De o lună de zile Ucraina tot spune că-i lipsesc 27 de miliarde de dolari – vreo 23,5 miliarde de euro – din buget. De o lună de zile Bruxelles-ul tot dă din cap îngrijorat, dar tot nu s-a apucat serios nici să verifice cifra, nici să găsească banii. E genul de situație în care toată lumea recunoaște că problema există, dar nimeni nu vrea să fie primul care scoate portofelul, scrie Euractiv.
Contextul nu ajută deloc. Rusia lovește sistematic infrastructura energetică ucraineană, iar Marea Neagră a devenit practic o strîmtoare păzită de flota rusă, ceea ce taie Kievul de veniturile din exportul de grîu. Zelenski a fost limpede în privința priorităților: banii ceruți trebuie să meargă spre armată, arme și solde militare, nu spre reparat rețele electrice sau subvenționat fermieri disperați.
E o alegere logică din perspectiva unei țări în război, dar pentru contribuabilul european mesajul sună cam așa: „dă-mi bani, nu te întreb cum îi cheltui”.
Interesant e că președintele ucrainean a mai adăugat o explicație care n-a prea liniștit pe nimeni – deficitul nu ar veni doar din escaladarea recentă a războiului, ci și dintr-o decizie proprie de a cheltui bugetul cu prioritate în prima jumătate a anului. Practic Kievul a mîncat banii mai repede decît a plănuit, iar acum vine nota de plată.
Genul ăsta de explicație, servit la doar cîteva săptămîni după ce fostul ministru al apărării a fost dat afară pe fondul unor acuzații mari de corupție, nu face decît să alimenteze scepticismul din unele capitale. Un diplomat european de rang înalt a rezumat starea de spirit fără menajamente: demisiile și concedierile în lanț din Kiev, motivate de corupție, dau o imagine cam neplăcută.
Aceleași surse spun că țările mai zgîrcite la buget nu vor ceda ușor presiunii venite din partea aliaților nordici și baltici ai Ucrainei, mai ales cînd nici UE-27 nu reușește să se pună de acord pe propriul buget multianual, dar tot vrea să explice cetățeanului obișnuit că Ucraina are nevoie de și mai mulți bani.
Bruxelles-ul, prin vocea comisarului Valdis Dombrovskis, a preferat o poziție prudentă – nu se grăbește să pună o etichetă exactă pe deficit, dar recunoaște că situația se clarifică treptat. Ceea ce Dombrovskis a mai spus, indirect, e că atacurile rusești tot mai dure, blocada navală și sprijinul occidental insuficient fac aproape sigur ca gaura reală să fie mai mare decît estimarea inițială de 27 de miliarde.
Nici FMI-ul nu are răspunsuri mai clare. Fondul, care administrează propriul împrumut de 8,1 miliarde de dolari către Ucraina și lucrează în paralel cu Comisia, a trimis recent o delegație la Kiev – fără mare succes în privința clarificării cifrelor exacte.
Un economist de la Centrul pentru Strategie Economică din Kiev a oferit poate cea mai onestă evaluare din tot tabloul ăsta: nevoia suplimentară e reală, pentru că războiul costă mai mult decît s-a estimat la momentul întocmirii bugetului, dar suma finală probabil va fi sub cele 27 de miliarde cerute inițial.
Stabilirea cifrei exacte a deficitului s-ar putea totuși dovedi partea ușoară a problemei. Partea grea e găsirea banilor efectivi. Cei doi analiști avertizează că accelerarea plăților din împrumutul de 90 de miliarde de euro convenit de liderii europeni în decembrie – adică plata a peste 45 de miliarde încă din acest an – riscă doar să mute problema în 2027, cînd Kievul estimează deja un nou deficit de 32,6 miliarde de dolari. E motivul pentru care Comisia a respins cererile Irlandei, Țărilor de Jos și altor state care voiau plăți mai rapide.
Rămîne, desigur, soluția care sperie pe toată lumea – activele suverane rusești înghețate, de sute de miliarde de euro. Belgia, care găzduiește majoritatea acestor active, a blocat deja anul trecut un plan susținut de Germania de a le folosi și pare la fel de fermă și acum.
Așa că discuția revine, ca de fiecare dată, la același impas: Europa vrea să ajute Ucraina, dar nu vrea să riște nici bani, nici active, nici popularitate internă pentru asta, concluzionează publicația Euroactiv.
C.L.