Se-ntâlniră prima oară.
El, un pensionar de drept
Ea, o fostă bugetară,
Și-al bisericii adept.
La o mică sindrofie,
Unde, înspre dimineață,
Îi veni lui pe chelie,
(Stând o noapte față-n față...),
S-o întrebe printre rânduri:
- Vrei să fii soția mea?!
Ea nu stă deloc pe gânduri.
- Sigur domnule c-aș vrea.
Au plecat spre dormitoare
Că de somn erau hapsâni
Cu bun simț și-n suflet soare
Cum stă bine la bătrâni
Fiecare-n cămăruța,
Din micuțul lor hotel.
Repede-adormi băbuța,
Cum și moșu cred de-alfel.
Se sculă în disperare,
C-a uitat deja cum fu
A spus DA la întrebare?
S-au răspunse baba NU?
Îi telefonă în grabă,
Deși , nu îi prea convine,
Nu voia față de babă,
Să se facă de rușine,
- După noaptea minunată
Zău, mă simt anapoda
La-ntrebarea mea privată,
Ai răspuns cu NU sau DA?
- Am spus DA și mulțumesc,
C-ai sunat...a spus bătrâna
Nu puteam să-mi amintesc,
Cine îmi ceruse mâna...
de Nicu Stancu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu