Fostul șef ANAF, Sorin Blejnar, 5 ani de închisoare cu executare în dosarul "Motorina"

Procurorii au cerut marți, 10 mai, la ultimul termen din acest dosar, judecătorilor de la Curtea de Apel București condamnarea fostului președinte al ANAF Sorin Blejnar la 15 ani închisoare, în dosarul în care acesta este judecat alături de soții Radu și Diana Nemeș pentru complicitate la evaziune fiscală și constituirea unui grup infracțional organizat, scrie Agerpres.

Sorin Blejnar și soții Radu și Diana Nemeș au fost trimiși în judecată de DNA în iulie 2014, prejudiciul în acest caz fiind de 56 milioane euro.

În același dosar au fost trimiși în judecată Viorel Comăniță, fost director la Autoritatea Națională a Vămilor (ANV) și vicepreședinte al ANAF; Florin Dan Secăreanu, ofițer de poliție în cadrul MAI — Direcția Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI).

De asemenea, au fost deferiți justiției George Guliu, asociat și administrator la SC Excella Real Grup SRL Nicolae Bălcescu, județul Constanța; Dumitru Chivăsitu, administrator în fapt al SC Inkasso Jobs SRL Mihail Kogălniceanu, județul Constanța; Nicolae Belba, persoană care controla SC Divers Zootehnic SRL și SC Partener Noblesse SRL; Andrei Jugănaru, administrator de fapt al SC Crivas Logistic SRL București și al SC Rad Trans Concept SRL București; Ioan Ovidiu Moldovan, administrator al SC Benzoil Sibiu; Dumitru Pavel Ghișe, asociat și administrator al SC Ana Oil SRL Sibiu; Lucian Ionescu, administrator la SC Delta Oil Logistic SRL, Mihai Buliga, Dumitru Preda, Mariana Vrînceanu (fostă Cozma).

Potrivit DNA, în perioada 2011 — 2012, Radu și Diana Nemeș, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Mihai Buliga, Andrei Jugănaru, Dumitru Preda, Ioan Ovidiu Moldovan și Pavel Ghișe au constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii de infracțiuni de evaziune fiscală prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale aferente unor tranzacții cu aproximativ 90.000 de tone de motorină comercializate sub aparența unor produse petroliere inferioare.

Grupul a fost sprijinit în diferite modalități de Codruț Marta și Sorin Blejnar.

Radu și Diana Nemeș, George Guliu, precum și SC Excella Real Grup SRL au ascuns sursa impozabilă corespunzătoare activităților reale pe care le desfășura societatea, au înregistrat în contabilitate și în declarațiile fiscale cheltuieli fictive referitoare la achiziții de țiței și au omis înregistrarea operațiunilor de comercializare a motorinei, în scopul de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 242.642.205 lei (aproximativ 56 milioane euro).

Dumitru Chirvăsitu, Radu Nemeș și SC Inkasso Jobs SRL au transferat prin tranzacții repetate suma totală de 13.212.000 dolari din sumele obținute din evaziune fiscală către un cont din Dubai controlat de Radu și Diana Nemeș, înregistrând ca justificare operațiuni fictive de consultanță, pentru a disimula originea ilicită a acestor sume.

Mecanismul evazionist presupunea importul de motorină în regim de antrepozit fiscal, fără plata accizelor, de către SC Inkasso Jobs SRL, care o revindea imediat către SC Excella Real Grup SRL.

În paralel, SC Excella Real Grup SRL achiziționa în mod fictiv țiței de la mai multe societăți fantomă și întocmea înscrisuri care atestau un proces industrial ce nu avea loc în realitate, în care motorina era amestecată cu țiței, obținându-se produse petroliere inferioare slab accizate. Aceste produse (combustibil lichid greu și combustibil lichid navo) erau vândute în mod fictiv către alte societăți fantomă, astfel încât producătorul se descărca scriptic de stocul de motorină.

În realitate, motorina era vândută direct de Excella Real Grup SRL către mai mulți distribuitori (Benz Oil SRL și Ana Oil SRL), în baza unor documente fictive care atestau ca furnizori un alt grup de societăți fantomă, astfel încât cumpărătorii să aibă o justificare scriptică a stocului.

Ulterior, motorina era distribuită către stații de carburant, iar sumele obținute erau transferate în conturile bancare ale societăților fantomă care aveau aparent rolul de furnizori inițiali ai circuitului, de unde erau retrase în numerar și erau împărțite între membrii grupului.

În acest mod, Excella Real Grup SRL a ascuns natura reală a activităților comerciale desfășurate, împiedicând stabilirea sursei impozabile, și nu a achitat acciza și taxa pe valoarea adăugată datorate pentru vânzarea cu motorină, ci o sumă mult mai mică aferentă operațiunilor cu combustibil lichid. Accizele de la plata cărora s-a sustras societatea sunt în cuantum de 131.360.917, iar TVA-ul în cuantum de 109.373.185 lei.

Totodată, prin înregistrarea de cheltuieli fictive de achiziție de țiței și transport corespunzător, a fost diminuat profitul și implicit impozitul datorat cu suma de 1.908.103 lei. Sursa REALITATEA

DILEMA

Said Baaklini şi Sorin Blejnar au fost iniţial complici la prejudicierea bugetului public cu 41.943.157 lei. Adică aproape 10 milioane de euro! Suma reprezintă returnări ilegale de TVA pentru nişte tranzacţii imobiliare fictive. Prin intermediul a două offshore-uri din Cipru (Potts Agri SRL) şi Panama (Scottsdale Business Corporation), banii au intrat în conturile BCS Secure Investment SRL.

    Când tandemului Baaklini - Blejnar i-a fost întreruptă activitatea infracţională, prejudiciul creat statului român, pe seama returnărilor ilegale de TVA şi a evaziunii fiscale, a ajuns la 260 de milioane de euro şi a implicat cel puţin o duzină de VIP-uri politice, oameni de afaceri, mai mulţi şefi de vamă, generali şi ofiţeri superiori de poliţie şi SRI.

    Baaklini şi Hassan Awdi au fost complici în prejudicierea statului român cu 35 de milioane de euro, în dosarul falimentării RODIPET.

    Un tun mai modest, de 2,5 milioane de dolari, l-a dat Băncii Agricole, în luna aprilie 1998.

A achitat "voluntar" o datorie de 3,5 milioane de euro a Institutului Naţional al Lemnului, după care a trecut la executarea silită a activelor institutului în valoare de 15 ori mai mare decât datoria.

     Locotenenţii lui Baaklini, Ali Danfash, Ahmed Kadum şi Omar Feisal, au cumparat fictiv societăţile comerciale, cu datorii către stat şi diverşi furnizori, ale lui Cristian Boureanu şi ale lui Cristi Borcea, după care "cumpărătorii" au dispărut. În acest fel, Cristian Boureanu a scăpat de datorii de circa 8 milioane de euro, putând să contracteze credite bancare de zeci de milioane de euro.

     Marele tun pregătit de Said Baaklini a fost exportul fictiv a patru motoare de la UCM Reşiţa într-o ţară din Africa, fiindu-i aprobate returnări de TVA în valoare de 60 de milioane de euro. Nu i-a reuşit. A fost arestat de către autorităţile bulgare, pe aeroportul din Sofia, în timp ce încerca să dispară, pentru a se sustrage urmăririi penale. În momentul arestării avea asupra sa 20 de milioane de euro cash, în bancnote de 500. Suma trebuia să ajunga la Miami, unde avea un bussines cu Elena Udrea, Dorin Cocoşşi Cristi Borcea.

     În jurul lui Said Baaklini s-a ţesut o reţea de interese ale familiei  Elena Udrea - Dorin Cocoş, generalilor  Gabriel Oprea , Gioni Popescu, Virgil Ardelean, Nicolae Berechet, afaceriştilor Dumitru Puzdrea şi Năstase Cătălin, Viorel Cataramă şi Ion Ţiriac. Mai mulţi şefi de vamă şi ofiţeri superiori din poliţia de frontieră şi antitero - SRI au protejat contrabanda cu sardine, ţigări, zahar, orez şi alte produse efectuată de Baaklini pe ruta China - România- Anglia.

     Virgil Măgureanu, Omar Hayssam şi Costel Bobic apar şi ei complici ai lui Baaklini, dar şi o "pleiadă" de politicieni din toate partidele pe la care "Mafiotul nr. 1" s-a perindat cu donaţii şi sponsorizări în schimbul protecţiei . Din lista lui Said nu lipsesc Viorel Hrebenciuc, Adriean Videanu, Vasile Blaga, Elena Udrea, Călin Popescu Tăriceanu şi Aleodor Francu, Ludovic Orban şi... Crin Antonescu.

    Unii oameni mai informaţi susţin că Elena Udrea ar fi primit şi transferat, la rândul ei, sume importante din diverse afaceri către persoane sus-puse. În joc ar fi intrat şi 20 până la 50 la suta din evaziunea fiscala de care nu ar fi străine diverse nume sonore din lumea afacerilor spectaculoase (Cristian Boureanu, Cristi Borcea, Said Baaklini, Dumitru Puzdrea ş.a.).

Surse amabile din Parchet au spus că, în anchetă fiind, Said Baaklini a început să vorbească mai mult decât trebuia şi nu mai poate fi oprit. A devenit periculos pentru înalţii săi protectori politici. Concluziile anchetei arată că în spatele grupării de criminalitate organizată condusă de Said Baaklini au stat Elena Udrea, Traian şi Mircea Băsescu, Sorin Blejnar şi Gheorghe Falcă. Cuantumul final al prejudiciilor aduse statului român este estimat la 260.000.000 de euro!!!!.

     Ce ar susţine Baaklini în confesiunile sale?! Că ar fi fost arestat pentru:

Nu a achitat exclusiv celor doi fraţi şi celor mai înalţi protectori 60 de milioane de euro, ci tuturor protectorilor;

A refuzat să predea "reţeaua de afaceri" pe ruta China - România - Anglia, cu care lucrează, în continuare, din detenţie;

A atentat la amanta lui Zeus, care-l frecventa la Snagov. A mai avut şi relaţii neprincipiale şi cu alte doamne din politică şi guvernul României.

     Din cauza dezvăluirilor şi a persoanelor implicate, ancheta se aflăîn impas. Pentru protecţia VIP-urilor din lumea politică, în primul rând a sa personală, Traian Băsescu i-a dat temă generalului Florian Coldea să găsească soluţia adecvată, deoarece seismul scandalului periclitează, în accepţia comanditarului, stabilitatea politicăşi securitatea naţională.

    În consecinţă, au început să fie livrate presei băsiste informaţii "pe surse", cum că Said Baaklini este cercetat într-o amplă operaţiune de prevenire şi combatere a terorismului, derulată în cooperare de către SRI, SPP, DGIPI, DNA, Agenţia Naţională de Control a Exporturilor şi Importurilor Strategice pentru fapte conexe suspecte de terorism şi contrabandă cu produse specială cu dublă destinaţie, care pot servi la producerea armelor de distrugere în masă.

     Şeful Departamentului Antiterorist, generalul Cozma, şi şeful Direcţiei Juridice (replica democratică a fostei Direcţii a VI-a a Securităţii), colonelul Dumbravă, coordonează instrumentarea unui dosar pe baza căruia Said Baaklini să fie inclus într-un lot de expulzabili, din seria celor cu care ne-au obişnuit comunicatele oficiale din ultima vreme.

     În cazul lul Baaklini, Florian Coldea şi Dumbravă au o mare dilemă. "Teroristul" este, din 1998, şi cetăţean român. Altfel nu putea sponsoriza la greu partide şi candidaţi.

Străinii cu cetăţenie română, aflaţi pe teritoriul României, urmeazăîntocmai regimul cetăţenilor români, ei neputând fi expulzaţi sau extrădaţi. De la interdicţia constituţională a extrădării se admit unele excepţii.

       Dilema instrumentelor lui Traian Băsescu ar fi următoarea: cum s-ar putea face abstracţie de calitatea de cetăţean român a "teroristului", sau cum să găsească un serviciu extern cooperant, care să instrumenteze o cerere de extrădare a româno-libanezului Said Baaklini?!

       Experienţa anterioară a lui Florian Coldea, din cazul Omar Hayssam, nu-l inspiră totuşi la o "extracţie" din înalte raţiuni de stat a agentului de înaltă corupţie Said Baaklini, acoperit ca infractor de drept comun. Şi atunci rămâne o întrebare elementară. Cum rezolvă SRI, Parchetul şi Traian Băsescu dosarul Baaklini? Măcar de grija Elenei Udrea!

                                                                          Vlad Dumitraş

Fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, are interdicție de a părăsi țara 30 de zile

Procurorii DNA au emis, o ordonanţă pe numele fostului şef al ANAF, Sorin Regina” Blejnar, prin care au stabilit ca acesta să nu părărească ţara pe o perioadă de 30 de zile, în dosarul în care este cercetat pentru complicitate la evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat. Anchetatorii au stabilit măsura după ce i-au adus la cunoştinţă lui Sorin Blejnar învinuirile şi l-au audiat în legătură cu acestea.

Decizia procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) poate fi contestată de Sorin Blejnar la Curtea de Apel Bucureşti. Fostul şef al ANAF Sorin Blejnar a declarat, la ieşirea de la DNA, că a dat o declaraţie în care a prezentat tot ce cunoştea despre situaţia în cauză, adică nimic.

"Am dat o declaraţie în care am prezentat tot ceea ce cunoşteam despre situaţia în cauză, adică nimic", a spus Sorin Blejnar, la plecarea de la DNA, unde a stat aproximativ o oră şi jumătate, fiind citat în dosarul de evaziune fiscală de peste 15 milioane de euro, în care mai sunt cercetaţi fostul său şef de cabinet Codruţ Marta, fostul şef al Vămilor Viorel Comăniţă şi alte 15 persoane. Cei de la DNA precizează că numele lui Blejnar, fostul şef ANAF, apare în mai multe interceptări telefonice între membrii grupului infracţional.

File de dosar

În acest dosar este cercetat și Codruț Marta, fostul șef de cabinet al lui Sorin Blejnar, care a fost dat dispărut. Fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Constanţa Dan Secăreanu şi alte şapte persoane din dosarul evaziunii fiscale de peste 15 milioane de euro au fost arestate preventiv pentru 29 de zile, în timp ce fostul şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV) Viorel Comăniţă şi alte două persoane au primit interdicţie de a părăsi ţara.

Totodată, instanţa a emis mandate de arestare în lipsă pentru fostul şef de cabinet al lui Blejnar, Codruţ Marta, Radu şi Dana Nemeş, Ovidiu Ioan Moldovan şi Mihai Gulea, în timp ce Ştefan Puşcaşu a primit interdicţie de a părăsi ţara. Cei şase sunt urmăriţi penal în acest dosar şi, pentru că nu au fost găsiţi, procurorii anticorupţie au cerut arestarea lor în lipsă.

Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 - iulie 2012, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru, Radu Nemeş şi Dana Nemeş au constituit şi coordonat o grupare infracţională organizată prin iniţierea unui amplu mecanism evazionist ce vizează sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize şi TVA neachitate. Concret, motorina era achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor (deci fără a se achita aceste taxe) în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era de fapt revândută ca atare prin staţiile de distribuţie de carburanţi.

În referatul prin care au cerut arestările din acest dosar, anchetatorii anticorupţie arată că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori "palierul de protecţie". Potrivit procurorilor, din acest palier făceau parte fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, Alexandru Codruţ Marta (dat dispărut din 25 mai de soţia sa - n.r.) şi Viorel Comăniţă. Procurorii DNA susţin că, din indiciile obţinute, Codruţ Marta se baza pentru menţinerea în funcţie, până la mijlocul lunii aprilie, a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de omul de afaceri Emilian Schwartzenberg la nivel guvernamental.

Procurorii anticorupţie arată, în documentul citat, că Alexandru Codruţ Marta a promis că-l va convinge pe Sorin Blejnar să mai rămână o perioadă la conducerea ANAF în interesul omului de afaceri Radu Nemeş. Potrivit procurorilor DNA, Nemeş i-a cerut lui Marta ca Blejnar să mai stea "măcar o lună, două, fiind şi cu alea vechi pe punctele de finalizare, sunt şi altele noi", pentru că bănuia că "nu îi este chiar indiferent ce se întâmplă în jurul lui".

Menţinerea în funcţie a lui Blejnar, arată procurorii, era esenţială pentru Radu Nemeş, care intenţiona să finalizeze o serie de proiecte şi "să demareze mecanisme evazioniste suplimentare", sens în care Marta şi-a manifestat disponibilitatea atât pentru a încerca să-l convingă pe Blejnar să nu demisioneze, cât şi pentru a acţiona în sensul numirii unei alte persoane obediente, "iar dacă tot vrea neapărat să plece, să pună pe cine trebuie", conturându-se indicii că cel vizat la acel moment pentru înlocuirea lui Sorin Blejnar, evident în sensul grupării infracţionale, era Sorin Florea - comisar general adjunct al Gărzii Financiare.

Procurorii susţin în referat că Marta îşi punea bazele menţinerii în funcţie a lui Blejnar şi Comăniţă pe relaţiile deţinute de Emilian Schwartenberg la nivelul conducerii aparatului guvernamental. "Astfel, indicii obţinute relevă că Alexandru Codruţ Marta se bazează pentru a asigura menţinerea în funcţie (până la mijlocul lunii aprilie 2012, conform celor discutate cu Radu Nemeş la 1 martie) a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de Emilian Schwartenberg la nivelul conducerii aparatului guvernamental de la acel moment", se arată în documentul citat.

Procurorii mai arată că, pe 5 martie, Codruţ Marta s-a întâlnit, în jurul orei 10.10, cu Viorel Comăniţă, iar apoi a discutat mai bine de o oră la restaurantul Casa Di David cu Emilian Schwartzenberg. DNA mai notează că, în 7 martie, Emilian Schwartzenberg a stabilit o întâlnire pentru ora 12.00 cu Marta, transmiţându-i: "Vin şi cu răspunsurile, cred că până atunci cu aşa". Procurorii au precizat că în această cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.
Autor:  Ana Zidărescu

Citiţi mai mult: Fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, are interdicție de a părăsi țara 30 de zile - Justiţie > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/blejnar-audiat-la-dna-dosar-evaziune-produse-petroliere-992284.html#ixzz21EpZn0eu

EVZ.ro