Gheorghe Piperea: „Nu vă blocați în poziția viteazului digital sau a blazatului care le știe pe toate, dar nu e de acord cu acțiunea, din lipsă de șanse.”

 

Având în vedere perspectiva apropiată și reală a unor alegeri anticipate (unii politicieni ar numi spectru această perspectivă), reapar temerile și opiniile – clișeu, de genul:

“ce facem până atunci, rămânem pe cont propriu?” sau

“pe cine punem în loc?” sau

“vine Kovesi și candidează contra unui iepure fără șanse, scos rapid din pălărie și pus pe fugă de toți vânătorii de pesediști”.

Hai să încercăm să gândim, totuși, în afara cutiei, liber de clișee.

Unu – noi suntem deja pe cont propriu de vreo 20 de luni. Suntem deja imunizați, ca să zic așa. De 20 de luni suntem ținuți la porțile spitalelor, deși plătim CASS ca și când nu am consuma decât medicamente și am locui toți cu chirie în spital; testele, măștile, analizele și procedurile stupide la care ne obligă statuile plandemice le plătim noi; în curând, la presiunea turmei “imunizate”, o să fim nevoiți să ne plătim spitalizarea, pe motiv că, cică, refuzăm minunea de ser “gratuit” (care nu e gratuit, ci e suportat mai ales din taxele și impozitele noastre, cei 70%.

Apropo de taxe și impozite: le vom mai plăti o vreme pentru ca_Cîțu și Arafat le arunce în masive ajutoare și comenzi de stat pentru multinaționale, pentru amici ș rețele de sens “saniyare”, pentru super-market-uri și pentru profitori de război; un picuț din acești bani ai noștri vor mai merge în susținerea unor imm-uri, inclusiv în horeca; un piculuț din acești bani ai noștri vor merge în ajutoare de șomaj; dar nu durează mult, pentru că vin falimentele – primele care țipă cu folos sunt mall-urile și lanțurile de hipermarketuri; toți acești bolnăviori sunt ne-imunizați; noi, suntem.

Doi – establishment înseamnă ceva decis dinainte, ceva planificat să rămână stabil, rezistent în timp; establishment-ul politic e planificat să conducă mereu, să rămână inevitabili, să se dea indispensabili, totul prin propagandă, sondaje prelucrate și alegeri controlate; aceiași actori, interșanjabili, stau infipți la putere prin efectul de persuasiune/disuasiune, pe baza convingerii populare că, oricum ai da-o, politic vorbind, tot la cîți, klauni și arahați ajungi; dar, azi, acest concept e tocit; multitudinea de mijloace de comunicare instant poate să facă rapid ridicole orice planuri și sondaje; 70% din electorat (procent egal, în mod ciudat, cu cel al persoanelor care nu s-au imunizat artificial) poate mobiliza câteva milioane de voturi în favoarea unor independenți, aleși din afara cercului vicios al politicii actuale; pot fi selectați astfel, lejer, 100 de parlamentari independenți, care vor putea să se opună oricărei legi cu dedicație, oricărei legi care permite furtul de resurse și valori naționale, oricărei politici totalitare, oricărei atitudini de dispreț față de Constituție, de lege, de statul de drept și de interesul individual și concret al cetățeanului; strângeți un minim de 15 mii de semnături pentru fiecare dintre cei 100 de candidați, aleși de voi, iar nu de partide, implicați-vă sau insinuați-vă în secțiile de vot, contestați judiciar orice listă de partid împănată cu bețivi, hoți, impostori și necuvântătoare, veniți la vot minim 3 milioane, și, ulterior, stați de capul lor, trageți-i la răspundere, produceți inițiative legislative pe care cei 100 să le susțină în parlament; înlocuiți-i, dacă trebuie, din 2 în doi ani; vreți democrație directă, desigur – acesta e modul cel mai simplu de implementare.

Trei – vreți un candidat patriot și cu șanse la prezidențiale, un om care să nu fie candidatul manciurian (al serviciilor secrete, al corporațiilor): strângeți, așadar, un minim de 3 milioane de semnături pentru el/ea, semnături reale și nefalsificate, contestați listele de semnături de partid (că multe sunt false), controlați modul în care sts prelucrează voturile și Kovesi nu va avea nicio șansă.

Abandonați clișeele. Implicați-vă. Nu vă blocați în poziția viteazului digital sau a blazatului care le știe pe toate, dar nu e de acord cu acțiunea, din lipsă de șanse.

P.S.  A comparat cineva datele din valul I cu cele din valul IV? A sesizat cineva că, pe măsură ce tonul arahatian a devenit mai sumbru, iar comportamentul autorităților mai cinic și mai aplecat către bici și ciomag pe spinarea “needucaților” care refuză serul-minune, cazurile grave sau fatale au crescut? Înțelege cineva, în cadrul “inteligentelor” autorități, că psihicul negativ, încărcat, tensionat, lipsit de speranță, ucide, la propriu?

 

Autor: Gheorghe Piperea