Dacă vei atinge "z"-ul din prezent
Vei ajunge obosit la finalul drumului,
Căci ai parcurs atunci tot alfabetul.
Vei revedea primul “a” rostit inconștient,
Pierdut în infinitul amintirilor,
Ce se preling ca picăturile de lacrimi
în
Potirul plin cu lichidul incolor al
prezentului.
Gândurile nefinalizate vor pluti haotic
în neant,
Până totul va deveni confuz, absurd,
Într-un amalgam de imagini, senzații, visuri,
sentimente...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu