Ȋn 1964 ȋn terminologia internaţională de specialitate apare sintagma
„patrimoniu vernacular”ca termen generic cu care este definită
"arhitectura populară" sau "arhitectura fără arhitecţi".
Ȋn 1999, ȋn Mexic, a avut loc Reuniunea ICOMOS (International Council on
Monuments and Sites) ȋn care a fost ratificată Charta patrimoniului vernacular
prin care se afirmau caracteristicile definitorii ale acestui tip de
patrimoniu:
a) Un mod de a
construi caracteristic comunităţii;
b) Un caracter local
sau regional recognoscibil, care răspunde mediului;
c) Coerenţa
stilistică, a formelor şi imaginii, sau utilizarea tipurilor tradiţionale de
clădiri
d) Expertiza
tradiţională în proiectare şi construcţie, transmisă în mod informal;
e) Răspuns eficace la
constrângerile funcţionale, sociale şi de mediu;
f) Aplicarea
sistemelor tradiţionale de constructie şi a meşteşugurilor.
Preşedintele Comitetului Naţional Român ICOMOS, dr. arh. Sergiu Nistor
spunea ȋn cadrul unei prelegeri:
„A proteja patrimoniul construit
vernacular se poate defini deci prin 4 acţiuni:
-surprinderea mesajelor tradiţiei,
-relevarea procesului istoric de inovare,
-captarea semnificaţiilor (a dimensiunii imateriale a patrimoniului),
-reflectarea valorilor identitare locale în patrimoniul cultural mobil”
Din păcate, ȋnainte de a ajunge la a
capta, releva şi reflecta semnificaţii şi valori, suntem nevoiţi să salvăm
chiar de la nivel de ruină unele clădiri tradiţionale, deoarece proprietarii,
comunitatea şi chiar autorităţile consideră desuete materialele, volumele,
culorile folosite ȋn gospodăriile tradiţionale, bisericile sau cimitirele
satelor maramureşene, ignorând tehnicile de restaurare corectă, nesolicitând
consultanţă de specialitate, lucrând ilegal sau lăsând ȋn paragină până la
autodemolare clădiri de patrimoniu.
Ȋn contextul dispariţiei unei surse
importante de finanţare din partea Ministerului Culturii – Planul Naţional de
Restaurare – pentru monumentele de lemn din Maramureş aflate ȋn proprietate
privată (din acest motiv exceptate de la finanţare) a fost nevoie de găsirea
unui alt finanţator. Din fericire, ȋn urma consultărilor cu membrii Comisiei
pentru Cultură din cadrul Consiliului Judeţean Maramureş s-a deschis
oportunitatea rezervării unei sume din totalul bugetului destinat cultelor
religioase, pentru biserici monument aflate ȋn suferinţă.
Ȋn 2018 suma de 250.000 lei s-a ȋmpărţit
ȋntre Parohia Greco-Catolică Şurdeşti (100.000 lei) şi Parohia Ortodoxă Ieud
(150.000 lei), conform ȋnţelegerii ȋntre toţi cei 8 administratori de biserici
de lemn ȋnscrise ȋn Patrimoniul Mondial UNESCO, realizate ȋn urma a două ȋntâlniri
la Baia Mare, una la sediul DJC Maramureş, cealaltă, ȋmpreună cu Secretarul
Judeţului, Aurica Todoran şi Arhitectul Şef al judeţului, George Lazăr, la
sediul Consiliului Judeţean. Alegerea acestor prime două biserici s-a făcut ȋn
funcţie de starea de conservare a ȋnvelitorii, pe baza inspecţiilor realizate ȋn
urma protocoalelor încheiate în 2017 între:
1.
Instituţia Prefectului Maramureş, reprezentată de prefect Vasile Moldovan
2.
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş, reprezentată de director executiv
Ioan Marchiş
3. Episcopia
Ortodoxă Română a Maramuresului şi Sătmarului, reprezentată de Preasfinţitul
Iustin, Episcop al Maramureşului şi Sătmarului; respectiv Episcopia Ortodoxă
Română a Maramuresului şi Sătmarului, reprezentată de Preasfinţitul Iustin,
Episcop al Maramureşului şi Sătmarului
4.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Gheorghe Pop de Băseşti” al judeţului
Maramureş, reprezentat de inspector şef col. Ioan Mureşan
5.
Sucursala Baia Mare a Societăţii de distribuţie a Energiei Electrice
Transilvania Nord S.A., reprezentată de director ing. Mircea Guran.
Tot atunci s-a semnat şi
Acordul de cooperare cu toţi cei 8 preoţi, DJC Maramureş, Centrul Judeţean
pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş şi
Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş.
Deşi demersul părea a fi
doar ȋncă o invenţie administrativă fără urmări, născocită ȋn anul Centenarului
având şi titlul – deziderat “UNIŢI SALVĂM PATRIMONIUL”, considerăm că deja după
un an rezultatele sunt mai mult decât palpabile.
Ȋn 2019, Consiliul
Judeţean a rezervat 250.000 lei pentru bisericile UNESCO, finanţând completarea
lucrărilor la biserica din Şurdeşti cu ȋncă 75.000 lei şi ȋnlocuirea ȋnvelitorii
la biserica din Bârsana cu 175.000 lei. Toate lucrările sunt ȋn acest moment
finalizate.
Unul dintre cele mai
ample proiecte de restaurare din ţară în acest moment se desfăşoară la biserica
de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”din Plopiş, monument UNESCO, unde
preotul ortodox Daniel Pop a găsit prin mijloace proprii, îndrumat de angajaţii
DJC Maramureş, o echipă de proiectare, dar şi o firmă de consultanţă ale căror
eforturi au fost răsplătite cu acordarea din partea Uniunii Europene, prin
Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul Programului Operaţional
Regional 2014-2020, a unei finanţări de 4.858.074,67 lei, valoarea totală a
proiectului “Restaurare, consolidare şi
punere în valoare a bisericii de lemn “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” şi
a unităţilor anexe, sat Plopiş, nr. 109, com. Şişeşti, jud. Maramureş”
fiind de 5.715.381,97 lei.
Biserica din Plopiş
Rămân nerezolvate probleme de management şi marketing turistic care nu
pot fi lăsate exclusiv ȋn sarcina proprietarilor bisericilor de lemn, care sunt
pregătiţi pentru misiunea de preot şi poate nu au ȋntotdeauna abilităţi şi
disponibilitate de a se implica ȋn promovare, publicitate etc.
Ȋn lipsa unui plan de gestiune, a unui raportor stabil din partea
Institutului Naţional al Patrimoniului şi a unei hotărâri de guvern valabile ( Hotărârea
nr. 493 din 1 aprilie 2004 pentru aprobarea Metodologiei privind monitorizarea
monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial şi a Metodologiei
privind elaborarea şi conţinutul-cadru al planurilor de protecţie şi gestiune a
monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial a expirat din
2010), atât proprietarii cât şi administraţia publică locală cu atribuţii ȋn
protejarea şi promovarea acestor monumente au dificultăţi ȋn ȋnţelegerea şi
aplicarea legislaţiei. De aceea, Direcţia Judeţeană pentru Cultură a organizat ȋn
colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului şi Institutul de Arheologie
Iaşi au organizat ȋn 19-22 septembrie, ȋn Baia Mare, seminarul “Evaluarea monumentelor ȋnscrise ȋn Lista
Patrimoniului Mondial şi raportarea periodică”.
Prezenţi la discuţii au
fost atât preoţii sau reprezentanţii lor, unii primari din localităţile cu
monumente UNESCO, reprezentanţi ai INP, ai Ministerului Culturii şi ai
Consiliilor Judeţene din Hunedoara, Harghita, Maramureş, precum şi colegi din
direcţiile judeţene de cultură din Bistriţa Năsăud, Brăila, Dolj, Galaţi,
Hunedoara, Ialomiţa, Mureş, Neamţ, Olt, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava,
Teleorman şi Timiş, reprezentanţi ai ONG-urilor, specialişti ȋn patrimoniu.
De asemenea, ȋn 2019 Consiliul Judeţean a aprobat finanţarea unor lucrări
(unele ȋn regim de urgenţă) la monumente de importanţă naţională sau zonală:
Parohia Ortodoxă Română din Şomcuta Mare – 80.000, Parohia Ortodoxă Buteasa,
20.000 lei, Parohia Ortodoxă Ulmeni 80.000 lei, Parohia Română Unită cu Roma
Greco-Catolică Călineşti 70.000 lei. Atfel, s-a realizat schimbarea ȋnvelitorii
bisericii de lemn „Naşterea Maicii Domnului” Josani, Căieni.
Ȋn legătură cu Biserica din Buteasa,
monumentul istoric aflat ȋn cea mai mare suferinţă dintre toate clădirile de
cult din Maramureş, DJC Maramureş a ȋncercat, pe parcursul celor 8 ani scurşi
de la avizarea proiectului „Restaurare şi consolidare Biserica de lemn „Sf.
Arhangheli Mihail şi Gavril” Buteasa”, realizat ȋn 2011 de SC Manisa Construct
SRL şi coord. de arh. Niels Auner să găsească soluţii de punere ȋn operă a
lucrărilor. Din păcate, după repetate intervenţii administrative către
Consiliul Judeţean Maramureş, Primăria Şomcuta Mare, Parohia Ortodoxă Buteasa ȋntre
2011 şi 2018 nu s-a făcut niciun fel de intervenţie asupra acestei biserici
care s-a degradat din ce ȋn ce mai mult, ajungând ȋn stare de precolaps.
Ȋn toamna anului 2018 DJC Maramureş a
apelat la arh. Laura Zaharia specialistă ȋn arhitectură vernaculară,
iniţiatoare a unor proiecte de salvare a caselor tradiţionale de lemn din
Maramureş şi realizatoare de documentaţii de reabilitare a unor biserici de
lemn, punându-se bazele unui nucleu numit „Grup Buteasa” ȋn care au mai fost
cooptaţi arh. şef al judeţului Maramureş, George Lazăr, reprezentanta
Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, drd. Dumitriţa Filip
şi fiica satului Buteasa, studentă la Etnografie la CUN -BM. S-a dat startul
unei campanii de conştientizare a autorităţilor publice locale, a episcopiei,
prefecturii şi consiliului judeţean, a comunităţii locale din Buteasa şi ȋn
general a iubitorilor de patrimoniu.
Acum, biserica a fost consolidată şi
cu ajutorul Domnului, aşteptăm o iarnă mai blândă şi ȋn primăvară obţinerea
fondurilor necesare restaurării.
Trebuie amintite şi iniţiativele susţinute de comunitate, precum
reabilitarea ȋnvelitorii de la biserica din Strâmtura, grav afectată de
trecerea timpului. Preotul ortodox, primăria cărora li s-au alăturat
specialişti precum restaurator Mihai Covaci, arhitect Laura Zaharia şi arhitect
Alexandru Baboş dar şi instituţia noastră (dr. Ioan Marchiş) au colaborat
pentru ȋnlocuirea ȋnvelitorii din şindrilă dar şi punerea ȋn siguranţă a
picturii parietale prin acoperirea cu foiţă japoneză, ȋn scopul fixării
acesteia pe timpul executării lucrărilor.
Un proiect important la care DJC Maramureş a participat ca partener este
cel implementat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale „Liviu Borlan” din Maramureş alături de Facultatea de Litere din
Baia Mare, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Muzeul Judeţean
de Etnografie şi Artă Populară Maramureş, Ordinul Arhitecţilor din România –
filiala NV, Aedilis Proiect, CNIPT Baia Sprie, Comuna Copalnic-Mănăștur,
intitulat „Biserici din Ţara Chioarului. Tururi Virtuale” ce vizează cercetarea
şi promovarea a 30 de biserici, monumente istorice din Ţara Chioarului, prin
realizarea de tururi virtuale și scurte descrieri ale acestor obiective, precum
și publicarea informațiilor în mediul on-line. Este continuarea demersului de
anul trecut care a vizat cercetarea şi promovarea a 30 de biserici monumente
istorice din Ţara Lăpuşului.
Din păcate, dacă pentru bisericile de lemn monument istoric s-a găsit
această sursă de finanţare din partea CJ Maramureş rezervată din fondul pentru
culte, casele tradiţionale ȋnscrise ȋn Lista Monumentelor Istorice aparţinând
unor proprietari privaţi au şanse de a fi restaurate şi puse ȋn valoare doar
dacă proprietarii au mijloacele băneşti de a o face. Casa Iurca din Hărniceşti
a fost achiziţionată recent de o familie care a demarat deja obţinerea unei
autorizaţii de construire pentru restaurarea casei cu o firmă de arhitectură
serioasă din Baia Mare.
Din păcate Casa Maria Pop din
Remetea Chioarului se degradează ȋn continuu, proprietara dorind să doneze
construcţia şi să păstreze terenul, fapt ce ar implica solicitarea unui aviz
din partea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, care ȋnsă, din
experienţele trecute susţine păstrarea in
situ a clădirilor tradiţionale. Deocamdată o solicitare ȋn acest sens nu a
fost depusă ȋn cadrul instituţiei noastre.
Există ȋnsă ȋn mai toate satele din
Maramureşul istoric case vechi de care proprietarii sunt mândri, case frumoase,
ȋncă ȋntreţinute, deşi de multe ori se pierd ȋn peisajul mereu ȋn schimbare al
noilor construcţii.
Chiar şi ȋn apropierea Băii Mari, ȋn
vechile ţări etnografice ale Chioarului şi Codrului se pot ȋncă ȋntâlni case
tradiţionale cu elemente de o simbolistică surprinzătoare, neexplorată de
etnologi, o arhitectură unică reprezentată de stâlpi monoxili ȋmpărţiţi ȋn colonete
bigeminate, reprezentare a nucleului familiei, a femininului şi masculinului.
La biserici precum cea din
Culcea apar stâlpii trigeminaţi, semnificând Sfânta Treime, dar şi unirea
Cerului cu Pământul, a Susului cu Josul, a microcosmosului cu macrocosmosului,
a unităţii şi luptei contrariilor.
Din păcate, ȋn ultima
vreme nu a mai fost utilizat acest model pentru stâlpii de lemn de către
arhitecţi şi meşteri pentru proiecte noi ce vizează construirea de case sau
biserici de lemn. La stăruinţele domnului dr. Ioan Marchiş, capela din satul
Groşi, comuna Groşi a preluat modelul stâlpilor bigeminaţi.
Astfel, putem preveni trista
situaţie ȋn care stâlpi monoxili bigeminaţi sau trigeminaţi ar mai putea fi
văzuţi doar disparaţi, salvaţi ȋn urma demolărilor precum cei donaţi de dl. dr.
Ioan Marchiş Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş cu ani ȋn
urmă.
Raport sintetic al activităţii
Direcției Județene pentru Culturӑ
Maramureș
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş (DJC) este o instituţie publică
descentralizată, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului
Culturii.
Direcția funcționează cu un personal foarte redus,
însă bine pregătit, toate persoanele având studii superioare.
Din cele 8 posturi finanțate sunt ocupate un nr. de 8
posturi:
- Director
executiv: 1 post ocupat;
- Compartimentul Monumente Istorice şi Arheologie: 3
posturi ocupate;
- Compartimentul Patrimoniul Cultural Naţional Mobil
şi Imaterial (monumente de for public) 1 post;
- Compartimentul Cultură, Management, Resurse umane- 2
posturi;
- Compartimentul Financiar-Contabilitate, Salarizare,
Administrativ, Achiziţii publice 1 post.
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Maramureş are
următoarele atribuţii principale:
·
acţionează în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale pentru
dezvoltarea bazei materiale, diversificarea, modernizarea şi optimizarea
serviciilor culturale în folosul comunităţilor locale, pentru protecţia şi
promovarea culturii, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural
naţional;
· asigură sprijin de specialitate pentru realizarea de
programe şi proiecte culturale de către instituţii publice, fundaţii, asociaţii
sau persoane juridice;
· colaborează cu instituţiile muzeale în activităţi de
cercetare, evidenţă, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural
naţional;
Compartimentul monumente istorice şi
arhelogie:
-domeniul protejării monumentelor
istorice
- S-a participat la 10 ședințe ale
Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 6 Oradea
-
S-au analizat 128 documentații pânӑ în luna noiembrie (parte din acestea nu
s-au analizat prin comisia zonalӑ);
-S-au
emis 94 avize favorabile pentru lucrări de intervenții la monumente istorice,
precum şi în zonele de protecție ale unor monumente sau ansambluri istorice
constând în intervenţii la imobile existente, ridicarea unor imobile noi sau
desfiinţarea unor imobile existente în urma analizării în CZMI nr. 6 Oradea
-S-au
emis 56 de avize interne (cf. art. 341 alin (1) al Legii 422/2001
republicată, respectiv Ordinul 2797/14.11.2017)
-S-au
încasat 91.728,49 lei din taxe pentru emiterea avizelor de specialitate
necesare pentru intervenţii asupra imobilelor aflate în zone de protecţie ale
monumentelor istorice sau zone construite protejate.
-S-au
efectuat 70 de controale la lucrările în execuție la clădiri monumente istorice
sau aflate în zonele de protecție;
-S-a
exprimat în 7 cazuri dreptul de preempțiune pentru imobile sau părţi din
imobile monument istoric de importanţă locală și naționalӑ (grupa valorică B si
A);
-S-au
analizat şi s-au întocmit referate specifice pentru 6 clădiri (sau părţi de
clădire) monument istoric de importanţă naţională (grupă valorică A) şi s-au
înaintat la Ministerul Culturii;
-S-a participat în comisia de recepție la terminarea
lucrӑrilor pentru obiectivele:
-„Inlocuire ferestre la sediul B.N.R. Agenția Maramureș”,
Str. Gheorghe Sincai nr.34, localitatea Baia Mare, jud. Maramureș;
-„ Reabilitare imobil Phoenix”, Str. Tineretului nr.2,
localitatea Baia Mare, jud. Maramureș;
- „Lucrӑri de intervenție la fațada imobil”, Piața
Libertӑții nr.1, Loc. Baia Sprie, Jud. Maramureș;
-„Curӑțarea și vopsirea tablei la invelitoarea navei și
a coifului turnului bisericii”, str. Podu Viilor nr. 10, loc. Baia Mare, jud.
Maramureș;
-„Reabilitare acoperiș clӑdiri – Muzeul Județean de
Istorie și Arheologie”, Str. Monetӑriei
nr. 1-3, Loc. Baia Mare, Jud. Maramureș;
-„Schimbare învelitoare”, str. Victoriei, nr. 20, loc.
Baia Mare, jud. Maramureș;
-„Modernizare clӑdire P+1 pentru amenajare spații
servicii și etajare locuințӑ parter”, str. A. Mureșanu, nr. 4A, loc. Baia Mare,
jud. Maramureș;
-„Refacere fatadӑ principalӑ și sarpantӑ”, str. 1 Mai
nr.13, loc. Baia Mare, jud. Maramureș.
-domeniul arheologie:
-Au
fost verificate 57 de perimetre de exploatare localizate prin coordinate STEREO
70, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2003 și ale art. 5, alin 3 din
Ordinul ANRM nr. 125/2011;
-Au
fost analizate 30 de documentații în temeiul art. 3, alin.4 din Legea nr.
17/2014 privind unele mӑsuri de reglementare a vȃnzӑrii-cumparӑrii terenurilor
agricole situate în extravilan;
-Au
fost emise 8 de adeverințe privind situarea unor imobile localizate prin
coordinate Stereo 70, fațӑ de siturile arheologice și monumentele istorice
cuprinse în LMI și RAN;
-Au
fost verificate 278 documentații în conformitate cu prevederile Legii
nr.292/2018, cu privire la solicitarea acordului de mediu;
-Au
fost preluate bunuri arheologice descoperite prin actiuni de teledetecție în
orașul Somcuta Mare și în orașul Sighetu Marmației și au fost predate Muzeului
Județean de Istorie și Arheologie, respectiv Muzeului Maramureșan, în
conformitate cu legislația în vigoare. S-a efectuat o verificare în teren, a
fost delimitatӑ zona aferentӑ și s-a transmis o informare Inspectoratului de
Poliție al Județului Maramureș.
-Au
fost verificate standardele, procedurile arheologice și respectarea Autorizației
pentru supraveghere arheologicӑ, respectiv Biserica Reformatӑ Berchez, cod LMI
2015: MM-II-a-A-04451;
-Au
fost transmise Ministerului Culturii solicitӑrile Muzeului Judetean de Istorie și
Arheologie Maramureș, în vederea obținerii Autorizației de Evaluare de Teren
pentru 8 obiective;
-Au
fost transmise Ministerului Culturii solicitӑrile Muzeului Judetean de Istorie și
Arheologie Maramureș și au fost obținute Autorizații pentru diagnostic
arheologic pentru 12 obiective;
-Au
fost transmise Ministerului Culturii solicitӑrile Muzeului Judetean de Istorie și
Arheologie Maramureș și a fost obținutӑ Autorizația de Cercetare Arheologicӑ
Preventivӑ pentru obiectivul Situl arheologic de la Bușag, punct “Coasta Bușagului”
cod LMI MM-I-s-B-04378;
-A
fost transmis Ministerului Culturii și a fost aprobat de Comisia Naționalӑ de
Arheologie Raportul de cercetare arheologicӑ preventivӑ pentru Situl arheologic
de la Bușag, punct “Coasta Bușagului” cod LMI MM-I-s-B-04378;
-Au
fost transmise Ministerului Culturii solicitӑrile Muzeului Judetean de Istorie și
Arheologie Maramureș și a fost aprobat Raportul de evaluare teren pentru situl
arheologic de la Groșii Tibleșului, punct Tӑușor.
Compartimentul patrimoniu cultural
naţional mobil şi imaterial
-S-au
întocmit 7 certificate de export definitive/ temporar pentru piese cu valoare
artistică
-S-au
realizat 4 controale la muzee și operatori economici care comercializează obiecte
de artă sau bunuri culturale mobile;
-Au
fost eliberate 23 de adeverințe de artӑ contemporanӑ pentru exportul de bunuri
mobile.
- S-a
întocmit un proiect pentru o nouӑ picturӑ în tehnica frescӑ la Biserica “Sf.
Apostoli Petru și Pavel”, comuna Tӑutii de Sus, cod LMI 2015: MM-II-m-A-04771.
Compartimentul cultură, management,
resurse umane
-S-a organizat şi monitorizat procesului de evaluare a
performanţelor individuale a funcţionarilor publici şi a personalului
contractual pentru 6 salariaţi.
-Furnizarea de date, informaţii şi documente,
asigurarea condiţiilor şi logisticii necesare acesteia pentru realizarea
procedurii de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale
funcţionarilor publici din cadrul instituţiei, în temeiul legii, precum şi înregistrarea
şi arhivarea corespunzătoare a documentelor rezultate (Rapoartele de evaluare
profesională individuală).
-Întocmirea
statului de funcţii pe anul 2019 si actualizarea lui, transmiterea acestor
situaţii la direcţia de specialitate din Ministerul Culturii spre analiză,
verificare şi aprobare;
-Întocmirea situaţiei privind planificarea concediilor
de odihnă pe anul 2019, pentru personalul contractual şi pentru funcţionarii
publici din cadrul instituţiei;
-Îndrumarea, furnizarea de informaţii financiar
contabile, monitorizarea şi înregistrarea declaraţiilor de avere şi de interese
şi transmiterea lor la ANI.
-Îndrumarea, furnizarea de informaţii
financiar-contabile, monitorizarea şi înregistrarea declaraţiilor de avere şi
de interese ale funcţionarilor publici din cadrul instituţiei, în registrul
special.
-S-a
participat din partea DJC Maramureş ca membru al comisiilor de evaluare a
programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale la solicitarea Primăriei
Municipiului Baia Mare.
-S-a
participat în comisiile de evaluare a activităţii directorilor de instituţii
subordonate Consiliului Judeţean Maramureş: Muzeul de Mineralogie, Muzeul
Judeţean de Istorie şi Arheologie.
Participare
la vernisaje, expoziţii, lansări de carte, conferinţe şi alte evenimente
culturale din judeţ:
- Marți 22 ianuarie – „Unirea
Principatelor române – 160 de ani”, Muzeul Satului din cadrul Muzeului
Judetean de Etnografie și Artӑ Popularӑ Maramureș.
- In data de 7 februarie, înca un pas pentru sensibilizarea autoritatilor în
a ajuta biserica din Buteasa. Impreunӑ cu Laura Zaharia, Ioana Ramona
Nechita, George Lazӑr la Instituția Prefectului – județul Maramureș;
- In data de 20 februarie am participat în cadrul Proiectului ”Școala
rădăcinilor străbune” la o lecție deschisӑ de studiere a folclorului ca
materie opționalӑ cu elevi de la Școala Gimnazială Băița de sub Codru.
- Luni, 29 aprilie, la Muzeul
Judetean de Etnografie și Artӑ Popularӑ Maramureș a avut loc sfințirea
troiței. Evenimentul a fost urmat apoi, de
un spectacol folcloric deosebit, dar și de un târg al meșterilor populari.
- Asociația Rădăcinilor Străbune în parteneriat cu Instituția
Prefectului - Județul Maramureș, Consiliul Județean Maramureș,
Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Centrul Universitar Nord din Baia
Mare, Primăria Municipiului Sighetu Marmației, Muzeul Județean de
Etnografie și Artă Populară Maramureș, Muzeul Maramureșului din Sighetu
Marmației, Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș, Centrul Județean
pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș, Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului și
Episcopia Greco-Catolică de Maramureș, au organizat în 31 mai la Muzeul
Satului evenimentul ”Învață și du mai departe". Acesta se înscrie în cadrul proiectului ”Școala
Rădăcinilor Străbune” care are scopul introducerii folclorului ca materie
opțională în școli. Au participat și
două unități de învățământ din Călinești și Băița de sub Codru, care în
anul școlar 2018/2019 au optat pentru predarea orei de folclor. Sperăm că
în anul școlar viitor exemplul lor va fi îmbrățișat și de alte școli din
Maramureș sau chiar din țară.
- Acord
de parteneriat cu Fundația culturalӑ Archeus în vederea realizӑrii
proiectului “Tabӑra Naționalӑ de literaturӑ și arte plastice Archeus”
2019;
- Participare
la cea de-a XII-a ediție a Simpozionului “Prezente maramureșene în
Europa”, 9 mai 2019;
- In perioada 6.07 – 17.07.2019 a avut loc la Ocoliș, jud. Maramureș, „Tabӑra de literaturӑ și arte plastice Archeus”, ediția 2019;
- S-a semnat acordul de
parteneriat „Scoala Rӑdӑcinilor Strӑbune” 2019-2020.
- Direcția Județeanӑ pentru
Culturӑ în parteneriat cu Institutul de Arheologie al Academiei Române,
filiala Iași și cu Institutul Național al Patrimoniului a organizat în zilele
19-22 septembrie 2019 în Baia Mare seminarul cu tema „Evaluarea
monumentelor înscrise în Lista patrimoniului mondial și raportarea
periodicӑ” la care au participat personalitӑți importante ale culturii
românești, reprezentanți ai Ministerului Culturii, directori ai Direcțiilor
Județene de Culturӑ din întreaga țarӑ.
Director executiv
dr. Ioan Marchiş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu