marți, 13 august 2013

Salut Trecut – 13 august - Bucşani, ţinutul ultimilor zimbri!

Judetul Dâmboviţa ascunde minunatii ale naturii pe care unii dintre noi abia le-am putea gandi. Daca sunteti amator de calatorii si de amintiri de neuitat, ar trebui sa popositi in Bucşani.
Probabil ca va intrebati unde sunt zimbrii de altadata, specie disparuta cu multi ani in urma si poate ca chiar nu ati stiut faptul ca cea mai mare rezervatie de zimbri din România se afla la Bucsani, din judetul Dambovita şi se numeste Zimbrăria Bucşani. Rezervaţia are o suprafaţă de 160 de hectare, deţine 29 de zimbri şi a luat fiinţă în 13 august 1958.
Din ultimele informatii, in tara noastra, traiesc in captivitate 82 de zimbri. Animalele se afla in rezervatiile de la Bucsani, Vanatori-Neamt, Hateg Silviut, Vama Buzaului si la Gradina Zoologica din Targoviste.
Iata ca, langa TargoviSte, traiesc cele mai mari animale ale Europei.Un mascul poate cantari cam o tona si masoara mai mult de doi metri inaltime.
Corpul zimbrilor este acoperit de o blana maronie si aspra, care formeaza o coama pe mijlocul spatelui si atarna lunga pe gat. Aceste animale ce te poarta prin alura lor in timpuri preistorice au disparut din salbaticie in secolul al XVIII-lea. �La sfarsitul secolului al XIX-lea, mai existau in libertate bizoni europeni doar in Polonia si in Caucaz, potrivit Uniuni Internationale pentru Conservarea Naturii (IUCN).
Inaintea aparitiei zimbrului, teritoriul României a fost populat si de alte bovide, de exemplu bizonul de padure, bizonul de stepa sau bourul, animal care se regaseste in legenda intemeierii Moldovei. La sfarsitul glaciatiunii cuaternare, zimbrul era depasit ca marime de multe alte specii de ierbivore, precum rinocerii, mamutii sau cerbul cu coarne gigantic.
Recent, in România, a fost demarat un program de repunere a zimbrului in libertate, pe model polonez. Rolul rezervatiei de la Bucsani este sa ajute la inmultirea speciei. Zimbri primesc aici multa hrana pentru a se putea dezvolta, iar apoi sunt transferati la Rezervatia DragoS Voda� de la Vanatori-Neamt, unde au mai putina mancare la dispozitie ca sa invete sa Si-o caute singuri in padure.
Zimbrul (Bison bonasus) este o specie de bizon care se gaseste in Europa. Din 1996, zimbrul a fost clasificat ca specie in pericol. Zimbrii traiesc pana la 28 de ani, in captivitate. Mediul lor natural este padurea, unde pot ocupa teritorii de pana la 200 de kilometri patrati.
Ciclul vietii anuale al zimbrilor poate fi impartit in doua perioade. In timpul iernii, zimbrii se aduna in jurul locurilor speciale de hrana, amenajate de catre ingrijitori. De obicei, grupurile de zimbri numara cateva zeci de exemplare.
Zimbrii pot fi intalniti in paduri de pin si molid, in paduri mixte de conifere si foioase, cat si in padurile mlastinoase de anin negru, in care se gaseste hrana din abundenta, formata din plantele care acopera solul.
In zona tarii noastre, zimbrii au disparut in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, ultimul exemplar din salbaticie fiind omorat, in Transilvania, in 1790.
Aproape 170 de ani mai tarziu, o pereche de zimbri a fost adusa, din Polonia, in padurea Slivut-Hateg, din judetul Hunedoara.
In 1959, la un an dupa aducerea primilor doi zimbri in Romania, mai este adus un exemplar, iar, adaptandu-se cu succes la conditiile oferite, populatia de zimbri din Hunedoara ajunsese, in cativa ani, la 12 specimene. Mai multi zimbri care se nascusera in rezervatia din Tara Hategului, au fost transportati si in alte locuri din Romania. S-au format rezervatii asemanatoare cu cea din padurea Slivut-Hateg, ca Rezervatia Dragos-Voda, de la Vanatori Neamt, si Rezervatia Neagra, din localitatea Buscani (din judetul Dambovita).
Astazi, populatia de zimbri din Tara Hategului numara doar sase exemplare, fata de 23, cate avea la un moment dat.

Desi multa lume crede ca zimbrul este acelasi animal cu bourul, de pe stema istorica a regiunii Moldovei (si de pe steagul Republicii Moldova), aceasta afirmatie este una falsa. Bourul este o specie de bovine, disparuta in secolul al XVII-lea.


                                                                    Ionuţ Iuliu DRAGOŞ

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu