Ore sosire Urbis: 5.30, 13.40, 21.30.
Zile nelucratoare 24/28
Ore plecare Autogara: 4.45, 6.45, 8.45, 12.45, 14.20, 17.30,
20.40.
Ore plecare Sasar: 5.00, 7.00, 9.00, 13.00, 14.45, 17.45,
20.55.
11. LINIA 29: BAIA MARE – BOZÂNTA MARE
Zile lucratoare
Ore plecare Urbis: 14.30, 22.20.
Ore plecare Autogara: 4.30 (MB), 6.25, 12.40, Unic-14.40,
15.30, 17.10, 20.20 (MB), Unic-22.30 (MB).
Ore plecare Bozanta Mare: 5.05, 6.55, 13.10, 15.10, 16.00,
17.40, 20.50, 22.50.
Ore sosire Urbis: 5.45, 7.35, 13.50, 21.50.
Zile nelucratoare
Ore plecare Autogara: 4.30 (MB), 6.20 (MB), 14.30 (MB),
17.30 (MB).
Ore plecare Bozanta Mare: 5.05, 7.05, 15.00, 18.15.
MB – Cursa cuplata Merisor – Bozanta Mare
Sursa eMaramures
Salut trecut - Calugarul rus Grigori Rasputin a fost ucis
Grigori Rasputin s-a
nascut intr-o familie de tarani dintr-un sat siberian in jurul anului 1860 si a
avut parte de o copilarie nefericita. Afectat de moartea mamei si betiile
tatalui, tanarul Rasputin era cunoscut ca o persoana desfranata. S-a schimbat
radical dupa ce a facut o calatorie la manastirea de langa Ekaterinburg, pentru
ca in urmatorii ani sa colinde prin locurile sfinte ale Rusiei. A inceput sa
fie cunoscut in 1903 dupa ce a ajutat prin rugaciune o o femeie instarita
aflata intr-un moment critic din viata. Acest lucru a atras atentia inaltilor
prelati, rectorul Academiei Teologice din St. Petersburg, parintele Teofan,
devenind unul dintre sustinatorii sai. Vestile despre minunile infaptuite de
ciudatul calugar au ajuns si la urechile tarinei Alexandra. Ea l-a chemat la
palat pe Rasputin pentru a-i vindeca fiul bolnav de hemofilie, iar calugarul a
reusit rapid sa castige simpatia cuplului imperial rus. Increderea aproape oarba a lui Nicolae al
II-lea si al sotiei lui Alexandra in puterile monahului au influentat negativ
viata politica in Rusia, multe dintre deciziile tarului fiind dictate de
Rasputin. In acest context, nobilimea a pus la cale asasinarea calugarului,
care, in noaptea de 29 decembrie, a fost atras intr-o cursa in casa printului
Felix Iusupov. Ca si viata sa, si moartea lui Rasputin este invaluita in
mister. Monahul a fost servit cu vin otravit, dar, cum acesta nu a avut efect
asupra lui, printul l-a impuscat de trei ori. Nici gloantele nu l-au rapus,
astfel incat Rasputin a fost sugrumat si aruncat in Neva. De moartea brutala a
calugarului a fost legata si decaderea Romanovilor, in popor circuland ideea ca
Rasputin ar fi blestemat familia imperiala pentru ca la aproximativ o jumatate
de an de la incident aceasta a fost executata.
I.I. Dragos
sâmbătă, 28 decembrie 2013
POESIS - ION GEORGESCU MUSCEL
Metaforic Patria
Metaforic port în mine
saci de oseminte-a alor mei -
Tot neamul meu plecat în lut
mai face pași prin pașii mei.
Să ai o patrie și-un dor,
Să ai un petec de ogor,
Să ai o salcie-n răzor -
Te simți nu individ, te simți popor!
Venită-i vremea să se vândă pentru trai
pământ din câmp și casă din bătrâni...
Nu vindeți
însă soare din pridvor,
nici deal cu fragi, nici coastă cu aluni!
Veniți cu ele-n suflet prin străinătăți
și-n gând pe românește să păstrați
fântâna de la care apă beți,
fântâna de la care apă luați.
Chiar de ninge în octombrie
peste silueta fierbinte a arțarului,
nu vă pierdeți nădejdea
în sezoanele sfinte ale anului!
Baden / Decembrie 2013
Semnele
senectuții
pian dezacordat
bietul trup
împovărat de vârstă…
mai sunt atâtea uși
deschise
tic-tacul aripii
adolescente
mai bate rătăcit
prin vise –
să vezi cum e să
fii bătrân:
cum dintr-o vale
cu pârâu
ai tot urca un
deal cu soare
sau cu furtună
uneori…
genunchi slăbănogiți
așteaptă
să se termine
coborâșul
închipuirea mi-e
flămândă
tot de-o gârlă cu
apă curgândă
sper ca cineva să
mă cheme
într-o grădină cu
poeme
să nu mai știu
ce-nseamnă pustiul
să-ncurc devremea
cu târziul
la nimeni cu nimic
să nu mai dau socoată
las altora să știe,
las altora să poată
în fața misterului
de nepătruns
sunt o-ntrebare
fără răspuns
Baden / Decembrie 2013
Întâlnire în vis
O
pajiste cu nori se desenează-n suflet
Ca
destrămări de cântec topite în albastru...
Preafericit
îmi pare acest petec de cer
Că nu
e-nscris la oameni în cadastru.
Mă
prăbușesc
în amintiri cu tine,
Nostalgice
privelisti îmi fac de tine sete;
Se
scurge toamna din copaci pe îndelete:
Oare
mai știi,
de unde esti, ceva de mine?
Hai
să ne vedem în vis, să faci jumate calea,
Pe un
tărâm de după perdelele privirii -
Ne-om
cheltui în dezmierdări durata întâlnirii
Și nu va ști de noi nici dealul și
nici valea.
Pe
tine când te am, am lumea și țara -
Faci
ochii-așa de mici când râzi,
Precum
te-ai teme ca din ei
Să nu
se scurgă toată primavara.
Baden / Decembrie 2013
ÎNTRE CRĂCIUN ŞI ANUL NOU
Între Crăciun şi Anul Nou
E Steaua Magilor, mi-arată
Un drum pe care un ecou
În suflet îl aud de-ndată.
Din vremea în care trăiam
Iubiri ce mă-ncercau fireşte
Şi Ţie, Doamne, îţi ceream
Un înger care ocroteşte.
Eu l-am simţit
de-atâtea ori
Cuprins dacă eram de patimi,
Prin sînge îmi curgeau fiori,
Când ochii înotau în lacrimi.
Iubirea Ta, când a venit,
Nu mai era decât lumină,
Mi-ai dat şi harul cuvenit,
Că viaţa mea Ţi se închină.
Iubesc acum şi pe Pământ,
Că numai Tu ştii ce-i
un om,
Cu
dragostea am legământ,
Iubito, numai noi îl vom
Păstra în inimi necuprins,
Până odihna va veni.
Spre tine braţul e întins
Şi nimeni nu te va răni.
Parcă-i un vis şi te sărut,
Ce dulce e acest cadou !
O nouă viaţă a-nceput
Între Crăciun şi Anul Nou.
CONSTANTIN MÎNDRUŢĂ
27 decembrie 2013
Cuvinte-ncumințite XII
(Pilule
fără efecte secundare)
1.Redus doar la aspectul său decorativ, nasul a
ajuns de râsul lumii după ce și-a pierdut rușinea tot amușinând în dreapta și-n
stânga.
2.Ce bine ar fi pentru
lumea noastră dacă o seamă dintre oameni ar putea să moară de rușine!
3.Admirabil lucru să auzi
că unii dintre semenii noștri (e drept, din ce în ce mai puțini) sunt gata să
moară de rușinea altora. Da, dar nu înainte de a-și vedea de propria rușine...
4.Cum omul civilizat e tot
mai incolor, rara roșeață a obrajilor a ajuns să se rușineze de ea însăși.
5.Era absolută nevoie de
cel de-al șaselea simț ca nesimțirea să-i poată veni de hac bunului simț.
6.Politicienii de carieră
– indivizii cu un miros atât de dezvoltat, încât nu mai au nevoie de ochi și
urechi pentru a-și urma calea întortocheată spre țintă.
7.Politica a devenit artă
de-abia după ce a preschimbat duhorile din lăuntrul său în izuri amețitoare
pentru cei din afară.
8.Foarte puțini dintre cei
care dobândesc vor să dăruiască, deși este știut că toți care dăruiesc vor
dobândi.
9.Modestia – încântătorul
refuz al unui spirit ales de-a se privi în oglindă.
10.Smerenia este o scară
cu dublu sens: Omul nu poate să urce scara veșniciei decât după ce se decide să
coboare scara timpului în care trăiește!
11.Câți dintre oamenii
cărora lucrurile le-au mers din plin în viață se simt cu adevărat împliniți
înante de moarte?
12.Nimeni nu poate sluji
deodată la doi stăpâni, adică nu poate veghea cu folos, în același timp, la
împlinirea sufletească și la cea trupească.
13.Singura risipă pe care
și-o îngăduie zgârcitul – mai mult să dea binețe decât să primească.
14.Eternitatea de-aceea
este ca zgârcitul să devină mână spartă.
15.Neputând să se bucure
de mângâierile generozității, cărpănosul caută delicii sub papucul risipei.
16.Nemulțumit că-i doar un
om obișnuit, neom s-ajungă s-a silit.
17.Când trebuie ascunsă
bogăția, mult mai de preț e sărăcia.
18.Nu-i bogat acela care
are pentru că nu dă, ci acela care dă pentru că vrea să aibă.
19.Mai grăitoare decât
vorba lată, tăcerea înțeleaptă se arată.
20.Cu cât numărul
palavragiilor este mai mare, cu atât comunicarea dintre oameni este mai
dificilă.
21.Tot mai mulți oameni
învață să trăncănească și tot mai puțini dintre ei știu să vorbească.
22.Vorbele cu miez sunt
auzite și înțelese doar de aceia care știu să tacă.
23.Mai înainte de a fi
rostite, cuvintele cu rost în minte-s rânduite.
24.Vorba scurtă este
unitatea de măsură pentru înălțimea gândirii.
25.Raportul dintre
calitate și cantitate este în inseparabilă legătură cu bunul simț.
Sighetu Marmației,
George PETROVAI
3 nov. 2013
Editorial - Cine suntem și spre ce mergem?
știu ce m-a apucat zilele astea dar n-am avut
liniștea, nici pacea sufletească de
care aveam atâta nevoie. De fapt, ar trebui să recunosc! Îmi plac prea mult
sărbătorile, mai ales sărbătoarea Crăciunului - Marele Praznic al Nașterii Mântuitorului - și-n fiecare an îl aștept cu nerăbdare, cu inocență
precum un copil. Îl aștept cu-atâta
drag, și când să mă bucur cu adevărat
de sărbătoare, întotdeauna intervine câte ceva ce umbrește totul – ba se schimbă planificarea în serviciu și din cel care eram liber, ajung să intru în
serviciu, chiar în ajun sau în noaptea de Crăciun, ba primesc cine știe ce veste tristă, ce nu mă lasă, moral,
să petrec, așa cum aș dori.
Vă dați seama, cum e după ce-ți planifici cu familia, cu prietenii, cu
ori-cu-cine ți-ai planifica, să ajungi să le spui, așa ca pe ultima sută de metri, eu nu mai pot
petrece alături de voi ... Teoretic m-am împăcat cu ideea, și nu vreau să fac nicio referire la careva
sau cineva, oricât de personal ar suna acest articol. Dar, în general, fiecare
își face planuri, antrenează și pe alții,
(soție, socri, copii, frați, surori, verișori, prieteni) dacă poate, în planurile de sărbătoare, și când colo totul este dat peste cap, în
doar câteva clipe. Poate nu ai dorit să pleci cine-știe-unde, ci mai degrabă, ți-ai
dorit să ajungi la țară, la părinți, la socri, acolo unde orice sărbătoare are
un farmec aparte. ,,La țară”, că se tot
practică și o astfel de abordare, totul
e diferit, față de ceea ce se întâmplă la
oraș, spre exemplu. Aici, ,,la țară” parcă mai există miracole, mai există
magie, mai există frumusețe, mai există
sărbătoare, mai există oameni puternici. Întâmplător sau nu, de fiecare dată
când am avut ocazia să fug de sărbători, undeva, știți unde am fugit – la țară, doar unde!
Vremea
copilăriei mele a trecut, dar asta nu înseamnă, că în suflet nu suntem copii.
Mă declar încă un copil, dar ,,unul, cu copii”, veți fi tentați să ziceți, și
aveți perfectă dreptate. Dar, se mai
zice în popor, că atâta timp cât îți
trăiesc părinții, ești încă un copil. Ei, e perfect adevărat, și va trebui să vă mărturisesc, cu mare
bucurie, că eu încă mă bucur și mulțumesc Sfântului, că-mi trăiesc amândoi părinții. Nu mai sunt tineri, dimpotrivă, sunt
bătrâniți, gârboviți, cu sănătatea nu stau prea grozav, ba nici
cu văzul și nici cu auzul, dar astea ne
face să-i iubim și mai mult, doar
gândindu-ne că au îmbătrânit – crescându-ne, iubindu-ne, ocrotind-ne,
dăruindu-ne din toate bunătățile
pământului. Îi iubim pentru că sunt părinții
noștri și-i
iubim așa cum îi avem, fără a judeca
ori a critica. Nici nu avem acest drept. Sunt părinții noștri și datorită lor existăm, suntem și fi-vom de-acum și-n veac. Nefericirea face că nu toți din lumea asta au asemenea bucurii. La unii dintre
dumneavoastră le-au plecat părinții
pentru a se alătura neamului ,,cel adormit”, dar mai sunt unii, un pic mai
norocoși, la care le mai trăiește câte un părinte – fie mama, fie tata.
Povestea ar putea fi continuată, dar nu acesta este subiectul ce doresc a-l
aborda.
Cine
suntem? Am eu o vorbă ... călători prin lumea asta! Și, din punctul meu de vedere chiar ni se potrivește această definiție. Așa e ... suntem niște călători. Veșnic în fugă pentru a rezolva din problemele de zi cu zi, veșnic nemulțumiți, una-ntr-una agitați, fără pic de liniște,
ba și cuprinși de-o oboseală, cronică aș
mai adăuga ... figura perfectă a călătorului etern. Eu, chiar mă întreb,
uneori, ,,până când?”. Găsesc și
răspunsul. Dar parcă nu-mi vine să-l scriu aici ... dau vina pe mine, pentru că
nu știu să-mi controlez viața, problemele, pentru că nu știu să mă organizez. De la mine pornește totul! Eu, sunt cel care trebuie să-mi
aranjez programul astfel încât să nu fiu stresat, să nu fiu agitat, să am timp
pentru copii, soție și familie, să am timp pentru mine, să am
timp pentru o bere – chiar, de ce nu? – să am timp să mă odihnesc, să am timp și dorință
să mă pregătesc profesional. Și câte și mai câte ...
Cine
suntem? Uneori spun despre mine că sunt un nemernic și tot îmi dau dreptate. Chiar sunt un nemernic pentru că nu am
timp niciodată de mine sau de cei mai important în viața mea. Nu știu care-mi
sunt prioritățile, dar văd prioritățile altora. Nu știu care-mi este scopul, dar văd scopul altora, al tuturor
celor din jurul meu. Mereu mă zbat și
mă agit după cele ale trupului, nevoințe,
veți fi tentat a zice. Lucruri firești. Cine nu-și
dorește o haină elegantă și mereu la modă, cine dintre noi nu-și dorește
o viață mai bună, și-atunci alergi în stânga și-n dreapta, în sus și-n jos, pentru a face rost de bani, că doar fără de bani nu
rezolvi nimic. Banii ... banii ... și
iar banii. Dar ce fac cei care nu au bani? Ei nu trăiesc ca mine? Ba da!
Probabil, doar că nu au atâtaea câte am eu, dar nu au nici dorințe câte am eu. Își duc traiul de pe-o zi pe alta, fără speranță, fără vise, fără împliniri ... Nici asta
nu e viață! Din punctul meu de vedere,
viața fără vis, speranță și
împlinire nu este viață. Adică nu e o
viață de om! Sunt tot mai mult tentat
să zic – asta ar fi o viață de animal.
Iertare, pentru profunzimea explicației.
Și uite așa,
de mici până suntem mari, de tineri până suntem bătrâni, din an în an, din
lună-n lună, mereu fugim după avere, bogăție,
mereu fugim după mai mult, fără să ne gândim preț
de-o secundă la biserică, la rugăciune, la post ... cel puțin aici mă încadrez și eu. Mereu avem vise ... și
speranțe ... cel puțin, nu-i așa,
sperăm la un trai mai bun, mai îndestulător, mai bogat. Sperăm la astea fără a
fi mulțumiți de ce-avem lângă noi. Doar la Marile Praznice ce ne mai
aducem aminte că suntem oameni, că avem părinți,
că avem vecini, că ar trebui să fim umani ... până în pragul sărbătorii, când
începem să trimitem mesaje ,,tuturor celor dragi”. Asta s-o credeți dumneavoastră că ... tuturor celor dragi.
E un moft! Și moftul acesta, de multe
ori, devine o mare prostie. Trimitem mesaje prietenilor, cunoscuților, colegilor de muncă ... să demonstrăm
ce? Ce? Că suntem ,,beton”, sau ,,cool” cum se tot zice, adică în pas cu lumea?
Da! Trimitem mesaje că avem o ofertă generoasă la abonamentul de telefonie
mobilă unde, pe lângă minutele incluse în abonament, mai primim și ,,nu știu
câte mii de mesaje ... în rețea”. Am,
deci, mesaje, hai să trimit și eu, ca
să fiu în pas cu lumea, că doar de sărbători fiecare trimite și primește
mesaje. Ei, iar sunt obligat să scriu că o dată cu aceste mesaje, ba trimise,
ba primite, demonstrăm cine suntem cu adevărat. La modul cel mai sincer ... Eu,
din acest punct de vedere, am apreciat întotdeauna ideea de-a primi sau trimite
mesaje. Asta înseamnă că persoana destinatară este în atenția ta, adică, poate că o respecți câtuși
de puțin, poate reprezintă ceva pentru
tine, poate este un model moral de viață,
poate este foarte bine pregătit profesional și-atunci
îl apreciezi din acest punct de vedere, poate îți
este cu adevărat drag, poate ... poate ... poate ... fiecare ar putea avea o
explicație logică și pertinentă. Nimic greșit, dacă acestea sunt criteriile de referință e perfect. Mă bucur!
Dar stați așa, că nu am terminat, abia de-aici încep să
mă agit, să mă enervez, să refuz ideea de mesaj ... pentru că, nu trimiți doar mesaje simple, plăcute la citit, ci
din alea ...,,ups”, de ți-e greață și
silă să le citești. Doamne, cum îi
suporți!
Cine
suntem de fapt? Suntem de fiecare dată, doar ,,ăia”, din spatele telefonului –
perfizi, superficial, mereu subiectivi în ceea ce facem, mereu dorim să fim
spirituali - și nu la adevărata
spiritualitate fac acum referință ...
vă dați seama că nu la mesajele care
îndeamnă la împăcare, la dăruire, la iubire este vorba. Și, mi-ar place să cred că fiecare dintre noi a primit cel puțin un mesaj ,,porcos”, în preajma unor
astfel de mari sărbători, tocmai pentru a demonstra că ce zic este certitudine.
Nu am citit niciodată astfel de mesaje, din ,,cap-coadă”, pentru că imediata
reacție a fost să-l șterg din memoria telefonului personal. Am ținut minte expeditorul. Eu, pentru a mă
revanșa, i-am trimis răspuns, un mesaj
sincer, pornit din suflet, încărcat mai mult sau mai puțin emoțional, în fine,
așa cum am crezut de cuviință că ar trebui să fie astfel de mesaje, la
astfel de mari sărbători. Nu ca să fac mișto
de acel prieten, dimpotrivă, pentru a-i demonstra că altul este inclusiv
mesajul sărbătorii pe care fiecare o așteaptă
cu sufletul. Și iar mai adaug ceva ...
fiecare a trebui s-o aștepte cu
sufletul, așa cum se cuvine. Așa se face că ani în șir nu am trimis mesaje (nici nu avem oferta de abonament cu
mesaje, eu le trimiteam întotdeauna pe ,,cost suplimentar”, dar nu asta-i
problema, pentru că-ți asumi plata
facturii, nu!?). Am încercat atât cât mi-a fost cu putință, să vorbesc cât mai mult despre semnificația sărbătorilor, nu ca să mă dau a-tot-știutor, nu! Pentru mine astfel de sărbători
sunt mai aparte. Le aștept cu mult
drag, dar nu știu cât sunt de pregătit
spiritual pentru a le întâmpina, iar pentru ,,nepregătirea mea spirituală” cer
iertare Domnului, promițându-mi, cel puțin mie, că la următorul Mare Praznic voi fi
mult mai pregătit, dar nu de fiecare dată a și
fost așa.
ți să-i numești ,,cei dragi”. Probabil au vrut să-ți strice din
bucuria sărbătorilor tocmai pentru că te știau
prea bine. Dacă asta ar fi explicația
lor, atunci răspunsul meu este sincer – DA! – au reușit să-mi strice din buna dispoziție
cu care așteptam sărbătoarea. Da, au
reușit! Mă bucur, și chiar recunosc în fața multora, că am mulți, foarte mulți
prieteni. Drept dovadă memoria telefonului meu este arhiplină. Nu mai am loc
nici pe cartelă, nici în telefon, dacă ar fi să mai adaug alți prieteni, dar asta e! Poate că e bine să
ai mulți prieteni, poate că nu e așa de bine, nu vreau să judec. Judec și condamn doar mesajele ,,acele porcoase”,
scrise și trimise de sărbători, asta-i
clar. Abia în acest an am trimis și eu
câteva mesaje, așa, de dragul aducerii
aminte, cum se expediază mesajele de pe telefon, că altfel cred că aș uita. Nu prea utilizez astfel de comunicare
prin mesaje. Dacă am ceva de-a-i transmite unui prieten îl sun, îl aud și mă aude, nimic mai simplu.
Vin și totuși
întreb, de ce trimit astfel de mesaje, tocmai în preajma Marilor Sărbători? De
ce atunci? Și, totuși sunt cinstit în fața dumneavoastră, mărturisindu-vă, că dacă aș primi astfel de mesaje, în oricare alt
moment al anului, nu m-aș supăra așa de tare. Le primesc doar de Paște și
de Crăciun – două din Marile noastre Praznice. La Învierea și la Nașterea
Mântuitorului. De ce, dragilor și
bunilor mei prieteni? De ce? Explicați-mi,
vă rog, și mie ca să vă înțeleg logica! Și-apoi
să vă iert, dacă se poate ierta. Sunt rău de această dată, dar chiar sunt
împotriva mesajelor de gen. Nu văd în ele nici ironie, nici umor, nici zâmbet,
dimpotrivă la astfel de sărbători ar trebui să râdem, să ne veselim că am ajuns
a le petrece, că și așa viața-i
extrem de scurtă. Ferice de cei ce nu au telefoane mobile! Dar, oare, putem
trăi fără telefon mobil? Deși, vai câți prieteni am, care au două-trei telefoane,
în toate rețelele. La ce le-or folosi,
mă întreb, câteodată? E moftul lor și
nu e treaba mea nici măcar să pun astfel de întrebări. Poate, din punctul meu
de vedere, câte-or vrea, mie, sigur îmi ajunge unul, uneori și ăsta e prea mult și obositor.
Trimite-mi un mesaj, și-am să-ți spun cine ești
cu adevărat. Pe vremea tinereții
noastre, am învățat un proverb pe care
nu mulți îl uită: - spune-mi cu cine te
însoțești
ca să-ți spun cine ești! În modernitatea lumii pe care cu toții o trăim vrem-nu-vrem, mai poate fi
adăugată și următoarea zicală:
trimite-mi un mesaj de sărbători, ca să-ți
spun cât de bun creștin ești! Și-acum, dacă tot vorbeam de mesaje
bune-rele, frumoase-urâte, nu finalizez acest articol până nu vă trimit un
mesaj, așa ca de sărbători, sărbătoarea
Marelui Praznic al Nașterii – rugându-l
pe Dreptul Judecător să vă dăruiască pace și
lumină în suflet, credință și rugăciune, iubire și respect față de toți cei din jurul dumneavoastră. Măcar în al
doisprezecelea ceas să fim, pentru o secundă, un pic mai altfel – dar așa cum ar trebui să fim – sinceri, inimoși, respectuoși. Sărbători fericite și-un An Nou fericit – fără mesaje pe care nu ai vrea să le citești. Doamne ajută să petreceți cu cinste, cu bucurie alături de cei
dragi!
Cine suntem cu adevărat? Uitați-vă
în jurul dumneavoastră, uitați-vă în
oglindă, și-apoi analizați ceea ce vedeți
– ură, dispreț, minciună, neputință, nevoință,
disperare, lume care nu știe zâmbi,
oameni care nu se știu bucura, oameni
care nu au pentru ce se mai bucura, oameni neputincioși, oameni care trăiesc și
respiră aerul degeaba. Secolul XXI? Răspuns corect – DA! Cunoscând toate
acestea, îmi dau seama, că nu așa un
secol, mi-aș fi dorit. Nu știu dacă-mi doresc să mai trăiesc într-o
astfel de lume. Și totuși trăiesc pentru că am vise, pentru că am
speranțe, pentru că am pentru ce trăi –
cel puțin pentru a mai scrie câte ceva
despre lumea din care facem parte. Fiind la final de an, permiteți-mi să vă mulțumesc
pentru toate cele bune trăite și
petrecute alături de dumneavoastră. Un AN NOU fericit cu vise și împliniri!
Vasile Bele -
decembrie, 2013
vineri, 27 decembrie 2013
LANSARE DE CARTE !
Sîmbătă,28 decembrie 2013,începînd cu ora 11.00, va avea loc în sala Căminului
cutural din Fărcaşa, lansarea volumului "Bunica,farmec si durere"
semnat de prof.Viorel Pop.
Evenimentul va debuta cu o slujba religioasă,de pomenire a eroilor cărtii,oficiată la Biserica ortodoxă din Fărcaşa de către IPS Andrei Andreicuţ,Mitropolit al Clujului,Maramuresului si Sălajului,după care se va continua cu lansarea propriu-zisă.
Orice iubitor de carte este binevenit!
Evenimentul va debuta cu o slujba religioasă,de pomenire a eroilor cărtii,oficiată la Biserica ortodoxă din Fărcaşa de către IPS Andrei Andreicuţ,Mitropolit al Clujului,Maramuresului si Sălajului,după care se va continua cu lansarea propriu-zisă.
Orice iubitor de carte este binevenit!
Mircea Pauseniuc
IN TARA NOASTRA SUNT SI CETATENI DE... "RÂND", NU NUMAI GUVERNANTI...!!!
VASILE DAN MARCHIS
Sfântul Ştefan, primul diacon şi martir al Bisericii, serbat astăzi în a treia zi de Crăciun
Sfântul Ştefan, serbat pe 27 decembrie, in a treia zi dupa
Nasterea lui Iisus Hristos, avea harul divin al minunilor, de aceea este bine
ca de ziua lui oamenii sa aduca in casa icoana care-l infatiseaza, despre care
se spune ca-i ajuta pe cei cu probleme de sanatate.
Intotdeauna in a treia zi de Craciun, pe 27 decembrie,
Biserica ortodoxa il praznuieste pe Sfantul Apostol Intaiul Mucenic si
Arhimandrit Stefan, condamnat la moarte in anul 33, de autoritatile iudaice,
cel care a vestit si a marturisit credinta in Hristos, deschizand drumul unui
impresionant sir de martiri crestini, pedepsiti pentru credinta lor, spune
preotul Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei.
Sfantul Stefan era de neam ales si provenea din semintia lui
Avraam. In limba greaca, Stefan inseamna "coroana" si se refera atat
la ravna de care acesta a dat dovada in a face cunoscuta lucrarea lui Iisus
Hristos cat si la faptul ca el este primul dintr-un nesfarsit sir de martiri
din lumea crestina.
Misiunea Sfantului Stefan era aceea de a demonstra ca Iisus
Hristos este Mesia, cel prezis de prooroci in Vechiul Testament. Datorita
ravnei si credintei sale, Dumnezeu l-a invrednicit cu puterea de a savarsi
minuni si de a arata semne mari in popor. Avand harul divin al minunilor,
care-i insoteau adesea propovaduirile, Sfantul Stefan a starnit mania
autoritatilor iudaice, care l-au chemat la judecata in fata Sinedriului, un
tribunal la vechii evrei, acuzandu-l de blasfemie, care la acea vreme se
pedepsea cu moartea, dar si de faptul ca strica Legea lui Moise.
In fata Sinedriului, Stefan si-a prezentat argumentele sale
solide din scripturi, aratand ca legea se implineste prin Hristos, adica prin
Mesia, cel prezis de profeti, dar nu a reusit sa-i convinga pe judecatori,
fiind alungat din cetate si lovit cu pietre. Prabusit sub povara bolovanilor
aruncati asupra lui, Stefan a avut totusi puterea ca, inainte de a muri, sa
ceara iertare pentru ucigasii lui: "Doamne, nu le socoti lor pacatul
acesta".
O veche traditie spune ca de ziua Sfantului Stefan este bine
sa aducem in casa icoana care-l infatiseaza pe acest martir, sfantul ajutandu-i
pe crestinii care au probleme de sanatate, dar si pe cei care se judeca de
multa vreme cu alte persoane.
In aceasta zi, in biserici se pomenesc crestinii care au
murit in imprejurari dramatice si se impart pachete cu alimente celor care
poarta numele Sfantului Stefan. in unele zone din Muntenia se prepara Painicile
lui Stefan, care au forma rotunda si sunt facute dintr-un aluat asemanator cu
cel de cozonac. Unse cu miere, aceste painici rotunde amintesc de pietrele care
l-au ucis pe Sfantul Stefan. Dupa ce se sfintesc de catre preot, la biserica,
se impart de pomana copiilor saraci.
Sfantulu Stefan a fost ucis cu pietre in valea lui Iosafat.
Avand in vedere ca in vremea aceea cei care erau ucisi cu pietre nu puteau fi
inmormantati in cavoul familiei, se presupune ca trupul Sfantului Stefan a fost
pus in mormantul unui crestin. Moastele sale au fost descoperite in anul 415,
atunci cand preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o viziune. Cand i s-au
descoperit moastele, pe mormantul sau a fost scris "chiliel", care in
limba ebraica inseamna "cununa", pentru ca el a luat, cel dintai
dintre crestini, cununa muceniciei.
Numele este de origine greceasca - Stephanos - si inseamna
"coroana", "ghirlanda", "cununa". La noi, numele
de botez sunt Stefan si Stefania sau Stefana si derivate ale acestora, Fane,
Fanel, Fanica, Fanita si Fana. Sursa Mediafax
G.D.L.
luni, 23 decembrie 2013
Salut Trecut - 23 decembrie 1888 - Pictorul Vincent Van Gogh si-a taiat urechea!
Intr-o zi de 23 decembrie, in 1888, pictorul Vincent van
Gogh, isi taia o parte din urechea stanga si i-o ducea, impachetata intr-o
bucata de panza, prostituatei Rachel, pe care o frecventa, la casa de toleranta
din Arles, sudul Frantei. A doua zi, politia s-a prezentat la casa in care
locuia pictorul, gasindu-l pe acesta in pat, aproape fara viata. Van Gogh a
fost internat de urgenta. Anul trecut, la 122 ani de la moartea pictorului,
urechea acestuia s-a aflat in centrul unei noi controverse, dupa ce doi
istorici au sugerat ca pictorul nu si-a taiat singur lobul urechii, ci acesta
i-a fost taiat de prietenul sau, Paul Gauguin, cu o sabie. Istoricii au
precizat ca nu se stie cu certitudine daca a fost un accident sau o incercare
deliberata de a-l rani pe Van Gogh, dar dupa acest incident cei doi barbati
s-au pus de acord sa declare la politie varianta automutilarii practicate de
pictorul olandez, pentru a-l proteja pe Gauguin. Pe de alta parte, expertul
britanic Martin Bailey, care a scris o carte despre Van Gogh si a organizat
doua expozitii cu operele acestuia, sustine ca a descoperit motivul pentru care
pictorul s-a automutilat si apoi a realizat faimosul portret cu bandajul peste
ureche. Dupa analizarea meticuloasa a unei scrisori redactate cu putin timp
inainte de gestul straniu, Bailey a ajuns la concluzia ca van Gogh depindea
financiar si emotional de fratele sau. Cercetatorul este convins ca scrisoarea
i-a fost trimisa pictorului de Theo, de la Paris, in decembrie 1888, continand
vesti despre logodna sa. Scrisoarea l-ar fi afectat grav pe van Gogh, care
suferea deja de tulburari psihice, si l-ar fi impins spre automutilare. In
1935, cand Muzeul de Arta Moderna a prezentat prima expozitie Van Gogh,
publicul era destul de reticent. Artistul american Hugh Troy, banuind ca
publicul ar fi mai atras de detalii socante din viata lui Van Gogh, a avut o
idee. A facut din carne de vita o "ureche" si a pus-o in cadrul explozitiei,
intr-o cutie, spunand ca este urechea pe care Van Gogh si-a taiat-o. Cutia cu
"urechea" a fost expusa in mijlocul expozitiei, devenind centrul de
atractie pentru multimea care dadea navala sa o vada.
Ionut Iuliu
DRAGOS
duminică, 22 decembrie 2013
vineri, 20 decembrie 2013
Abonați-vă la:
Postări (Atom)