1. Rectificarea bugetară aprobată de către Guvern în data de
23.08.2012 a fost elaborată pe baza negocierilor care au avut loc cu
reprezentanţii Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii
Mondiale, în a 5-a şi respectiv a 6-a misiune de evaluare care au avut loc în
perioada aprilie-mai şi iulie-august 2012, prin care s-au stabilit parametrii
şi respectiv premisele macroeconomice după cum urmează:
Creşterea economică care a fost stabilită la 1,5% în luna
mai a fost revizuită la circa 1,2%.
Reexaminarea proiecţiei creşterii economice cu 0,3 puncte
procentuale a luat în considerare următoarele elemente:
- persistenţa crizei economice la nivelul ţărilor din cadrul
Uniunii Europene;
- seceta accentuată din România care afecteaza producţia
sectorului agricol;
- tensiunile politice din ultimele două luni care au afectat
într-o anumită măsură şi mediul economic.
Modificarea cursului de schimb mediu luat în calcul de la
4,26 lei/euro la 4,45 lei/euro.
Ca urmare a schimbărilor premiselor construcţiei
macroeconomice, PIB nominal a crescut de la 579,6 miliarde lei la 607,3
miliarde lei.
Totodată, ca rezultat al negocierilor din luna mai 2012,
Cabinetul Ponta a obţinut o majorare a deficitului bugetar de la 1,9% la 2,2%
din PIB, asigurându-se în continuare o consolidare fiscală comparativ cu anul
2011.
2.Obiectivele fiscal-bugetare ale Guvernului Ponta, aşa cum
au fost enunţate în Programul de Guvernare, au în vedere:
- consolidarea fiscală prin reducerea deficitului bugetar de
la 4,1% din PIB cât s-a înregistrat în anul 2011 la 2,2% din PIB în acest an;
- ieşirea din procedura de deficit excesiv declarată în anul
2009, respectiv încadrarea deficitului bugetar conform standardelor europene la
un nivel de sub 3% din PIB faţă de 9,0% din PIB cât s-a înregistrat în anul
2009;
- menţinerea datoriei publice la un nivel de sub 40% din
PIB, considerat de actualul Guvern ca maxim admisibil în raport cu puterea
economică a României (în luna iunie 2012 datoria publică se situa la 34,6% din
PIB incluzând şi sumele din soldul tampon - buffer- al trezoreriei statului)
- reducerea substanţială a unor categorii de cheltuieli
materiale şi de servicii ineficiente şi oneroase pentru contribuabili. În acest
sens au fost adoptate unele acte normative în cursul lunilor mai - iunie;
- analiza eficienţei cheltuielilor de capital şi diminuarea
sau eliminarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii cu potenţial
economico-financiar redus, cum ar fi bazinele de înot, dotări ale instituţiilor
publice cu autovehicule, mobilier, aparatură electronică etc.
3. În domeniul fiscal s-a urmărit încurajarea mediului
economic prin măsuri de stimulare, după cum urmează:
- Creşterea plafonului sub care contribuabilii nu plătesc
TVA de la 35.000 la 65.000 euro, ceea ce reprezintă o importanţă
debirocratizare a legăturii contribuabil-autoritate fiscală;
- Introducerea unor noi scheme de ajutor de stat pentru
agenţii economici care creează locuri de muncă cu valoarea adaugată mare;
- Simplificarea declarării şi impozitării câştigurilor de
capital pentru tranzacţiile bursiere;
- Reportarea pierderilor fiscale în cazul reorganizărilor
(fuziuni, divizări) - măsură de sprijin pentru companii în contextul economic
dificil actual;
- Asigurarea unui tratament fiscal stimulativ în cazul
cesiunii creanţelor de către bănci, având ca efect aşteptat relansarea
creditării;
- Aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate
IFRS de către societăţile listate la bursă în scopul creşterii transparenţei
informaţionale.
Totodată, s-a aprobat în şedinţa de Guvern din 23.08.2012
ordonanţa de modificare a codului fiscal care prevede introducerea sistemului
de plată a TVA la încasare, pentru firmele cu cifra de afaceri sub 500 mii
euro, măsură aplicabilă plăţilor prin transfer bancar. Aceasta este o masură de
sprijin pentru 92,8% dintre firmele din România, care se încadrează în această
categorie, lasând capital de lucru la dispoziţia lor, creând premisele
fluidizării fluxurilor băneşti la agenţii economice, dezvoltării mediului de
afaceri şi reducerii economiei subterane. Măsura va intra în vigoare de la 1
ianuarie 2013.
În perioada imediat următoare, în afară de introducerea
sistemului de plată a TVA la încasare, avem în vedere alte măsuri fiscale
pro-active de stimulare a ocupării forţei de muncă şi promovării investiţiilor,
cu precădere:
- măsuri fiscale de stimulare a angajării persoanelor din
grupele de vârstă cele mai expuse la şomaj (sub 25 de ani şi peste 50 de ani);
- creşterea de la 20% la 50% a deductibilităţii
cheltuielilor de cercetare - dezvoltare.
4. În domeniul cheltuielilor bugetare au fost aprobate o
serie de măsuri care vizează:
- revenirea salariilor nominale la nivelul lunii iunie 2010,
prin asigurarea fondurilor necesare pentru creşterea cu 8% începând cu luna
iunie şi 7,4% începând cu luna decembrie 2012;
- restituirea lunară către pensionari a sumelor stabilite de
Curtea Constituţională a României ca fiind reţinute necuvenit în perioada
ianuarie 2011-aprilie 2012;
- alocarea sumelor corespunzătoare către bugetele locale,
care să asigure plata salariilor pentru unităţile administrativ - teritoriale
cu venituri reduse, precum şi pentru achitarea obligaţiilor legale către
persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora.
Evoluţia ponderii în PIB a principalelor venituri şi
cheltuieli ale bugetului general consolidat se prezintă astfel:
Notă: Atât sumele
primite de la Uniunea Europeană, cât şi cheltuielile din fonduri europene,
datorită modificării metodologiei comparativ cu bugetul pe 2011 şi cu cel
iniţial pe 2012, se vor majora în execuţie cu circa 1,8 mld. lei reprezentând
rambursările suplimentare de 10% primite de la Uniunea Europeană - sume
aferente programului “top - up”, conducând la 2,3% şi respectiv 2,1% din PIB.
Ponderea veniturilor totale ale bugetului general consolidat, în condiţiile în
care luăm în considerare cei 1,8 mld. lei din fonduri europene, este mai mare
decât cea înregistrată în anul 2011 cu circa 2,2 pp.
5. Ponderea veniturilor fiscale a crescut la rectificarea
bugetară cu 0,4 pp faţă de anul 2011, ca urmare a creşterii consumului
reflectat prin sporirea încasărilor din TVA şi impozitul pe venit cu câte 0,3
pp din PIB, precum şi a accizelor care au avut o creştere de 0,1 pp din PIB.
Cheltuielile de personal au scăzut faţă de bugetul iniţial
de la 6,9% din PIB la 6,7% din PIB chiar în condiţiile aprobării majorărilor
salariale, ca urmare a menţinerii unui regim strict al angajărilor.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au scăzut atât faţă
de anul 2011 cât şi faţă de prevederile bugetare iniţiale pe anul 2012, atât ca
urmare a adoptării OUG 26/2012 prin care s-a aprobat diminuarea cu 30% a
cheltuielilor de protocol şi a cheltuielilor cu deplasările în străinătate
precum şi a interdicţiei de achiziţionare de cadouri şi tipărituri cu scop
festiv.
La cheltuieli finanţate din fonduri europene, în condiţiile
în care este luată în calcul şi suma de 1,8 mld. lei estimată a se realiza din
rambursarea suplimentară de 10% (top-up), se va înregistra o creştere a
ponderii acestor cheltuieli faţă de bugetul iniţial cu 0,1 pp din PIB. Aceasta
creştere are loc chiar în condiţiile performanţei slabe şi a neregulilor
constatate de UE în gestionarea fondurilor europene în perioada 2010-2011, care
se reflectă negativ în ritmul de absorbţie din 2012.
La cheltuielile de capital, inclusiv cheltuieli din fonduri
rambursabile, s-a optimizat stocul de investiţii printr-o analiză amănunţită a
celor 674 de proiecte de investiţii derulate de către instituţiile publice
centrale. Au fost identificate 212 proiecte ineficiente, fiind oprite unele
investiţii, iar la altele dintre cele rămase au fost diminuate sumele alocate
şi reorientate spre alte proiecte. Pentru anul 2013 se va realiza o nouă
prioritizare a programului de investiţii împreună cu Banca Mondială.
6. În condiţiile celor menţionate mai sus, rectificarea
bugetară nu va afecta creşterea economică şi nici echilibrele macroeconomice
întrucât va stimula într-un mod sustenabil pe de o parte investiţiile eficiente
şi pe de altă parte consumul, prin refacerea puterii de cumpărare a populaţiei.
Astfel, rectificarea bugetară asigură creşterea venitului
disponibil prin alocarea suplimentară la cheltuielile de personal a sumei de
1,1 mld. lei, prin lasarea la dispoziţia pensionarilor a circa 1,3 mld. lei şi
respectiv prin suplimentarea bugetelor locale cu circa 0,7 mld. lei care vor fi
utilizaţi pentru plata persoanelor cu dizabilităţi şi respectiv pentru
fluidizarea unor plăţi în economie în vederea stingerii de arierate.
LIVIU MARIAN POP, ministru pentru Dialog Social
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu