Semnificaţii istorice pentru 21 februarie

La data de 21 februarie 1916 a început, la Verdun (Franţa), cea mai distrugătoare bătălie din primul război mondial, soldată cu aproximativ 1 milion de victime. Lupta s–a încheiat prin respingerea definitivă, de către armata franceză, a atacurilor germane, la 18 decembrie 1916.

1677 - A încetat din viaţă filosoful olandez Benedictus Baruch Spinoza (n. 24 noiembrie 1632).

1805 - S-a născut Timotei Cipariu, filolog şi lingvist, unul dintre fruntaşii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, întemeietor al Societăţii "ASTRA" şi primul vicepreşedinte al acesteia, membru al Societăţii Academice Române (m. 3 septembrie 1887)

1836 - S-a născut compozitorul Léo Delibes ("Coppellia", "Lakmé") (m. 16 ianuarie 1891)

1848 - A apărut, la Londra, "Manifestul Partidului Comunist", redactat de Karl Marx şi Friedrich Engels.

1865 - S-a născut Anton Bacalbaşa, ziarist, prozator şi traducător, creatorul personajului literar Moş Teacă (m. 1 octombrie 1899)

1893 - S-a născut Andreas Segovia, celebru interpret spaniol al muzicii clasice la chitară (m. 2 iunie 1987)

1907 - S-a născut poetul şi dramaturgul britanic Wystan Hugh Auden (m. 29 septembrie 1973).

1933 - S-a născut Nina Simone, interpretă de muzică soul, una dintre cele mai cunoscute voci ale Americii (m. 21 aprilie 2003).

1938 - A încetat din viaţă George Ellery Hale, astronom american, inventatorul telescopului Hale (n. 29 iunie 1868).

1941 - C.I.C. Brătianu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, îi recomanda, printr-o scrisoare, generalului Antonescu să nu angajeze România exclusiv de partea Germaniei, ci să lase deschisă şi o altă posibilitate de orientare externă. "Nu putem face politică de aventură şi nu trebuie să construim pe o singură ipoteză. Rezultatul războiului este cel puţin îndoios. România a putut să-şi menţină existenţa tocmai printr-un joc de basculă între marile puteri. Ea trebuie, pe cât posibil, să nu se angajeze prea mult, pentru a-şi menaja viitorul".

1941 - Ordonanţa guvernului maghiar nr. 1440/1941 anula în Transilvania de N-E, ocupată de Ungaria horthystă prin Dictatul de la Viena, reforma agrară românească din 1921. Se anulau, în acelaşi timp, şi toate achiziţiile făcute de români în perioada 1918-1940.

1941 - A încetat din viaţă Frederick Grand Banting, medic şi fiziolog, considerat descoperitorul insulinei; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pe anul 1923, alături de J.J.R.Macleod (n. 14 noiembrie 1891).

1947 - A fost inventat primul aparat de fotografiat la minut de către Edwin Herbert Land, în New York.

1947 - Consiliul de Miniştri a hotărât proclamarea lui I.V. Stalin cetăţean de onoare al României.

1948 - A avut loc Congresul de unificare a Partidului Comunist Român şi a Partidului Social Democrat; în urma acestei unificări s-a creat Partidul Muncitoresc Român, secretar general al Comitetului Central al Partidului fiind ales Gh. Gheorghiu-Dej. Momentul a însemnat instaurarea în România, pentru o perioadă de 50 de ani, a regimului totalitar.

1972 - Lansarea romanului "Marele singuratic" de Marin Preda.

1972 - Vizita preşedintelui american Richard Nixon în China.

1974 - A fost adoptată o nouă constituţie a Iugoslaviei. Provinciile autonome Kosovo şi Voivodina au primit drepturi republicane. I. B. Tito a fost ales preşedinte al Iugoslaviei pe viaţă.

1991 - Republica Federativă Cehă şi Slovacă a devenit membră a Consiliului Europei.

1995 - Ziarul International "Herald Tribune" a reprodus opinia unor oficiali ai Alianţei Nord-Atlantice, potrivit căreia "Armatele fostelor state comuniste dispun de slabe capacităţi de luptă, cu excepţia României care este, paradoxal, una dintre cele mai sărace ţări din estul Europei".

1996 - Nouă persoane şi-au pierdut viaţa şi o alta a fost grav rănită în urma prăbuşirii la Baia Mare a unui avion AN-24.

1998 - Consiliul Naţional al PL a mandatat Biroul Permanent al partidului să negocieze unificarea liberală într-un singur partid.

2003 - Primele avioane cu militari americani au aterizat pe aeroportul Mihail Kogalniceanu din judeţul Constanţa. Baza 57 Aeriană de Aviaţie de la Mihail Kogălniceanu a fost folosită de trupe americane pe perioada conflictului din Irak. Pe perioada şederii lor în România, americanii au investit şi cheltuit 22 de milioane de dolari în lucrări de infrastructură şi reparaţii de drumuri.