Majoritatea politicienilor aflată la decizie, este dependentă de hârtia citită, pe care se află transcrise ideile ( și ordinele) altora, a celor aflați în umbră mereu, una benefică pentru o categorie foarte restrânsă, cea care face și desface, lăsând pe seama acestor politruci care au prins gustul puterii, măturătul, sau ascunderea gunoiului sub preș.
joi, 21 septembrie 2023
Românii sunt dependenți de...habarniști!
Majoritatea politicienilor aflată la decizie, este dependentă de hârtia citită, pe care se află transcrise ideile ( și ordinele) altora, a celor aflați în umbră mereu, una benefică pentru o categorie foarte restrânsă, cea care face și desface, lăsând pe seama acestor politruci care au prins gustul puterii, măturătul, sau ascunderea gunoiului sub preș.
luni, 29 mai 2023
Alexandru Racu: “Românii nu îi mai privesc pe europeni ca pe niște zei”
Când încearcă să explice ascensiunea noului naționalism eurosceptic din Estul Europei, stânga pune accentul pe perdanții tranziției sau cel puțin pe distribuția inegală a beneficiilor integrării care a dus, în România ca și în alte țări, la revolta celor care au fost lăsați în urmă.
Argumentul este corect, dar nu este complet. Mai
sunt și alte explicații.
Întâi de toate, vorbim și de o reacție la deplasarea
tot mai spre stânga a agendei culturale occidentale care s-a produs în anii de
după căderea comunismului. În mare măsură, “deplasarea spre dreapta” e doar
rămânerea pe loc a unei mari părți din societatea europeană care încă refuză să
se obișnuiască cu ideea că și bărbații pot naște. Așa că vorbim într-o anumită
măsură de o iluzie optică. Trenul progresiștilor a plecat spre viitor din Gară
și progresiștii cred că se mișcă gara, nu trenul; d-aia urlă că a venit extrema
dreaptă. Ioan Paul al II-lea era promovat de către Occident, la începutul
anilor 90, ca un erou al luptei anticomuniste. Era dat constant ca exemplu
pentru comunista BOR de liberalii proeuropeni în aceeași perioadă. Brusc, odată
ce am scăpat de comunism, ideile sale au devenit “fasciste”, la fel ca forțele
politice est-europene care se revendică în mare parte de la gândirea sa
socială. Nu merge așa, să scoți esticii în stradă, cu milioanele, împotriva
comunismului, în numele valorilor creștine, iar după ce cade comunismul să-i
trimiți acasă ca să nu deranjeze desfășurarea paradei lgbt.
Recent, la cele două componente mai sus menționate –
care deseori, deși nu întotdeauna, se suprapun – s-a adăugat și pandemia, ale
cărei efecte continuă să se resimtă. Restricțiile impuse în pandemie și revolta
împotriva “dictaturii sanitare” au fost cauza directă care a propulsat AUR în
sondaje aducându-i în postura în care pot specula nemulțumiri mai vechi și mai
noi pornind deja de la o bază de peste 15 procente, la care probabil că nu ar
fi ajuns dacă nu ar fi fost pandemia. Poate că pandemia va fi în cele din urmă
uitată, dar ea a amplificat polarizarea socială în mod semnificativ. Rescrierea
unilaterală a contractului social în numele unei stări de urgență vag definite
i-a convins pe adepții vechii normalități că cei cu normalitatea pe stil nou îi
pot oricând arunca într-un nou experiment distopic (sau cel puțin perceput ca
atare de un număr semnificativ de concetățeni) de la care nu s-ar da în lături,
așa că e firesc să se îndrepte către forțele politice care se definesc ca fiind
cu totul altfel decât ei, cu totul împotriva modului lor de a vedea lumea.
Însă aș mai vrea să scot în evidență un ultim
aspect, deseori ignorat, ce ține de însăși modul în care a fost construită
Uniunea Europeană și în care a fost integrat Estul în UE. Dacă pe de o parte
valorile vesticilor s-au schimbat destul de mult de la vremea când nemții le
cântau esticilor Wind of Change, societatea occidentală devenind mai
individualistă, mai secularizată, mai multiculturală și tot mai predispusă spre
experimente sociale și biopolitice pe care nimeni nu și le imagina în urmă cu
treizeci de ani, pe de altă parte, trebuie ținut cont de faptul că esticii,
inclusiv românii, nu au cerut aderarea la UE pentru că își doreau valori
europene, ci pentru că își doreau dezvoltare economică. Mai precis, pentru că
erau disperați de popria subdezvoltare în care se zbăteau de la momentul în
care sistemul comunist intrase în criză.
Or, de la bun început, UE a fost construită pe
principiul, dovedit fals, că integrarea economică va crea în timp și o
comunitate de valori. La vremea la care au aderat la UE, românii erau
disperați, de foame. Astăzi nu o mai duc așa de rău. Însă ca profil cultural,
ca opțiuni valorice și politice, românii nu s-au schimbat așa de mult în
ultimii ani, în orice caz, mult mai puțin decât elitele europene și de
tefelimea proeuropeană din teritoriu care vrea să fie ca afară. Tot astfel,
când românii erau disperați de foame după anii de austeritate comunistă și
neoliberală, UE dispunea de mult mai multe pârghii decât acum. Atunci exista
riscul ca FMI-ul și Comisia Europeană să suspende programele de asistență
financiară, exista riscul unor sancțiuni care să împiedice venirea
investițiilor străine în care își puseseră speranțele românii și guvernanții
lor după o decadă de haos economic și social. Astăzi nu mai suntem la mâna
FMI-ului, PIB-ul a crescut nici eu nu mai știu de câte ori, a crescut și
nivelul de trai și e puțin probabil să plece investitorii occidentali din
România – care între timp a fost pe deplin integrată în lanțurile de producție
occidentale – în ipoteza în care ar veni AUR la putere (exemplul Ungariei
vecine infirmă pe deplin un astfel de scenariu).
Cu alte cuvinte, UE nu mai are puterea de a amenința
poporul român cu scăderea notei la purtare urmată de sancțiuni economice, în
condițiile în care autoritatea nu a avut-o niciodată. Pentru că autoritatea
presupune internalizarea valorilor celui care dă lecții și note, ceea ce nu
prea a fost cazul nici măcar pe vremea când valorile vesticilor și ale
esticilor erau mai asemănătoare, deci cu atât mai puțin acum. O modificare de
conștiință similară se vede și la firul ierbii. Românii nu îi mai privesc pe europeni
ca pe niște zei, ca pe niște stăpâni naturali, pentru că de ani de zile
lucrează pentru ei și alături de ei și au avut ocazia să constate că dseori
cazuri sunt mediocri, stupizi, poate chiar ticăloși sau nu sunt cu mult sau cu
nimic mai buni decât ei; deseori, colegul de muncă din străinătate nu se
deosebește de român decât prin salariul mai mare, dar nu neapărat și prin mai
multă muncă sau hărnicie.
Cu alte cuvinte, pe măsură ce devin mai productivi
și se apropie de venitul mediu european, românii sunt tot mai puțin dispuși să
stea cu căciula în mână în fața boierilor europeni, iar cei care au rămas în
urmă la capitolul venituri din lipsă de șanse sau în ciuda faptului că trudesc
din greu se revoltă pentru că se simt nedreptățiți, fiind firesc să nu aștepte
la nesfârșit îndeplinirea făgăduințelor europene. Reacția populară față de
refuzul Austriei de a ne primi în Schengen e grăitoare, în acest sens, la fel
cum grăitoare e și inerția guvernanților români, consecvenți în slugărnicie.
Căci spre deosebire de economia României, care face tot mai mult performanță la
standarde europene, fapt reflectat în schimbarea de conștiință a celor care iau
parte la acest proces, aparatul de stat (sigur, cu destule excepții) continuă
să fie populat de tot felul de troglodiți care, spre deosebire de muncitorii
români de la privat, se simt pe bună dreptate inferiori față de colegii lor
europeni și se comportă ca atare.
Astfel, aurismul se explică într-o anumită măsură și
prin ieșirea românilor din minorat. Românul verde de azi nu se mai rușinează și
nu se mai teme să spună cine este și ce vrea. Mulți nu s-au schimbat, ci doar
au prins tupeu, mai ales că între timp instanțele europene care le dau lecții
s-au schimbat: în anii 90 pe cereau să abroge articolul 200, acum le spun că și
bărbații pot să nască; atunci îl dădeau ca exemplu de anticomunism pe Ioan Paul
al II-lea, acum le spun că fostul papă a fost fascist. Ca să nu mai pomenesc de
faptul că au văzut și ei că de la o vreme se poartă și în Occident. În 2000,
Vadim Tudor era o excepție în peisajul european, iar economia românească era pe
perfuzii. Astăzi, lucrurile sunt complet diferite; și în țară, și afară.
luni, 5 septembrie 2022
George Simion, preşedintele AUR, îndeamnă românii să iasă în stradă!
Președintele AUR, George Simion cere românilor să
iasă în stradă: România este independentă energetic, dar românii ajung să
plătească și de 10 ori mai mult prețul energiei!
„Energie pentru care au muncit părinții și bunicii
noștri. Au pus pe butuci și au liberalizat prețurile la energie și acum pretind
că nu ne-ar da voie UE să înghețăm prețurile. Dacă românii nu ies în stradă vor
ajunge să plătească direct și indirect niște prețuri mult prea mari și să
beneficieze în continuare de miliarde de euro firme intermediare care exportă
acești bani”, a declarat Simion.
El a mai spus că toate guvernarea este vinovată
pentru ce se întâmplă în momentul de față în România.
(…) PSD trebuie să facă ceva: denunțarea coaliției,
aceste măsuri cu care se laudă ar trebuie să fie un motiv suficient de puternic
ca această coaliție împotriva naturii să se destrame. Noi nu avem entități care
să scoată oamenii în stradă organizat, fără susținerea unor instituții. Noi
suntem bine organizați în teritoriu, vorbim cu oamenii din fiecare județ și
facem apel la alte structuri politice”, a mai spus Simion.
Totodată, liderul AUR este încrezător că prin
ieșirile repetate în stradă, societatea românească se va trezi și o să facă
Executivul să ia măsurile potrivite pentru popor. Mai mult, întrebat de
schimbarea premierului în 2023, Simion a spus că nu va avea loc.
Sursa: NapocaNews
duminică, 30 ianuarie 2022
Mirel Palada: „Cum vreți să am încredere în Uniunea Europeană, când de atâția ani ne tratează drept cetățeni de rang secund?”
Cum vreți să am încredere în Uniunea Europeană, cînd de
atîția ani ne tratează drept cetățeni de rang secund?
Cum vreți să am încredere în UE, cînd de atîția ani ne ține
cu subvențiile agricole mult mai reduse decît cele pe care le primesc fermierii
din țările vestice?
Adică cum: dreptate să fie, dar doar pentru căței? Noi, dacă
sîntem săraci, trebuie să rămînem săraci? Tractoarele noastre consumă cumva mai
puțină motorină decît ale voastre? Îngrășămintele chimice costă mai puțin decît
la voi?
Țăranii noștri merită mai puțin decît ai voștri? Produsele
agricole vestice să fie competitive pentru că sînt subvenționate mult mai
generos, să le dea la o parte de pe raft pe cele românești?
Cum vreți să am încredere în UE, cînd de atîția ani ne
găsește mii de pretexte absurde să nu ne primească în Schengen?
Cînd de fapt e doar pofta de monopol a deontologilor de
olandezi, care nu vor ca portul Constanța să însemne ceva pe harta de
transporturi a Europei?
Cînd își bat joc de transportatorii noștri, de TIRiștii
noștri, inventîndu-le tot soiul de pretexte absurde, doar ca să nu poată intra
pe piața comună? Le-am securizat toată granița de est, cheltuind miliarde.
Degeaba. Dreptate să fie, dar nu pentru căței.
Cum vreți să am încredere în UE, cînd de atîția ani ne
găsește mii de pretexte absurde să ne definească drept penali, să fie ei
superiori și morali și noi să fim ca milogii pe lîngă ei?
Îndeplinim toate condițiile să fie ridicat MCV. Degeaba. Nu,
nu se poate. Se inventează alte condiții. Mereu altele. Doar ca noi să nu fim
în rînd cu ceilalți.
Dreptate să fie, dar nu pentru căței.
Cum vreți să am încredere în UE, cînd ei ne acuză că sîntem
corupți și că n-avem voie să influențăm economia, iar ei imediat ce se întîmplă
ceva, hoarde de ambasadori se prăvălesc asupra oficialilor noștri, să facă
presiune pe față, deșănțată pentru a-și privilegia firmele care comit
infracțiuni în țara noastră, dar trebuie iertate, mereu iertate?
La ei nu-i mai zice corupție, la ei îi zice lobby. Ei au
voie. Noi nu. Doar ei au voie să-și bage deștele în economie, să influențeze,
să tragă sfori. Ei nu mai sînt penali. Ei sînt doar sistemici.
Dreptate să fie, dar nu pentru căței.
Cum vreți să am încredere în UE, cînd vine să-mi bage cu
de-a sila propagandă pe gît, la fel cum făceau comuniștii pe vremuri?
N-am voie să mai mănînc carne de vită, trebuie să mă simt
vinovat pentru asta.
N-am voie să mai tai porcul, nici măcar să mai cresc porci,
trebuie să mă simt vinovat pentru asta, primitiv și medieval.
N-am voie să mai fac foc cu lemne sau să dau foc la frunze
în curte, că imediat sînt etichetat primitiv și medieval.
N-am voie să mai fiu heterosexual sau creștin, că deja o
hoardă întreagă de sorosiști sar cu gura, să ne demonizeze, să practice
ritualuri de superioritate morală și de shaming.
La ei, dacă se ia cineva de obiceiurile lor, sar imediat de
zece prăjini în sus, că sînt agresați valoric. Doar nouă se poate să ni se
îndese progresism pe gît cu de-a sila.
Mă, voi sînteți întregi la cap? Ne-ați primit în Uniunea
Europeană că aveați nevoie de slugi? Voi nu înțelegeți că și noi sîntem oameni,
avem tot două mîini, două picioare?
Voi nu înțelegeți că englezii v-au dat cu flit tocmai din
aceste motive, că vă mănîncă între buci să vă impuneți valorile voastre asupra
tuturor, să fiți voi superiori și deontologi și să proiectați hegemonie
simbolică și economică, să-i tratați pe ceilalți ca pe niște slugi?
Voi chiar credeți că s-a întîlnit hoțul cu prostul? Că
românii o să se lase păcăliți întru veșnicie?
N-am cum să am încredere în Uniunea Europeană, atîta timp
cît judecă cu dublă măsură și cît încearcă să ne mențină într-o situație de
vasalitate. Înțeleg că-i place zicala “dreptate să fie, dar nu pentru căței”.
Doar că mie nu-mi place.
Ghinion.
Autor: Mirel Palada
miercuri, 21 iulie 2021
Românii, din ce în ce mai datori! Practic, suntem „vânduţi” Uniunii Europene!
Banca Naţională a României a făcut câteva calcule şi a ajuns la o concluzie sumbră pentru români: suntem, practic, datori vânduţi. Datoria externă totală a crescut cu 1,048 miliarde euro, de la începutul lui 2021, la 126,97 miliarde euro, la mijlocul anului, faţă de 125,92 miliarde euro în decembrie 2020.
„În perioada ianuarie – aprilie 2021, datoria externă totală a crescut cu 1,048 miliarde euro.
În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 92,334 miliarde euro la 30 aprilie 2021 (72,7% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,5% faţă de 31 decembrie 2020; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 aprilie 2021 nivelul de 34,641 miliarde euro (27,3% din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,7% faţă de 31 decembrie 2020”, conform BNR.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2021 a fost de 86,8%, comparativ cu 90,7% la 31 decembrie 2020.
Avem un deficit de 4,710 miliarde euro
În perioada ianuarie-aprilie 2021, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4,710 miliarde euro, comparativ cu 2,274 miliarde euro în perioada ianuarie – aprilie 2020.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,332 miliarde euro (comparativ cu -43 milioane euro în perioada ianuarie – aprilie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 2,199 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 133 milioane euro.
Sursa: national.ro
Autor: Andrei Ștefan
miercuri, 28 aprilie 2021
Gheorghe Piperea: „Cum vor mai argumenta ei, drăguții aparatcici hitleriști, că rumânul va trebui să continue să lucreze pă doi lei, ca în Brazilia?!”
Administrația Biden impune un salariu minim de 15 dolari pe oră în întreprinderile publice americane. Biznisul privat va trebui să se adapteze, ca să nu rămână fără angajați sau să preia practicile „oneste” din statele din sud – să angajeze hispanici sau asiatici cu 5 dolari pe oră, fără contract de muncă, fără asigurări de sănătate și fără șansa de a dobândi vreodată green card -ul.
joi, 25 februarie 2021
Alexandru Racu: „Românii sunt un popor de țărani proaspăt emancipați, de țărani aruncați în ritm alert și profund nesănătos în malaxorul modernității.”
Românii sunt un popor de țărani proaspăt emancipați, de țărani aruncați în ritm alert și profund nesănătos în malaxorul modernității. Lucian Blaga spunea că veșnicia s-a născut la sat. Dar dacă odată cu modernizarea țăranul a fost scos din rânduielile sale perene, de care a ajuns să se rușineze, ca să nu zică Europa că e “țăran prost”, el nu a fost scos și din tiparul mental conservator al mediului rural. Ceea ce înseamnă că aruncați în vâltoarea modernității care reclamă capacitatea de a-ți adapta cadrul conceptual de interpretare a lumii la o lume definită de logica schimbării, țăranii emancipați gândesc (re)așezarea lor în spațiul modernității prin prisma primei idei pe care au trebuit să și-o asume la contactul cu modernitatea, lepădându-se de identitatea și rânduielile lor tradiționale.
vineri, 15 mai 2020
[Timpul_adevarului] Fw: Nu, nu suntem stăpâni pe soarta noastră!
"Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!".
VASILE BOULEANU







