Aşadar, unii se bucură de succesul fostei şefe DNA, în timp
ce altora le-a căzut greu victoria ei. Laura Codruţa Kovesi este înainte de
toate o femeie de carieră. Ca o adevărată jucătoare de baschet, are ambiţia de
a fi sus de tot, mai sus decât toţi cei din jurul ei, ca să arunce la coş
mingea şi să marcheze după fiecare săritură.
Nu a fost atât de precoce ca Napoleon care a ajuns general
la 24 de ani, dar nu este puţin lucru să ajungi procuror general al României la
33 de ani. Prima femeie procuror general din România. Preşedintele Traian
Băsescu, care a numit-o, a pariat pe tinereţea ei şi pe faptul că fiind din
provincie nu este implicată în jocurile de culise, în jocurile de putere, de la
Bucureşti.
Tânăra ardeleancă s-a adaptat foarte repede. Trecem peste
cariera ei din ţară pentru câteva consideraţii pe marginea carierei sale
internaţionale. Aşadar, va fi procuror general european, şefa unei instituţii
care se înfiinţează la nivelul UE şi va fi funcţională în mandatul viitorului
Parlament European.
Înainte de toate concursul acesta a fost o ocazie potrivită
pentru a readuce în discuţie ideea de patriotism. Este o temă desuetă. Nu se
mai vorbeşte decât cu titlu de glumă şi despre patriotismul local. Dacă se
întâmplă să ajungă cineva ministru, primii care aruncă în respectiva persoană
cu pietre sunt conjudeţenii. Parlamentarii unui judeţ sunt la fel de dezbinaţi.
Din cauza culorilor politice pe care le poartă pe carnetele de partid nu
reuşesc să se unească pentru o idee.
Este adevărat că o parte din vină o poartă şi acuzaţiile
încadrate în „trafic de influenţă”. Cum reuşeşte cineva să facă un lucru bun
pentru comunitate este pus la zid, înfierat, acuzat de tot felul de minunăţii
din codul penal. Dacă ar avea cineva curiozitatea să facă o analiză a
cuvintelor folosite în limbajul curent ar avea surpriza să constate că mass
media, mai cu seamă cea de pe internet, este plină de termeni juridici
acuzatori în sine. Comunicatele de presă au creat un nou limbaj, comparabil
prin absurditate cu limba de lemn de pe vremea lui Ceauşescu.
Acel tip de limbaj s-a întors şi împotriva fostei şefe DNA.
Cele 18 dosare dospesc de exact acelaşi tip de acuzaţii pe care le regăseam în
comunicatele DNA. Laura Codruţa Kovesi, în opinia adversarilor, ar trebui distrusă
cu acelaşi tip de arme folosite de instituţia pe care a condus-o.
În fond nu este vorba decât despre nişte şabloane. Este un
fel de mister care, până la urmă, se va dezlega de la sine. Adevărul este
dincolo de cuvinte, dincolo de limbaj. Dincolo de cuvinte puse alandala se pot
afla fapte reprobabile, dar şi acuzaţii neprobate. Ce ne facem cu o astfel de
situaţie? Se merge mai departe sau se face stânga-mprejur? Asta poate fi ca în
bancul de la Cluj, cu ţăranul care întreabă unde este Clinica. Binevoitorul
clujean îi spune omului: mergi dumneata tot mergi înainte, o să ajungi la un
pod, treci podul, mergi drept înainte până ajungi la o casă mare cu multe
ferestre. Aia să ştii că este gara, şi dumneata te-ai rătăcit. Aşa că te
întorci dumneata pe drumul pe care ai mers, vii până aici, te întorci şi uite
colo în faţa noastră vezi Clinica.
Mass media, preluând discursul politic, a ajuns la un limbaj
închistat, şablonard, care nu mai este capabil să descrie faptele şi oamenii.
Laura Codruţa Kovesi este victima acestui tip de limbaj, a acestui discurs
politizat, un fel de formă fără fond.
Autor: Dumitru
Păcuraru
Sursa: Informatia
zilei de Maramures
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu