Să ne gândim și la copiii sărmani și săraci, fără de Crăciun...

Crăciun trist

Mă rog să vină iar Crăciunul

În casa rece și săracă,

Pe coș, alene, iese fumul,

Copiii nu mai vor să tacă.

Și plâng întruna la fereastră

Bolnavi de-atâta așteptare,

Deși le spun că vina nu-i a noastră,

Că n-au pe masă de mâncare.

Ei nu-nțeleg că-n astă seară

Bătrânul Moș n-o să sosească

Cu sacul plin pe ulicioară

În vatra noastră strămoșească.

Suntem mai buni, dar asta nu-i alintă

Și zgribuliți de frig încep colinda,

În seara de Crăciun ei cântă,

De suflete se umple tinda.

Atât a mai rămas din noi,

Ce nu se vinde la piață,

Voi, cei bogați, fără nevoi,

Lăsați-ne în viață!

Mă rog să vină iar, odată,

O seară sfântă de Crăciun,

C-o masă caldă și bogată

Și carne ce miroase-a fum.

Copii să zburde prin zăpadă,

Pe uliți viața să învie

Și bucurii din cer să cadă

Pe prea-săracii României.

Autor Iacob Oniga

Dragi prieteni!

Azi, 21 decembrie, la Școala Gimnazială din localitatea Mireșu Mare, județul Maramureș s-a derulat proiectul educațional ”Povești la gura sobei” sub coordonarea profesorului-poet Gelu Dragos. Pentru întâlnirea cu elevii au fost invitate scriitoarele Carmena Baintan, Aurelia Oancă și subsemnatul, context în care li s-a vorbit tinerilor despre însemnătatea Crăciunului, despre obiceiuri, datini și colinde și, desigur, despre necesitatea păstrării cu sfințenie a valorilor morale și spirituale românești. Un moment aparte l-a constituit recitalul de poezii din partea celor care am fost invitați, elevii manifestând interes și curiozitate față de poemele citite și prezența în fața lor a unor persoane cu preocupări în ale scrisului.

Eu vă prezint doar una din creațiile mele, în speranța retrăirii unor amintiri demult uitate.