A apărut nr. 86 al revistei Lettre Internationale

Către cititorii noştri,

În afara grupării pe secțiuni, între articolele publicate în acest număr există numeroase relații, pe care redacția se simte datoare să le pună în evidență.

Dezamăgirea unora față de politica Statelor Unite este simbolizată, ne spune István Deák, și prin schimbarea numelui pieții Roosevelt din Budapesta cu cel inițial, Széchényi. Autorul incitantului eseu „Stalin ar fi putut fi oprit?” reconsideră responsabilitățile implicate în declanșarea Războiului Rece. Îndemnăm pe cititori să lege acest articol de contribuția lui Ivan Krastev, care arată, printre altele, rolul acestui război de tip special în inițierea Uniunii Europene. Dialogul lui H.-N. Jocks cu Paul Virilio ne oferă o retrospectivă fascinantă a accelerării continue în economie, știință și societate, având unele consecințe neașteptate. El trebuie corelat neapărat cu analiza lui Frank Rieger asupra „delirului eficienței” în societatea informațională, dar și cu corespondența Rodicăi Binder care, din perspectiva prezentului, privește, nu înapoi cu mânie, ci cu îngrijorare, către viitor.

Pentru militari, lecturile nu sunt obligatorii, dar le pot fi de folos. Thomas Powers ne spune că „Războinicul Petraeus” a citit cu atenție tot ce s-a scris despre războaiele pierdute de francezi în Indochina și de americani în Vietnam, iar ceea ce a înțeles a aplicat cum a putut mai bine în Irak și Afganistan. Miruna Fulgeanu ne povestește istoria fascinantă a unei reviste literare care, înființată la București și transplantată, apoi, la Londra, s-a bucurat de notorietate internațională și de o longevitate rară.

În privința „Europei”, cei dinăuntrul Uniunii sunt critici – Ivan Krastev și Jacques Rupnik explică de ce –, în timp ce aceia care o privesc dinafară, ca Héctor Abad, o văd ca pe Tărâmul Făgăduinței (și el explică, destul de lucid, de ce). Václav Belohradský se poziționează dialectic: implicat, dar și detașat. Articolul său, prin analiza pe care o face societății postseculare, trebuie corelat cu cel extrem de pătrunzător al lui Ion Vianu, „Credință, Dumnezeu, ateism: perspective”, iar, prin exemplele luate din lumea cehă, cu savuroasa corespondență a lui Mircea Țicudean despre relația dintre autoritate și ebrietate.

Acordăm, și în acest număr, o mare atenție reflecțiilor despre societatea informațională. Contribuțiile lui Colin McGinn și Gheorghe M. Ștefan, amândouă despre inteligența artificială, se completează. Primul argumentează împotriva asimilării inteligenței cu recunoașterea de forme, al doilea respinge ideea că mintea ar fi un fel de calculator foarte complex, pledând pentru o structură simplă, dar capabilă să învețe. Achim Bonte, Klaus Ceynowa și Raffaele Simone reflectează în mod nuanțat asupra destinului bibliotecilor și al cărții tipărite în era digitală.

Secțiunea „Arte” prezintă două contribuții penetrante ale lui Boris Groys care analizează, pe urmele lui Walter Benjamin, statutul reproducerii virtuale a operei de artă și arată noul rol pe care muzeul de artă contemporană îl joacă în viața socială. Mircea Valeriu Deaca ne oferă o analiză aprofundată a ambiguității imaginii în cinematograful contemporan, iar Constantin Hostiuc abordează cu instrumente sofisticate o artă considerată frustă și marginală: graffiti.

Trei contribuții constituie secțiunea „Religie”: dacă Ion Vianu reflectează  asupra prezentului și viitorului credinței, Jacques Arnould și Adrian Mihalache semnalează prezența practicilor religioase în zonele în care nu te-ai aștepta să le întâlnești: cercetarea spațiului intergalactic și navigarea în spațiul virtual.

În secțiunea „Idei literare”, enigmaticul roman Finnegans Wake al lui James Joyce are parte de analiza lui C.G. Săndulescu. Ilustrul anglist nu vrea să decodeze subiectul, ci să evidențieze felul în care autorul a făcut să fuzioneze limbile europene într-un tot care pare a fi contrariul Turnului Babel. Este de remarcat imaginea cu lista limbilor utilizate, scrisă de însuși James Joyce. Henri Zalis examinează vitalitatea curentului naturalist, folosind ca piloni de pod opera lui Eugen Barbu, care se bucură de un succes târziu, dar important, la Paris, și pe aceea a lui Radu Aldulescu, care redă, în romanele sale, pitorescul și mizeriile zilelor noastre. Philippe Videlier „bate câmpii cu grație”, cum ar zice G. Călinescu, prin zona literaturii SF.

În fragmentele de literatură incluse în „Biblioteca Lettre Internationale”, vă oferim, pentru a vă incita, fragmente din câteva cărți în curs de apariție în „Raftul Denisei”. Citiți de două ori nuvela lui Éric-Emmanuel Schmitt, pentru a vă delecta pe deplin de ambiguitatea referințelor temporale. Lăsați-vă fascinați de Fascinația Annei Patchett, care vă plimbă prin exoticul Manaos, amuzați-vă de situația bizară descrisă de Tom Rachman și gustați senzația de mister din paginile lui Care Santos.

Am menționat mai sus corespondențele primite de la Rodica Binder și de la Mircea Țicudean. Carmen Firan ne scrie din America despre experiența insolită prin care a trecut în drum spre Arkansas, unde urma să petreacă sărbătorile pascale într-un spațiu ieșit în afara istoriei. Mihail Rîklin abordează comportamentul noilor categorii sociale din Rusia, care se bucură de bunăstare. Veți afla care sunt rădăcinile istorice ale consumului ostentativ de tip rusesc, cum s-a manifestat el în vremea țarilor, în vremea comuniștilor și în aceea a lui Putin.

Încercați să vă orientați lectura în conformitate cu indicaþiile de mai sus. Plãcerea lecturii secvențiale va fi augmentatã de aceea a lecturii transversale.

                                                                                     Adrian Mihalache

SUMAR nr. 86 / vară 2013

Retrospective

István Deák – Stalin ar fi putut fi oprit?

Thomas Powers – Războinicul Petraeus

DIALOG Heinz-Norbert Jocks – Paul Virilio: La Rochelle, moartea la mare

Miruna Fulgeanu – Adam International Review

Europa

Ivan Krastev – Europa și criza

Héctor Abad – Pe cele doua maluri ale lumii

Jacques Rupnik – Moștenirile disidenței și apariția unui spațiu public european

Václav Belohradsky – Panica identitară în societatea postseculara

Societatea informațională

Colin McGinn – Homunculus

Gheorghe M. Ștefan – Mintea de copil a lui Turing

Frank Rieger – Delirul eficienței

Achim Bonte, Klaus Ceynowa – Biblioteca și internetul

DIALOG „Le Point” – Raffaele Simone: Internetul: „cunoștințe bricolate”

Arte

Boris Groys – Modernitate și contemporaneitate

                  – De ce muzeul?

Mircea Valeriu Deaca – Imaginea suspectă

Constantin Hostiuc – Brave new wor(l)ds

Religie

Ion Vianu – Credință, Dumnezeu, ateism: perspective

Jacques Arnould – Cucerirea spațiului și practicile rituale

Adrian Mihalache – Practici religioase în ciberspațiu

Idei literare

C.G. Sandulescu – Teoria estetică a lui James Joyce

Henri Zalis – De la bine la rău din perspectiva naturalismului

Philippe Videlier – Manuscrisul din cufăr

Biblioteca „Lettre Internationale”

Éric-Emmanuel Schmitt – Triunghi amoros

Tom Rachman – Imperfecționiștii

Ann Patchett – Fascinație

Care Santos – Încăperi ferecate…

Corespondențe

Mihail Rîklin – Excese rusești

Rodica Binder – Mai puțin, mai încet?

Carmen Firan – Sărbători, arme și furtuni

Mircea Țicudean – Bohemica fluidelor

122 p., 10 lei

Revista poate fi comandată online pe www.e-icr.ro