luni, 8 octombrie 2018

De ce nu au ieşit LGBT-iştii în stradă?!

Dacă în prima zi referendumul nu s-a bucurat de o  consistentă prezenţă la vot a alegătorilor, a doua zi partidele speriate că ar putea fi un mare eşec moral, s-au mobilizat şi au reuşit să scoată lumea din case.
Desigur, preoţii şi-au îndemnat, i-au rugat, le-au explicat credincioşilor cât de important este să meargă la vot pentru susţinerea familiei creştine, formată dintr-un bărbat şi o femeie.
Nu ştim cât de active au fost persoanele cuprinse între cele patru litere: LGBT, fiecare desemnând persoane cu deviaţii de ordin sexual, dar mai ales moral. Se punea la îndoială faptul că şi aceştia sunt creaţiile Domnului. Nu sunt. Având o moralitate îndoielnică, lăsându-se dominaţi de instincte animalice, corupând tinerii neştiutori, aceste persoane obişnuite să-şi trăiască viaţa pe ascuns, sunt şi din punct de vedere social un pericol.
Dacă ar fi cinstiţi cu ei înşişi şi-ar mai ascunde adevărata orientare sexuală? Nu. Ar ieşi în lume şi şi-ar cere drepturile. Doar o mică parte dintre ei au acest curaj. Restul îşi duc viaţa mizerabilă în grupuri absconse, departe de lumina dumnezeiască a Domnului nostru Isus Hristos.
Fiii ai întunericului, aceşti nefericiţi ai soartei nu sunt chiar atât de inabili încât să-şi ceară dreptul de a se căsători între ei, adică bărbat cu bărbat, femeie cu femeie. Ei au adoptat o strategie menită să demobilizeze alegătorii. Dacă ar fi ieşit în stradă, reacţia populaţiei ar fi fost promptă. Prezenţa la vot ar fi crescut spectaculos ajungând la cifre cum nu s-au prea văzut la ultimele scrutine. Au preferat pasivitatea. Ca şi când nu ar exista. Nu s-a văzut ameninţarea în mod direct. Strategia defensivă a perverşilor a dat roade, cel puţin în prima zi a referendumului în care s-au preznetat la vot 5-6% dintre alegători.
Pe de altă parte, nici guvernul nu şi-a făcut datoria. Lipsa de informare şi-a spus cuvântul. Populaţia nu a fost informată nici măcar de către primării. Nu s-au publicat listele cu secţiile de vot în presă. Prefecturile nu s-au obosit nici măcar să anunţe redacţiile să ceară acreditări pentru reporterii de teren.
Pe scurt, dacă s-a înregistrat un eşec, acesta trebuie pus pe seama guvernului. Chiar dacă iniţiativa a pornit de la biserică, guvernul avea datoria să ia iniţiativa organizării referendumului după toate regulile.
Trecerea la limită este, de asemenea, un semn de slăbiciune, de lipsă de coerenţă a deciziilor, de dezbinare a societăţii. Dacă 99,999% dintre cetăţenii români sunt adepţii familiei normale, la urne trebuiau să se prezinte măcar jumătate dintre ei.
   Din grija de a trece referendumul unii angajaţi ai primăriilor şi-au depăşit atribuţiile şi riscat libertatea. O salariată a unei primării a fost prinsă cu 17 cărţi de identitate. I se va întocmi dosar penal. Merita riscul? Vinovatul moral este cel care i-a cerut acest lucru. Aşa cum s-a întâmplat şi în cazul lui Liviu Dragnea la referendumul pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Liderul PSD, pe atunci secretar general al partidului, s-a ales cu o condamnare de care se luptă să scape prin diferite tertipuri. Sau cel puţin aşa se spune.
O analiză mai aprofundată a acestor alegeri aparent fără o miză de va face zilele următoare. De exemplu va fi amplu dezbătută atitudinea preşedintelui Klaus Iohannis, care a sfidat referendumul.

Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu