Toamna, cu al ei alai de păsări călătoare, cu soare blând și adieri suave de vânt,cu natura împodobită în straie de sărbătoare autumnală, ne îndeamnă la o nouă călătorie, pe cărările pe unde odinioară și-au purtat pașii marii noștri ierarhi vâlceni, Justinian Patriarhul și Bartolomeu Mitropolitul. După o noapte petrecută la Mănăstirea Ilva Mare, plecăm în zori de zi cu binecuvântarea părintelui Daniil. Privim fascinați frumusețea locurilor și gândul ne zboară la ,, Leul Ardealului”, cum a fost numit de contemporani Mitropolitul Bartolomeu Anania, care la data de 6 august 1996, cu ocazia hramului „Schimbarea la Față” sfințea acel loc binecuvântat de Dumnezeu, Mănăstirea Ilva Mare. Mașina ne poartă prin zone ,, minunat de frumoase ”cum spunea Alexandru Vlahuță în ,, România pitorească ”. La un moment dat zărim Crucea de la Piatra Fântânele considerată a fi cea mai înaltă din țară și turlele Mănăstirii Piatra Fântânele ce străjuiesc Pasul Tihuța. Peisajul este de o frumusețe paradisiacă și unește depresiunea estică a „Țării Bârgăului” de Vatra Dornei.Mitropolitul Bartolomeu Anania spunea că “la Piatra Fântânele nici nu știi când mori, că treci din rai în rai, atâta-i de frumos”. Facem un mic popas și ne bucurăm de ospitalitatea și binecuvântarea maicii starețe Pamfilia, pe care o găsim făcând lecțiile cu copii de la ,, Căsuța cu pitici ” pe care -i crește și educă la mănăstire. Și aici umbra ierarhului vâlcean veghează, maica stareță Pamfilia, a fost hirotesită stravroforă de către Mitropolitul Bartolomeu Anania, la data de 15 august 2002. Deși lung, drumul prin România ,, Grădina Maicii Domnului” este o bucurie iar la un moment dat ne apare în cale o pădure...
"De treci codrii de aramă, de departe vezi
albind
S-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.
Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt,
Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet;
Pare căși trunchii vecinici poartă suflete sub coajă
Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor
vrajă”...
Mihai Eminescu – Călin (file din poveste)
Obosiți dar încântați ajungem la Mănăstirea Varatic
unde suntem întâmpinați de maica stareță Iosefina cu un zâmbet larg pe chipul
senin și privirea blândă. Situată într-o poiană de la poalele munților, în
satul Văratec din comuna Agapia (județul Neamț), Mănăstirea Varatic este una
dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, aici viețuind la ora
actuală aproximativ 300 de monahii.După tradiţie, întemeierea comunităţii
monahale de la Varatic se datorează monahiei Olimpiada, care, ajutată de
duhovnicul Iosif şi de mai multe monahii, cu binecuvântarea stareţului Paisie
de la Neamţ şi a mitropolitului Gavriil Calimachi (1760-1786), a pus bazele
unei mici sihăstrii, în jurul anilor 1781-1785. Pe la Mănăstirea Văratec au trecut
și au trăit mari personalități ale culturii românești printre care Mihai
Eminescu, Mihail Sadoveanu, Veronica Micle, care e și înmormântată aici, Mitropolitul
Bartolomeu Anania sau academiciana Zoe Dumitrescu-Bușulenga.Lăcașul de cult a
avut o dezvoltare importantă în secolul al XIX-lea, când a devenit mănăstire de
sine stătătoare. Atunci au fost construite zidurile de piatră ale mănăstirii,
chiliile, turnul clopotniță cu paraclis, s-a refăcut pictura interioară, s-a construit
biserica Schimbarea la Față, s-a refăcut din piatră biserica Nașterea Sf. Ioan
Botezătorul.De asemenea, Safta Brâncoveanu și-a donat o mare parte a averii
mănăstirii. Importanța acesteia în dezvoltarea lăcașului de cult este
demonstrată de statuia ce i-a fost ridicată în curte.Începând din anul 2002,
stareță a mănăstirii este maica stavroforă Iosefina Giosanu. Suntem
impresionați de ceea ce vedem în jurul nostru dar și de maica stareță Iosefina
care la vârsta de 14 ani a ales să vină la mănăstire și să numai plece
niciodată. Aparent firavă, maica ne uimește cu spiritul său organizatoric și
puterea de a gestiona întreaga activitate pe toate planurile, administrativ,
social, cultural dar mai ales cu viața de rugăciune și orânduiala duhovnicească
ce caracterizează mânăstirea.Lucrările simpozionului ,, Pe urmele
Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania la Varatic ” au reunit în Centrul
Cultural Spiritual Văratic, oameni de cultură din Vâlcea, Buzău, Văratec și
monahii de la mănăstire. Istoria recentă a Centrului este pe cât de simplă, pe
atât de emoționantă. Aflăm din https://www.manastireavaratic.ro/centrul-cultural-spiritual-varatic/,
că...,,Din dorința dlui Sfrijan Dianu de a onora peste timp memoria soției
sale, Sheila Margaret, la inițiativa dnei Emilia Țuțuianu și cu acordul Maicii
Starețe Stavrofora Iosefina Giosanu și a Consiliului Mănăstirii Varatic, care a
oferit terenul pentru viitoarea construcție, în toamna anului 2015 este inițiat
proiectul construirii unui Centru Cultural Spiritual, în imediata
apropiere a Sfintei Mănăstiri Varatic, pe strada ce duce spre Biserica Sf. Ioan
și mormântul poetei Veronica Micle, la numărul 1. În data de 28 martie 2016,
Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, acordă
aviz favorabil începerii lucrărilor la proiectul conceput de dna Emilia
Țuțuianu, și înaintat de Maica Stareță Stavrofora Iosefina Giosanu, pentru
construirea unui Centru Cultural Spiritualla Mănăstirea Varatic, proiect
având ca finanțator pe dl Sfrijan Dianu. După trecerea de fazele proiectării și
obținerii avizelor necesare, în data de 4 iulie 2016 începe execuția
construcției. Textul pisaniei, amplasată pe peretele din holul intrării în
Centrul Cultural Spiritual Varatic, certifică: ,,Eu, Dianu Sfrijan, născut în
Ţara Românească, din dragoste de Dumnezeu şi ţară, …din iubire şi recunoştinţă
pentru cea care mi-a luminat şi încălzit viaţa, dorit-am să ridic un lăcaş
pentru vrednică folosinţă creatoare la Sfânta Mănăstire Varatic din Ţinutul
Neamţului. Cu binecuvântarea ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei,
sub îndrumarea ÎPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, cu susţinerea
Maicii Stareţe Stavrofora Iosefina Giosanu, am hotărât, printr-o danie
statornicită, înălţarea acestui lăcaş care se va numi: Centrul Cultural
Spiritual Varatic. Astfel, voi ridica această clădire la Mănăstirea Varatic,
unde doresc a-mi rândui cea veşnică viaţă, alături de Sheila, iubita mea soţie.
Îndrituiesc în făptuirea acestui proiect pe prietenii mei, poeta Emilia Ţuţuianu
Dospinescu şi soţul ei, Dorin Dospinescu, pe care hotărât-am a-i lăsa străjeri
şi martori peste timp pentru buna rânduială a acestei aşezări. Întru dăinuirea
acestui aşezământ cât şi pentru pomenirea noastră, doresc să se pecetluiască
acest dar al meu, ca să nu fie clintit niciodată în veac, rămânând loc de
meditaţie spirituală, spre bucuria credincioşilor care vor vizita mănăstirea şi
centrul cultural. Astăzi, 4 iulie 2016, purces-am a înfăptui lucrarea. Aşa să
ne ajute Dumnezeu! Prin implicarea dnei Emilia Țuțuianu și a dlui Dorin
Dospinescu, împuterniciți ai finanțatorului Sfrijan Dianu, cu consultarea și
implicarea Stareței mănăstirii Varatic, Stavrofora Iosefina Giosanu,
construcția este finalizată în luna iulie a anului 2017. Inaugurarea are loc în
data de 29 iulie 2017, în prezența Înaltpreasfințitului Ioachim, Arhiepiscop al
Romanului și Bacăului, delegat al IPS Mitropolit TEOFAN al Moldovei și
Bucovinei și a unui sobor de preoți, a maicii starețe stavrofora Iosefina
Giosanu, a finanțatorului, dl Sfrijan Dianu, a coordonatoarei proiectului, dna
Emilia Țuțuianu, a dlui Dorin Dospinescu, a constructorilor, dnii Lucian și
Ștefan Spânu, a unor oficialități administrative județene și locale și a unui
numeros public, iubitor de cultură și spiritualitate”.Despre
Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania dar și despre activitatea Centrului
Cultural Spiritual Varatic, cuvinte frumoase și alese au rostit doamnele:Emilia
Ţuţuianu Dospinescu, Radu Roxelana, Paulina Georgescu, Cornelia Moț și
monahiile prezente. Pentru mine care am avut onoarea de a coordona lucrările
simpozionului, cuvintele maicii starețe Iosefina despre marele ierarh vâlcean
au fost frumoase și mângâietoare,ne-au demonstrat încă o dată ce mari înaintași
avem. https://www.facebook.com/photo.php?fbid=255928245906184&id=104671254365218&set=a.105002574332086...
,, Sejurul Mitropolitului Bartolomeu Anania la
Mănăstirea Varatic a fost cel mai prolific din punct de vedere al activităţii
literare. Din anul 1979, când s-a pensionat din activitatea pe care a avut-o la
Institutul Biblic al Sfintei Patriarhii, a ales Mănăstirea Varatic ca „ azil al
bătrâneţilor Sale„ , ca să transfigurez ceea ce zicea oarecând Mlchisedec
Ştefănescu de la Roman. Îmi amintesc că în acel an, împlineam doar trei ani de
viaţă mănăstirească (1979), îmi este proaspăt în minte momentul când Părintele
Anania , cum era cunoscut de către noi, s-a instalat la casa Episcopului Partenie
Ciopron, care străjuieşte colina din partea de sud-est a mănăstirii. Practic
nu-l vedeam nici o dată ieşind fără rost din apartamentul său. Toată săptămâna
o petrecea la masa de lucru şi scria, scria, scria, scria……, Duminica şi în
sărbători lăsa masa de lucru pentru Sfânta masă a Altarului. Cobora la Biserica
mare din incinta mănăstirii şi slujea Sf. Liturghie împreună cu preoţii
slujitorii ai mănăstirii. Nu era mare liturghisitor, însă neîndemânarea
liturgică era uitată de toţi când începea să rostească predica. Vorbea într-o
manieră atât de elegantă şi pe înţelesul tuturor încât maicile şi cei prezenţi
parcă retrăiau epoca Sf. Ioan Gură de Aur. Si astăzi multe din maicile noastre
retrăiesc cuvântul pătrunzător al Părintelui Anania . După Sf. Liturghie se
retrăgea din nou în apartamentul său şi reîncepea să scrie. Din când în când se
mai separa de masa de scris şi mergea pe sub poala pădurii pentru a se destinde
în mirificul peisaj al Mănăstirii Varatic. Parcă sorbea din ozonul de brad acea
putere şi inspiraţie pentru a scrie mai departe operele sale .
La Mănăstirea Varatic a scris cele mai multe poezii, volume de proză ; Rotonda
plopilor aprinşi , Amintirile peregrinului apter , Greul pământului, Cerurile
Oltului. Tot aici a început şi desăvârşit diortosirea Sf. Scripturi ce avea să
devină, în anul 2000, Biblia jubiliară a Sf. Sinod. După cum se ştie a rămas în
oaza spirituală de la Varatic până în anul 1993 când, aşa cum spunea „ bătrânul
soldat a fost chemat la armă”. Astfel, la chemarea Bisericii, părăseşte locul
de inspiraţie al mănăstirii noastre pentru a deveni Arhiepiscopul Clujului şi
Feleacului, apoi Mitropolit al provinciilor din nordul Ardealului.
In ceea ce priveşte amintirea şederii IPS Sale în Mănăstirea Varatic, aceasta a
rămas vie şi neştearsă. Va fi permanent mereu pomenit la Sfintele slujbe
săvârşite la cele trei Bisericii ale mănăstirii noastre, iar numele IPS Sale va
rămâne înscris în panteonul marilor oameni de cultură care au petrecut în
această oază de spiritualitate de-a lungul veacurilor...Stavrofora Iosefina
Giosanu, Stareța Sfintei Mănăstiri Varatic”. După amiază, maica stareță
Iosefina ne-a invitat să vizităm Centrul Rezidențial pentru persoane vârstnice
„Cuvioasa Nazaria” care a fost inaugurat în 2018. Într-o atmosferă familială,
la o prăjitură și un pahar de limonadă, am purtat un dialog prietenesc cu
beneficiarii centrului. Încet, încet, limbile s-au dezlegat, inimile s-au unit
în dragoste de Dumnezeu și de aproapele nostru. Am cântat împreună, am zâmbit și
chiar am râs împreună, am recitat poezii și am cântat așa cum ne-am priceput,
pe toate tonurile posibile. Clipe de iubire, emoție și multă bucurie am trăit
deopotrivă ! „O parte dintre vârstnici se simt împliniți în fața lui Dumnezeu.
În urma discuțiilor cu ei, mi-au spus aceste lucruri. De când se află în Centru
au mai multă liniște sufletească, și-au găsit calea, deși acasă au simțit că nu
mai au pentru ce să trăiască, nu mai erau motivați. Foarte mulți dintre ei văd
Centrul ca pe o a doua casă. Și familia este mulțumită, știind că bunicii au
condiții bune, sunt îngrijiți, li se acordă tot ce este necesar și nu solicită
să fie luați din nou acasă. O parte dintre ei au fost integrați în societate,
și asta este foarte important pentru noi. Scopul centrelor pentru persoane
vârstnice nu este de a intra aici și de a ieși la sfârșitul vieții. Foarte
mulți dintre ei s-au vindecat, s-au reintegrat și vin doar în vizită, să-și mai
vadă colegii”, a povestit maica Filumena Pădurariu, coordonatorul
Centrului „Cuvioasa Nazaria” într-un interviu.După ce ne dumirim că Văratec
este satul iar mânăstirea se cheamă Varatic (unul și același cuvânt, doar că
mânăstirea a păstrat forma mai veche), plecăm să explorăm împrejurimile. Este o
zi de toamnă frumoasă, și după ce urcăm niște trepte, trecem printr-o grădină
cu mere ionatane, ajungem la locul unde Bartolomeu Anania a locuit vreme de mai
mulți ani. În Palatul construit de Vlădica Partenie, fostul episcop al Armatei
Române în epoca regalității, a primit un apartament în care și-a amenajat un
spațiu cât mai confortabil din care nu lipseau sutele de cărți. Construcția
masivă, în stil cazon avea și multe neajunsuri. Pentru a se bucura de
frumusețea zonei, părintele Mitropolit, a montat la fațadă un balcon deschis,
unde obișnuia să stea și să tragă cu nesaț aerul curat și înmiresmat de munte
și să contemple peisajele cele încărcate de poezie.Aici, ani întregi, până la
urcarea în scaunul arhiepiscopal al Clujului, părintele Bartolomeu a diortosit
„Vechiul Testament” și a lucrat și la alte cărți ale sale. În monografia
Văratecului din 1986, pentru care a realizat capitolul „Văratecul și
literatura”, mărturisea că una dintre operele sale, „Greul pământului”, își are
începuturile în ambianța chinoviei nemțene. Privesc în zare măreția locului,
admir frumusețea peisajului și simt aievea ,, Umbra Mitropolitului Bartolomeu
Anania la Varatic” !
Zenovia Zamfir






Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu