joi, 21 februarie 2019

Laura, lasă-ți barbă, nu-i târziu,/ Alfel cam cânți în pustiu!…

Ce vă tot agitați atât cu Laura voastră?! Că e tânără și frumoasă, că are o voce excepțională și că nu merita să fie tratată astfel la debut de carieră, la începuturile vieții sale artistice, că i-au frânt aripile. Da, e adevărat, dar voi n-ați priceput majoritarilor, publicule, cu voturile voastre cele mai multe? Ce credeați, că-i ca-n lozincă, că „votul tău contează!”, că contați. „Sanki”! …N-am avut un țigan poponar, că câștigam anul ăsta…! …Pardon! Impardonabil! …Un rom gay. Contați când vor ei să contați! Când vrea „juriul”.




De ani de zile vă tot bagă unii câștigători de Eurovizion dintre cei mai ciudați și voi tot o trageți langa de fiecare dată cu așteptările voastre, cu „frumosul”, cu „meritul”, cu „talentul”, cu „normalitatea”… Ordinarilor, e ca în politică: voi votați, dar iese cine trebuie și care face ce trebuie! Tot nu pricepeți?! Normalitatea e cum vă zic ei că e. Ei, adică „aleșii”, „juriul”, străinii, de toate cele, ăia „desemnați” de cineva, nimeni nu mai știe de cine. Poate de Dumnezeu… Sau poate…
Vreți frumos, talent și normalitate pentru că nu aveți nimic de excepție, frustraților!, nici măcar nu v-ați băgat degetul în cur, ca să vedeți dacă vă place sau nu! Ce-i cu voi, bă?! Ce aveți voi, bă, banalilor?! Aveți părinți români, cu nume românești. Ei, România a trimis-o în finala Eurovizion din mai de la Tel Aviv pe Ester Peony. Ester, nume ebraic, la Tel Aviv. Tre’ să fii deștept ca să faci asta. Strateg geopolitic. Voi ce știți?! E bine, e binișor, se putea mai bine, dar România încă mai face „progrese remarcabile la toate capitolele aquisului comunitar”, ne integrăm ușor cu multiculturalismul de la Bruxelles, via Tel Aviv, anu’ ăsta. Eu tot țin la romul meu gay și cred că era și mai bine dacă venea din Franța. Cred că era timpul lui…
Dar voi nici măcar nu v-ați rupt un picior ca să stați în căruciorul cu rotile și să fiți astfel „speciali” și „acceptați”, nici nu știți ce să credeți despre marea migrație din Europa, părcă vă temeți pentru viitor, și aveți toate organele din voi sănătoase. În 2017 a câștigat un portughez (pentru că Portugalia nu câștigase niciodată!) care susținea din toată inima drepturile migranților și avea nevoie de o inimă nouă, pentru că o avea bolnavă, avea nevoie de un trasplant. O poveste deosebită! Votați! Pentru migrație și transplaturi.
În 2018 a câștigat o israeliancă pe ritmurile africane ale imnului mișcării #MeToo. A fost corect politic atunci? A fost! Asta e întrebarea la care trebuie să răspundă alegerea câștigătorului, și la Eurovizion, dar în genere. Și voi votați ca proștii talentul și frumosul. Normalilor! …Că nici nu mai știu cum să vă jignesc… Votați! Pentru Africa și drepturile femeilor abuzate. C-așa-i corect politic!
În 2016, după ce s-a întâmplat ca Ucraina să facă marele pas către Europa și departe de Rusia, iar Rusia să facă pasul de urs în Crimeea, Eurovizionul a fost câștigat de o tătăroaică din Crimeea cu „1944”, o melodie care evoca deportarea tătarilor din Crimeea. Votați! Pentru Europa și împotriva dușmanului de la Răsărit! E și la modă și corect politic! Ce întâmplare fericită iarăși!
Tot n-ați înțeles? Mai vreți frumos și talent? Dar astea sunt pe locurile… 3 sau 4, 5, 6. În orice caz, după „corect politic”, „divers” și „multicultural”, „extravagant” și „la modă”, după „toleranță” și „acceptare” și alte alea de le tot auziți și citiți de la ei și papagalii lor, activiștii de azi. Cine-s ei? Ăia din „juriu”, „aleși”, nu mai știm de cine, să ne spună cum e „bine” și „corect”…
Care nu acceptați alegerile „juriului” sunteți instigatori la ură, xenofobi, urâți migranții, antieuropeni, filoruși, poate chiar antisemiți. Vă știu ei motivele reale!… Nu mai vorbiți despre frumos și talent, retrograzilor și tradiționaliștilor!
În 2014 a câștigat Eurovizionul Conchita Wurst. Ei? Și Conchita, și Wurst. Două națiuni, spaniolă și germană, într-un nume. „Mica cochilie” spaniolă cu marele „cârnat” german, pentru că astea sunt traducerile celor două nume. Bă, netoților, voi pricepeți ce se întâmplă aici? Are lor înfrățirea popoarelor, prin sex, a „sexurilor”, a tuturor celor care sunt pe Pământ. S-a întâlnit sudul meridional cu nordul germanic, ca-n în „înfrățirea popoarelor” de pe vremurile acelea. Ăi mai bătrâni își mai amintesc cum era, la începuturile comunismului: „Bă, să vă înfrățiți și să fiți fericiți, că vă ia mama dracului!”. Obligatorie era „înfrățirea popoarelor”! Și acum e la fel. Dar acum s-au mai înfrățit și „sexurile” într-o persoană: bărbatul cu femeia, homosexualul cu lesbiana, barba de pe față cu epilatul de pe picioare. Votați, ți-a dracu de înapoiați! De ce sunteți atât de confuzi? Nu mai priviți înapoi! A fost cu bărbatul și cu femeia, și cu copii, și cu familia… Acum e divers și multi-, pluri-, mega- și extra- …și avem și promoțiile de primăvară – toamnă la prețuri foarte rezonabile! Consumați cu încredere, în sistem! Totul e comercial și voi sunteți ai comerțului!
Ei, dacă vă băgați acel deget în cur în 2014 și vă mai și plăcea, acum poate erați și voi ceva… Poate erați cântăreți, vedete, amfitrioni, sau măcar „gazda emisiunii”, dar poate erați militanți progresiști, vizionari, și îi învățați pe ceilalți viitorul de pe la televizor. Dar așa veniți cu Laura Bretan, nătăfleților… Ce să facă fata aceea acolo?! Să cânte? Și ce dacă cântă frumos?! Păi Italia îl trimite pe Mahmood, cu toate că favoritul publicului a fost tot un musulman, un marocan talentat, dar cu nume neinspirat, „Ultimo”, prea italian… Păi voi știți că Franța se duce anul ăsta la Eurovizion cu Billal Hassani, bărbat – femeie, transexual, ceva, care are marele merit suplimentar de a purta un nume „predestinat”, de musulman. Pe fondul invaziei musulmanilor în Europa, băgăm diversitatea, sexuală, în ei, ca „ei” să fie ca „noi” și „noi” ca „ei”.
Bă, v-ați prins, în sfârșit și voi? Europa are nevoie de muncitori, roboți mulțumiți, că s-au terminat brațele de muncă pentru „multi”- și „trans”- naționale, au expirat, sunt la pensie. Și astea sunt singurele „multi” și „trans” care contează cu adevărat! Așa că trebuie să importe oameni. Simplu! Alți sclavi, mai sclavi ca voi. Și voi trebuie să vă înțelegeți, bă, cu ei, „ca oamenii”, cu toții. Unde lucrați și unde vă plimbați voi prin viața voastră măruntă și de nimic, tre’ să vă acceptați și tolerați, musulmani și creștini, albi și negri, hetero și homo, ce a-ți fi voi… Mama voastră!… Credeți că îi pasă vreunui mare corporatist, dintre ăia 1% care au 60%, 70% din averea lumii, cât vor ei, despre care auziți prea puțin la televizor, îi pasă cine îi face cifrele de profil de pe scalele alea care trebuie să urce?! Trebuie să urce, bă!!!
Așa că, pentru că e nevoie de muncitori, producători și consumatori, multietnici, și transsexuali, și orice ar fi, dar producători și consumatori pentru multi- și trans- naționale, vă organizează spectacolele astea prin care vă îndobitocesc să acceptați orice, dacă vreți să vă fie bine. Pentru că mereu condiționalul – optativ e sugerat pentru mintea voastră: „dacă… atunci…”. Și voi acceptați, după ce ascultați „juriul” și „vizionarii” care cunosc „noua normalitate” și cum va arăta viitorul.
Iar Laura Bretan?! O mică fecioară neprihănită sacrificată pe altarul mult prea mare al „progresului”. Da, cântă frumos, dar putea să facă și ea o operație de schimbare de sex… Dacă avea un părinte congolez poate era bine… Cum e UE cu Congo anul ăsta? N-are nici măcar un tată sirian? I-ar fi prins bine!… Măcar dacă ieșea în public cu un partener de același sex… Dar așa, poate să cânte frumos, dar cântă în pustiu. Voi, vechii „oameni ai muncii de la orașe și sate”, viitori corporatiști uniformi ai transnaționalelor, o mai votați, din aducerea aminte a ceea ce era frumos și normal, dar v-ați încolonat deja cuminți în urma comisarilor, europeni, și ai activiștilor lor, și mărșăluiți încrezători către viitorul luminos.
Cei mai bătrâni își mai amintesc de Cântarea României și de „marile manifestări de solidaritate ale clasei muncitoare” …Mizilicuri! Fleacuri! Așa se face: colorat, amestecat, divers, extravagant, șocant, trepidant, senzațional! Vetuștii propagandiști comuniști ar fi avut atâtea de învățat astăzi!!!…

Autor: Cristian Pătraşcu
Sursa: Anonimus.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu