În trecut, oamenii care făceau păcate grele, furau, ucideau,
tâlhăreau, ca să fie iertaţi, ţineau un post foarte aspru, netrecut în
calendarul ortodox, numit de la Cruce pan’ la Cruce, adică de pe 29 august până
pe 14 septembrie, când se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci.
Traditia spune că, în ziua de 29 august, creştinii trebuie
să ţină post negru sau aspru în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se
bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului.
Nu se manâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru
că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă
fructe rotunde, nuci, mere, pepene care au forma capului.
În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu
mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi. Se mai
spune că din această zi începe şi frigul toamnei aşa cum fiecare om este
cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară
Sfântul Ioan Botezătorul.
Deşi ziua de pomenire a Tăierii Capului Sfântului Ioan
Botezătorul a fost rânduită de Biserică zi de post şi de doliu, unele lăcaşuri
de rugăciune, biserici de mir sau de mănăstire îşi serbează în mod deosebit
mâine hramul. Credincioşii au posibilitatea să se închine la părticele din
moaştele Sfântului Ioan Botezătorul aflate la Biserica "Sfântul Vasile cel
Mare" - Victoria din Bucureşti şi la Mănăstirea "Sfântul Ioan
Botezătorul" - Lipniţa, din judeţul Constanţa, scrie ziarul Lumina.
În fiecare an, în Arhiepiscopia Tomisului, la 29 august, de
pomenirea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, este o zi de sărbătoare
şi de pelerinaj la Mănăstirea "Sfântul Ioan Botezătorul" - Lipniţa
(foto) care adăposteşte o părticică din moaştele Sfântului Prooroc şi
Înaintemergător al Domnului. Cu ocazia hramului acestui aşezământ monahal,
Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va săvârşi mâine Sfânta
Liturghie, înconjurat de un sobor de slujitori în biserica mare a mănăstirii.
Credincioşii care vor participa la sărbătoarea mănăstirii vor avea
posibilitatea să se închine la racla cu părticele din moaştele Sfântului Ioan
Botezătorul şi la moaştele Sfântului Mucenic Dasie de la Durostorum care vor fi
aşezate spre închinare într-un baldachin, alături de o copie a unei icoane a
Maicii Domnului făcătoare de minuni din Rusia. Programul sărbătorii la
Mănăstirea Lipniţa va începe în seara aceasta, de la ora 19:30, când se va
oficia slujba Privegherii mari. După rânduiala mănăstirească, Privegherea va fi
continuată de la ora 03:00 cu Sfânta Liturghie în paraclisul mănăstirii,
închinat Sfântului Mucenic Dasie. Miercuri, 29 august, de la ora 9:00, Înalt
Preasfinţitul Arhiepiscop Teodosie va săvârşi Sfânta Liturghie. Prăznuirea
hramului se va încheia cu o agapă frăţească pentru toţi credincioşii prezenţi.
Mănăstirea Lipniţa este situată în comuna Lipniţa, din judeţul Constanţa, pe
Drumul Naţional 3, între Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei şi
Mănăstirea Dervent.
Sărbătoare în
Arhiepiscopia Bucureştilor
Credincioşii se pot închina la moaştele Sfântului Ioan
Botezătorul şi la Biserica "Sfântul Vasile cel Mare" - Victoria, din
Bucureşti. Astăzi se vor oficia slujba Vecerniei şi Acatistul, iar mâine,
Sfânta Liturghie. Cunoscută şi ca Biserica Sfintei Cruci, deoarece aici se află
şi o părticică din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, sfântul lăcaş este situat
pe Calea Victoriei, peste drum de Muzeul "George Enescu". Şi biserica
Parohiei "Sfântul Ioan" - Piaţă, din Protoieria III Capitală, îşi
serbează miercuri hramul. Biserica face parte din cele opt biserici translate
în vremea comunismului pentru a fi salvate de la demolare. În Protoieria
Câmpina, din Arhiepiscopia Bucureştilor, îşi sărbătoresc ocrotitorul
credincioşii din Parohia Măgureni 2, judeţul Prahova, înfiinţată în 1990.
Credincioşii de la Parohia Radila, din Protopopiatul
Ploieşti, judeţul Prahova, conform tradiţiei locale, îl prăznuiesc pe
ocrotitorul lor două zile, miercuri şi joi, prin Sfânta Liturghie şi agape
frăţeşti.
Hramuri în alte oraşe
În Arhiepiscopia Iaşilor, sărbătoare mare va fi la
Mănăstirea Secu, judeţul Neamţ, aşezământ monahal ce îşi sărbătoreşte hramul.
Sărbătoarea Mănăstirii Secu va continua şi joi, când sunt prăznuiţi Sfântul
Varlaam, mitropolitul Moldovei, ale cărui moaşte mănăstirea le adăposteşte, şi
Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, canonizat în anul 2008, pe 5 iunie,
alături de alţi sfinţi nemţeni.
În Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, la Mănăstirea
Cotmeana se va prăznui al doilea hram al acestui aşeză-mânt monahal, care a
fost reînfiinţat în 1991. Mănăstirea este ctitoria lui Radu I Voievod. Este un
monument de sinteză, reprezentativ pentru asimilarea şi dezvoltarea
arhitecturii munteneşti din secolul al XIV-lea.
În Arhiepiscopia Râmnicului, hram este la Mănăstirea
Cornetu, fost schit de călugări ce se află la aproximativ 50 km nord de Râmnicu
Vâlcea, în satul Călineşti, judeţul Vâlcea. Schitul a fost ctitorit de vornicul
Mareş Băjescu şi soţia sa, Maria, în anul 1666.
În sărbătoare se află şi Biserica "Tăierea Capului
Sfântului Ioan Botezătorul" din Reuseni, sat situat la o distanţă de
aproximativ 15 km sud-est de municipiul Suceava. Această biserică este
considerată a fi una din ultimele ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, fiind construită
în perioada 1503-1504. Ansamblul bisericesc din Reuseni a fost inclus pe lista
monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004.
De asemenea, sărbătoare este şi în municipiul Vaslui, unde
credincioşii sărbătoresc hramul altei biserici ctitorite în anul 1490 de
Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. La început, această biserică a fost folosită
ca paraclis al curţii domneşti, construit în memoria victoriei asupra turcilor
la Podul Înalt.Preluare crestinortodox.ro.
Cristian
LAURENŢIU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu