Diferența
fundamentală dintre un vot dat la, să zicem, alegerile parlamentare și
votul pentru acest nefericit (ca să nu zic mai rău) referendum este următoarea:
la parlamentare alegi clar răul cel mai mic, la referendum alegi răul
indiferent ce ai vota.
Pentru că prin prezența
ta acolo validezi votul celorlalți, care, cel mai probabil, au votat invers
decât ai votat tu.
Da, ai citit bine, prezența
ta le validează votul. Deci, in the end, deși
tu de duci cu toată inima civică de care ești
în stare să votezi NU, de fapt, tocmai prin faptul că ai participat la acest
nefericit (ca să nu zic mai rău) referendum, practic votezi DA.
Voturile cu NU o să fie contabilizate ca voturi cu DA. Nu pe
fraudă. Ci pe procedura validării.
Cei care au inițiat
acest nefericit (ca să nu zic mai rău) referendum au nevoie de prezența la urne a 6 milioane de români cu drept de
vot.
Imaginează-ți că o
să vină la vot 6.000.230 de români. Din care 233 au votat cu NU. Voturile
acestea sunt, practic, voturi cu DA. Pentru că tocmai ce le-ați validat referendumul.
Știu că unii dintre
voi simt un imens disconfort față de
ideea a de nu se duce la vot, pe motiv că votul este un gest civic fundamental și că trebuie să mergi la vot din principiu.
Îi înțeleg perfect. Explic mai jos de
ce îi înțeleg.
Numai că, vedeți
voi, din perspectiva a ceea ce am zis mai sus, a faptului că orice ați vota tot rău o să fie, totuși, răul cel mai mic în această ecuație nefericită (ca să nu îi zic mai rău) ar
fi să nu mergeți la referendum.
Motivația cu ”dar
este dreptul meu, trebuie să îl exercit!” seamănă cu motivația ”am cumpărat mâncarea asta multă și aproape stricată, deci trebuie să o mâncăm
pe toată, că doar am dat bani pe ea!”. Nu contează că o să îți facă rău, tu zici că trebe să o mănânci
pentru că ai dat bani pe ea. Nu contează că o să cheltuiești mai mult cu medicamentele și cu doctorii dacă mănânci mizeria aia, tu o
mănânci, totuși, pentru că ai dat bani
pe ea. Păi, nu e mai bine să nu mănânci, totuși,
mâncarea aia? Chiar dacă ai dat bani pe ea?
V-aș băga un pic și în părerea mea despre ce înseamnă
filosofia votului. Pentru că am ratat doar o singură rundă de alegeri în toată
viața mea. Și atunci pentru că a fost un complez de împrejurăr tare ciudar.
Și și
acum îmi pare rău că nu am votat atunci.
Da, atât de înverșunat
sunt pe exercitarea dreptului la vot. Dar tocmai de aceea, tocmai pentru pentru
mine dreptul de a vota este unul fundamental, tocmai pentru că mă gândesc
foarte serios de fiecare dată când trebuie să votez, tocmai de aceea, zic, a nu
merge la referendum este pentru mine tot un vot. Doar că nu unul oficial. Ci
unul interior. Care este, ca ființă
socială, mult mai important decât ștampila
aia pe hârtie.
Vedeți voi,
exercitarea dreptului de a merge la vot este consecința deciziei raționale că
vrei să votezi, nu decizia în sine. Altfel spus, nu ești obligat să mergi să votezi, ci ai obligația morală să îți
asumi că ai decis sau nu să îți
exercitezi acest drept de vot.
Cei care ziceți că
vreți să mergeți la vot pentru că nu se poate să nu votați, că v-ați
câștigat acest drept, să știți
că aveți dreptate. Doar că voi vorbiți despre consecința deciziei, nu despre decizia în sine.
A nu merge la vot, la orice vot este, poate cumva paradoxal,
chiar o exercitare a acestui vot. Pentru că tu ai ales, cumva, atunci când ai
decis să nu votezi. Ai votat, practic. Acolo unde contează cel mai mult: în
feng shuiul tău civic interior.
Gata, am terminat pledoaria mea. Acum vă rămâne vouă să faceți ce vă spune conștiința. Și să trăiți,
fiecare, cu decizia luată.
CRISTIAN CHINA BIRTAPreluare https://mail.yahoo.com/neo/b/message?sMid=9&fid=Trash&fidx=4&sort=date&order=down&startMid=0&filterBy=&ac=EQQlpiTCtRjWzqlnt8WHIcVfLk8-&.rand=1309707032&midIndex=9&mid=AHGcM5BArqoBW7cJiwgGsPhQk8E&fromId=&blockimages=0
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu