joi, 31 mai 2012

CAMERELE DE PE LINIA PORŢII, ÎN FAZA FINALĂ DE TESTARE


La mai puţin de două luni de la aprobarea sa de principiu, lumea fotbalului ar putea accepta tehnologia camerelor de pe linia porţii.
Pentru aprobarea finală va fi necesară o încă o întâlnire a Consiliului Internaţional special creat pentru decizia introducerii tehnologiei revoluţionare (Goal Line Technology), dar dovezi cu privire la succesul acestei tehnologii au apărut deja. Pe stadionul echipei Southampton, St Mary’, urmează curînd să fie testat unul dintre cele două sisteme favorite să câştige cursa, cu ocazia finalei Cupei Hampshire, dintre Eastleigh FC şi AFC Totton. Dar nici jucătorii, fanii sau arbitrii implicaţi nu vor şti acest lucru, testele nefiind deocamdată anunţate public.
Consiliul Internaţional va folosi acest meci ca pe o parte a fazei finale de testare pentru versiunea GLT, produsă de compania britanică Hawk-Eye Company (care furnizează deja servicii de acest gen în tenis şi cricket).
Consiliul a decis în luna martie ca, în cazul în care sistemele Hawk-Eye şi GoalRef vor reuşi să treacă şi ultima rundă de teste, ele vor fi aprobate pentru uzul competiţional începând cu sezonul viitor!
Neil Barry, Şeful Departamentului de Dezvoltare a Arbitrilor din cadrul Federaţiei engleze de fotbal şi un membru al grupului de lucru GLT, a declarat: „Nu am întâlnit niciodată un arbitru care să fie 100% sigur în astfel de situaţii. Nu este o chestiune de opinie: sunt foarte multe situaţii în care arbitrii au nevoie de această tehnologie pentru a fi siguri. Dacă aceasta va funcţiona, cred că toţi arbitrii o vor îmbrăţişa”.
De asemenea, Barry a respins şi îngrijorările cu privire la faptul că introducerea tehnologiei ar duce la solicitarea reluărilor şi pentru alte faze litigioase din meci. „În opinia mea, noi suntem o organizaţie foarte conservatoare şi aş fi uluit dacă s-ar trece şi la alte forme de tehnologie. Ar trebui să fim foarte convinşi pentru a aproba alte tehnologii. Suntem, totuşi, deschişi dezbaterilor”.
Tehnologia camerelor de linia porţii a fost abandonată de către Consiliul Internaţional în urmă cu trei ani, după ce testele au fost neconcludente, dar a fost readusă pe tapet la câteva ore după golul anulat lui Lampard în meciul dintre Anglia şi Germania, de la Cupa Mondială din 2010.
Barry a adăugat: „După întâlnirea Consiliului care a urmat Cupa Mondială, s-a observat o schimbare a atitudinii şi a accentului pus pe FIFA pe această problemă. Posibilitatea funcţionării acestei tehnologii înseamnă că sunt încrezător vizavi de faptul că, în cazul în care testele vor fi pozitive, tehnologia va fi aprobată cu ocazia următoarei şedinţe a Consiliului, din 2 iulie”.
GoalRef, un sistem danezo/german, va fi testat luna viitoare. Acel sistem foloseşte un chip electronic instalat în minge, care răspunde la un câmp magnetic amplasat în poartă. De cealaltă parte, Hawk-Eye se bazează pe camere instalate în diverse unghiuri pe stadion.
Preluare de pe site-ul AIPS

                                                                   Gelu DRAGOŞ, membru APS

Elveţia a fost învinsă de naţionala României la ea acasă!


Echipa naţionala de fotbal a României a obţinut prima victorie din 2012, "tricolorii" trecând, la limită, scor 1-0, de reprezentativa Elveţiei într-un meci de pregătire disputat miercuri la Lucerna.

Selectionerul Victor Piţurcă a început partida de pe "Swissporarena" cu debutantul Grozav (cel care a marcat şi unicul gol al partidei!) şi cu contestatul Florescu în primul "11". Din echipa de start nu a lipsit nici noul favorit al tehnicianului, fundaşul Valerică Găman.

Intalnirea a debutat cu o mare ocazie a Romaniei, Gicu Grozav trezindu-se cu mingea la picior, in mijlocul careului advers, la prima actiune de poarta. Din pacate, atacantul Petrolului s-a pierdut putin si a sutat peste transversala.

Abia ce au trecut primele 5 minute de tatonare ca un suporter al Universitatii Craiova a intrerupt meciul intrand pe gazon, spre uimirea gazdelor care nu se asteptau la un asemenea gest la un meci amical.

Odata partida reluata, gazdele au pus stapanire pe balon, fara a ameninta insa serios poarta lui Lobont. Actiunile periculoase elvetiene au venit, aproape intotdeauna, din banda lor stanga, acolo unde Papp a fost de multe ori depasit de mijlocasii adversi. Totusi, defensiva "tricolora" a fost ermetica si nu a permis penetrarea portii.

Experimentul lui Piturca, folosirea lui Bourceanu si Florescu la mijloc, pare ca a dat rezultate, stelistul ocupandu-se preponderent de distrugerea atacurilor adverse in timp ce fostul "decar" a aparut de cateva ori surprinzator in ofensiva, reusind sa creeze superioritate numerica zonala.

Unicul gol al intalnirii a fost inscris de Gicu Grozav in minutul 56. Faza a plecat de la Marius Alexe, dinamovistul lansandu-l pe fostul sau coleg, Gabi Torje, in banda dreapta. Centrarea extremei de la Udinese a fost perfecta pentru debutantul Grozav, care a punctat cu o lovitura de cap plasata de la 11 metri.

Asa cum ne-a obisnuit, Piturca si-a retras echipa imediat dupa gol, cedand complet posesia gazdelor care, din fericire pentru noi, nu au prea stiut ce sa faca cu balonul. Elvetia a avut cateva ocazii pana la final, dar am scapat cu fata curata si am obtinut o victorie putin scontata inaintea fluierului de start.

Merita remarcata si nesiguranta lui Lobont pe centrari, portarul nostru avand mai multe iesiri complet ratate pe astfel de baloane.
ELVETIA: Sommer - Lichtsteiner, Senderos, Djourou, Zigler - Inler, Xhaka - Barnetta, Mehmedi, Stocker - Derdiyok.
Rezerve: Benaglio - Wolfi, Von Bergen, Affolter, Fernandes, Winter, Emeghara, Morganella, Wiss.
Antrenor: Ottmar Hitzfeld;

ROMÂNIA: Lobonţ - Papp, Chiricheş, Găman, Raţ (căpitan) - Bourceanu, Florescu - Torje, Grozav, Tănase - Niculae.
Pe parcurs au mai intrat: Chipciu, Lazăr, Goian, Grigore, Alexe şi Maxim.
Antrenor: Victor Piţurcă;

Arbitru: Svein Oddvan Moen (Norvegia)

 Întalnirea s-a disputat pe stadionul "Swissporarena", din Lucerna.

                                                             CRISTI SOMEŞAN

VOTAŢI MIRCEA MAN LA PREŞEDINŢIA CONSILIULUI JUDEŢEAN MARAMUREŞ!


VOTAŢI OMUL DE CARE MAI AVEŢI NEVOIE LA PRIMĂRIA FĂRCAŞA - VOTAŢI PRIMAR IOAN STEGERAN !


VOTAŢI UN OM ADEVĂRAT LA PRIMĂRIA MIREŞU MARE - VOTAŢI PRIMAR VIRGIL PRUNĂ!


UN PRimar ADEVĂRAT pentru Primăria Mireşu Mare - IOAN ARDUSĂDAN!


VOTAŢI PENTRU BINELE VOSTRU - VOTAŢI PROFESOR NELU VASILE ŞOVRE LA PRIMĂRIA CERNEŞTI!


miercuri, 30 mai 2012

VOTAŢI UN FIU AL SATULUI, VOTAŢI INGINER DĂNUŢ GIURGIU - PRIMĂRIA COAŞ!


Despre ședința de guvern de ieri, 30 mai 2012


Am aprobat ieri, 30 mai 2012, un proiect de ordonanță de urgență privind completarea Legii Educaţiei Naționale, care să asigure funcţionarea clasei pregătitoare la începutul anului şcolar 2012-2013 şi două hotărâri de guvern, prin care să asigurăm, pentru această clasă pregătitoare, materialele didactice necesare. Este vorba de 22 de milioane de lei, pe care le vom folosi  pentru a achiziționa materiale didactice pentru cele aproximativ 5500 de clase pregătitoare.
      Licitațiile pentru achiziționarea de mobilier nu au fost organizate la timp în centrele regionale.  Motivul pentru care fosta guvernare a amânat aceste licitații este greu de găsit, în condițiile în care banii existau  în contul MECTS încă din 1 ianuarie. Dacă nu luam decizia de a trimite banii direct școlilor, riscam ca în 10 septembrie să nu avem mobilier în clase. Această decizie a făcut să fiu acuzat că am trimis banii direct școlilor ca să favorizez eventualele aranjamente pe care directorii de școli le-ar face la achiziționarea mobilierului. Chiar nu avem încredere în directorii unităților școlare din Romania? Chiar îi suspectăm ca ar fi infractori?
         Prevederile cuprinse în proiectul de ordonanță ne oferă siguranţa că, în 10 septembrie, vom avea, în faţa elevilor, profesori bine pregătiţi, că nu vom avea profesori necalificaţi, iar clasa pregătitoare va putea să funcţioneze, din acest punct de vedere, la parametri normali. În acest moment, nu mai are rost să ne întoarcem în trecut şi să vedem de ce s-a întârziat foarte, foarte mult în luarea deciziilor necesare pentru implementarea acestei clase pregătitoare. Fosta guvernare avea la dispoziţie un an şi jumătate să pună în ordine acest lucru, dar nu l-a făcut. Noi avem la dispoziție doar trei luni de zile, în care trebuie să luăm măsurile necesare, pentru ca, la începutul anului școlar, clasa pregătitoare să fie funcţională.
      Înainte de aprobarea acestei ordonanţe, la nivelul Capitalei, pentru cele 1138 de clase pregătitoare lipsesc 300 de profesori. Nu este nimeni înscris pentru a preda la cele 300 de clase, fapt pentru care trebuie să găsim aceşti profesori, să îi formăm în luna august, pentru ca în septembrie să poată intra în clase.
       Nu-mi place să folosesc cuvinte grele, dar trebuie să spun adevărul: fosta guvernare și-a bătut joc de copiii care, în toamnă, vor începe clasa pregatitoare și de părinții acestora. Nu a fost respectat niciun termen din planul de organizare și punere în practică a acestei clase, deși fostul ministru, care acum s-a ascuns la Cotroceni, în spatele președintelui, spune că totul a fost foarte bine organizat de domnia sa. Ministrul respectiv a avut la dispoziție peste un an în care să gândească astfel lucrurile, astfel încât părinții să nu fie supuși atâtor umilințe, pentru a reuși să-și înscrie copiii în clasa pregătitoare. În realitate, am descoperit un haos general și în lipsa acestor măsuri, exista riscul ca acești copii să nu aibă unde să învețe din toamnă.
        Situaţia camerelor de luat vederi pentru examenul de Bacalaureat este rezolvată de săptămâna trecută. În conturile unităţilor şcolare au fost alocaţi banii necesari supravegherii tuturor celor 7000-8000 de săli de clasă din cele 638 de centre de examen. Garantez faptul că toate sălile de examen de la evaluarea naţională şi de la examenul de bacalaureat vor avea camere de luat vederi. Suma totală pe care Ministerul Educaţiei a alocat-o pentru achiziționarea acestora este de aproximativ 13 milioane de lei.
       Vă asigur că suntem foarte bine pregătiţi pentru examenul de Bacalaureat.  Avem o mică problemă legată de unii dintre inspectorii şcolari generali sau generali adjuncţi, care răspund de buna desfăurare a examenului și care sunt implicaţi în campania electorală. Ei trebuie înlocuiţi şi, ca să liniştim chestiunea aceasta politică, eu fiind un ministru tehnocrat, pot să spun că, la sfârșitul lunii august, vor fi organizate concursuri pentru ocuparea funcțiilor de inspector şcolar general, pentru prima dată după patru ani. Pentru aceasta, am organizat o nouă serie a concursului pentru constituirea corpului național de experți în management educational. După ce, în 20-25 august, se vor desfășura concursurile pentru funcțiile de inspectori şcolari generali, vor urma,  în lunile septembrie şi octombrie, concursurile pentru ocuparea funcţiilor de inspectori şcolari generali adjuncţi și de directori de unităţi şcolare. Astfel, vom putea asigura stabilitate managerilor de unități școlare timp de patru ani de zile. Principala vină pe care inspectorii şcolari generali au găsit-o fostei guvernări  a fost tocmai aceea că nu au organizat concurs în ultimii patru ani de zile şi astfel ei depindeau de stiloul unui ministru.
         Potrivit proiectului de act normativ aprobat  astăzi, formaţiunile de preşcolari din grupa mare sau de elevi pot funcţiona, în situaţii excepţionale, sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, pe baza unei justificări corespunzătoare, ţinând seama de încadrarea în costul standard per elev şi în numărul maxim de posturi aprobat pentru învăţământul preuniversitar la nivelul judeţului, respectiv municipiului Bucureşti. Această ajustare a cadrului legislativ permite, de exemplu, înscrierea unui elev după începerea anului şcolar într-o clasă care are efectivul la limita maximă, dar care este unică pe nivelul respectiv sau are o specializare unică. Un alt efect benefic este posibilitatea funcţionarii claselor sub efectivul minim (în situaţii temeinic motivate) în zonele izolate din mediul rural sau peste efectivul maxim, în zonele aglomerate din mediul urban.  Există în momentul de faţă unităţi şcolare, mai ales în mediul rural, unde avem 26 de copii pentru clasa pregătitoare. Nu aveam actul normativ prin care să poată funcţiona cu 26 de elevi. Trebuia să luăm un elev să-l plimbăm vreo 15-20 kilometri sau să facem două clase cu 13 elevi.
       În legătură cu raportul privind violența în unitățile școlare din România pot să spun că, în acest moment, există doar un raport parțial, iar vineri acesta va fi finalizat. Vom lua măsuri de prevenire și combatere a violenței prin  regulamentul de funcţionare a unităţilor şcolare, a cărui adoptare a fost întârziată cu un an şi jumătate, deși Legea Educaţiei Naționale prevedea ca acest regulament să fie elaborat în opt luni de zile. Unele măsuri vor fi introduce și prin regulamentul de funcţionare a consiliului de administraţie al unității școlare, care nu există în acest moment. Cele două regulamente vor aduce elemente de îmbunătăţire în această direcție. Şi, în paralel sau în completare, vom elabora un plan naţional privind prevenirea și combaterea violenţei în şcoli.
        Proiectul de ordonanță de urgență se referă și la învăţământul superior. Am luat măsuri care permit organizarea şcolilor doctorale, respectiv menţinerea şi îndeplinirea standardelor de autorizare provizorie/ acreditare în învăţământul superior.  Trebuia ca, în urmă cu şase luni de zile, să se facă o evaluare a școlilor doctorale, care însă nu s-a făcut și, în momentul de faţă, exista riscul să nu putem să repartizăm numărul de locuri la universităţi. Pentru anul 2012-2013, acest lucru se va face prin ordin de ministru. Pentru anul universitar 2013-2014, cu siguranţă, vom demara, așa cum prevede Legea Educaţiei Naţionale, competiţia pentru granturi.

                                                  Liviu Marian POP, ministru interimar MECTS

Salonul de Carte Bookfest 2012


Salonul de Carte Bookfest 2012 a fost deschis miercuri, la complexul Romexpo din Capitală, în prezenţa lui Philippe Gustin, ambasadorul Franţei - ţara invitată la eveniment anul acesta -, şi a secretarului de stat Victor Opaschi din Ministerul Culturii.
Victor Opaschi a descris Bookfest ca fiind o "sărbătoare a cărţilor". Secretarul de stat a vorbit şi despre facilitarea accesului la carte, dar şi despre procesul accelerat de digitalizare prin care trec sau urmează să treacă unele biblioteci.

La rândul său, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Philippe Gustin, a spus că "Guttenberg nu este mort!", adăugând că dovada acestui fapt sunt chiar "aleile" târgului, pline cu volume.

Laurence Auer, secretarul general al Institutului Francez din Paris, a spus că prezenţa sa la Bookfest are de-a face şi cu colaborarea cu editurile româneşti, în vederea organizării Salonului de Carte de la Paris din 2013, la care România este ţară invitată de onoare.
Cea de-a VII-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, organizată de Asociaţia Editorilor din România, sub egida Federaţiei Editorilor din România, se desfăşoară în pavilioanele C1, C2, C3, C4, C5 din complexul expoziţional Romexpo. Respectând tradiţia creată prin invitarea unei ţări la fiecare ediţie, Bookfest se bucură în 2012 de participarea Franţei ca oaspete de onoare. Standul ţării invitate este amenajat în pavilionul C3, aici urmând să aibă loc evenimentele anunţate de Ambasada Franţei şi Institutul Francez.

În seara primei zile de Bookfest, între orele 20.30 şi 23.30, salonul se mută la sediul Fundaţiei Löwendal, unde vor avea loc lecturi cu ocazia Nopţii Literaturii Europene. Eveniment internaţional, Noaptea Literaturii Europene, a cărei ediţie din 2011 s-a desfăşurat în 20 de oraşe din 16 ţări, are trei elemente-cheie: literatură contemporană citită de personalităţi din diferite domenii în spaţii atipice special selectate pentru o anumită noapte din an. Miercuri are loc la Bucureşti prima ediţie a Nopţii Literaturii, în organizarea a zece institute culturale membre ale EUNIC şi sub coordonarea Institutului Cultural Român.
Lecturilor li se vor adăuga performance-uri şi concursuri cu premii în cărţi. Printre numele sonore ale Nopţii Literaturii Europene: Julian Barnes în lectura scriitorului, traducătorului şi publicistului Radu Paraschivescu; Fernando Pessoa, dar şi poetul spaniol Antonio Gamoneda citiţi de traducătorul lor în limba română, poetul Dinu Flămând; polonezii Sławomir Mrożek, Olga Tokarczuk şi Andrzej Stasiuk, Ryszard Kapuściński citiţi de Matei Martin, Mihaela Dedeoglu, Luca Niculescu şi Ion Ioniţă; poeme de Wisława Szymborska, laureată a premiului Nobel în 1996, în lectura jurnalistului şi poetului Emil Hurezeanu; fragmente din opera scriitorului şi omului politic Václav Havel interpretate de cineastul Hanno Höfer; proza lui Roberto Bolaño cu vocea poetului Ciprian Măceşaru; Dominique Fernandez citind, alături de actorul Marius Manole, fragmente din "Rapsodia Română"; Nedim Gürsel prezentând pasaje din romanul său "Fiicele lui Allah" (alături de Iulia Badea-Gueritée); Matei Florian, Adina Rosetti, Petre Barbu - în lectura lui Filip Florian; Dan Lungu citind din Ovidiu Nimigean, Ciprian Măceşaru şi Octavian Soviany; Irina-Margareta Nistor citind din autorii belgieni francofoni Amélie Nothomb şi Marguerite Yourcenar. De pe afiş nu lipsesc Orhan Pamuk, Salman Rushdie, Magda Szabó, Ian McEwan, José Saramago.

Iubitorii cărţii care vor veni la Bookfest joi şi vineri îi vor putea întâlni la evenimentele de lansare pe Horia-Roman Patapievici şi Mircea Cărtărescu. În următoarele zile, vor avea ocazia de a-i revedea şi asculta pe Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu şi Lucian Boia, la prezentările volumelor pe care cunoscuţii autori le vor lansa la Bookfest.

Din partea ţării invitate, şi-au confirmat prezenţa la întâlnirea cu vizitatorii Bookfest 2012 producătorul şi moderatorul de emisiuni culturale Bernard Pivot, autorii Michel Houellebecq, Nedim Gürsel, Sylvie Germain, Yasmina Khadra şi Yann Apperry, editorul Jean Mattern (responsabilul cu literatura străină al Editurii Gallimard) şi academicianul Dominique Fernandez (autorul volumului "Rapsodia română").

Scriitoarea Sylvie Germain va veni joi în faţa publicului pentru o sesiune de întrebări şi răspunsuri, iar Bernard Pivot îi va provoca pe vizitatorii standului internaţional la un test de scriere după dictare în limba franceză. Tot joi, Bernard Pivot va fi prezent la o degustare de vinuri româneşti, ocazie cu care îşi va prezenta volumul "Dictionnaire amoureux du vin", iar sâmbătă va intra într-un dialog cu Luiza Vasiliu (Dilema Veche) şi Horia-Roman Patapievici.

Vineri şi sâmbătă, publicul Bookfest va avea întâlnire la standul Franţei cu scriitorul Michel Houellebecq. Cunoscutul autor al "Particulelor elementare" va fi prezent în faţa vizitatorilor pentru o discuţie moderată de Mihaela Dedeoglu (RFI România) şi Matei Martin (Dilema Veche) şi va participa la o sesiune de întrebări şi răspunsuri, urmată de o sesiune de autografe.

Grupul Humanitas vine la Bookfest cu noi titluri ale unor autori vedetă precum Mircea Cărtărescu şi Neagu Djuvara, dar şi cu o nouă traducere a romanului "Tunelul" de Ernesto Sabato.

Astfel, printre volumele care vor fi lansate de către grupul Humanitas la Bookfest se numără "Spectacolul rezonanţei. Eseuri, evocări, sinteze", de Dinu Pillat, "Aromânii. Istorie. Limbă. Destin" (coordonat de Neagu Djuvara) şi "Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 şi unele amănunte aproape de necrezut, din preajma dramaticei noastre capitulări" de Neagu Djuvara, "Ochiul căprui al dragostei noastre", de Mircea Cărtărescu, şi "Estul naivităţilor noastre. Oare ne putem apăra prin cuvinte?", de Gabriel Liiceanu.

Dan C. Mihăilescu revine, de asemenea, în atenţia publicului cu volumul "I.L. Caragiale şi caligrafia plăcerii", dar şi ca autor, alături de nume precum Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Tania Radu, Mircea Cărtărescu şi Ioana Nicolaie, în delicioasa antologie "Intelectuali la cratiţă. Amintiri culinare şi 50 de reţete".

Grupul Humanitas va lansa, de asemenea, două titluri în memoria lui Mircea Ivănescu: "Cele mai frumoase poezii" de Mircea Ivănescu şi "Măştile lui M.I. Gabriel Liiceanu în dialog cu Mircea Ivănescu".

În ceea ce priveşte traducerile, grupul Humanitas va prezenta, la Bookfest, titlul "Marea casă" de Nicole Krauss şi "Tunelul" de Ernesto Sabato (în colecţia "Raftul Denisei").

Polirom lansează la Bookfest seria de autor "Andrei Oişteanu", cu un prim volum - "Grădina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitologice şi Imaginea evreului în cultura română", dar şi volumul de poezie "Petrecere la Montrouge" şi romanul "Sexagenara şi tânărul" (ediţia a II-a revăzută) de Nora Iuga.

De asemenea, Polirom mai prezintă, la târg, cele mai noi volume din seria de autor "Aurora Liiceanu" - "Cuvinte încrucişate", "Rănile memoriei. Nucşoara şi rezistenţa din munţi" (ediţie nouă) -, alături de "Opere II. Proză" de Gellu Naum.

La standul editurii se vor mai regăsi titluri noi apărute în seriile de autor Polirom: "Cartea fiului", din seria de autor Norman Manea, "O zi din viaţa mea fără durere", din seria de autor Marta Petreu, "Monologul polifonic", din seria de autor Nicolae Steinhardt.

Fanii cărţilor lui Chuck Palahniuk vor găsi la standul editurii cel mai recent roman al său tradus în limba română - "Blestemaţi", în timp ce fanii filmelor lui Emir Kusturica, unul dintre cei mai apreciaţi regizori contemporani, vor putea achiziţiona autobiografia acestuia - "Unde sînt eu în toată povestea asta?". De asemnea, la stand vor mai fi prezente "Hollywood", un nou roman al lui Charles Bukowski apărut în traducere la Polirom, romanele "În Ţara lui Dumnezeu" şi "Spovedanie la Tanacu", de Tatiana Niculescu Bran, precum şi noi titluri apărute în colecţia Top 10+, unul dintre cele mai de succes proiecte editoriale Polirom, ce vor putea fi achiziţionate cu 20% reducere. C

Cum Michel Houellebecq este unul dintre invitaţii speciali ai acestei ediţii Bookfest, cărţile sale apărute la Polirom nu puteau lipsi de la stand: "Platforma", "Posibilitatea unei insule", "Particulele elementare", "Harta şi teritoriul", "Extinderea domeniului luptei".

Editura All revine la Bookfest cu "Nepovestitele trăiri ale templierilor români", cartea a II-a de Adrian Voicu, dar şi "Rătăciri" de Horaţiu Mălăele. Lansarea va fi urmată de o sesiune de autografe.

Margareta Pâslaru, Lucian Croitoru, Mihaela Bilic sunt doar câţiva dintre autorii pe care cititorii îi pot întâlni la standul editurii Curtea Veche, iar printre titlurile noi se numără: "Jamie, ministrul hranei sănătoase", de Jamie Oliver, "Viscolul", de Vladimir Sorokin, "Prieten drag, tovarăş al răposatului", de Andrei Kurkov, "Eu şi Timpul", de Margareta Pâslaru, şi "În apărarea pieţelor", semnat de Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR.

Pentru fiecare 50 de lei investiţi în cărţile editurii Curtea Veche, cititorii vor primi un talon pentru o tombolă specială.

Pentru Salonul Internaţional de Carte Bookfest, editura Art a pregătit numeroase surprize şi noutăţi, atât pentru adulţi - "Maus", de Art Spiegelman, "Cuba continuă", de Cosmin Bumbuţ şi Elena Stancu, "Jazz", de Toni Morrison, "Corespondenţa", de James Joyce, cât şi pentru copii - cum ar fi cel mai nou volum al seriei "Jurnalul unui puşti", de Jeff Kinney, "Alice în Ţara din Oglindă", de Lewis Carroll, "Pulbere de stele", de Neil Gaiman.

La această ediţie a târgului Bookfest editura Nemira prilejuieşte întâlniri cu scriitorul Nedim Gürsel, unul dintre invitaţii de onoare ai Franţei la această ediţie a târgului, şi scriitorii români Dan Şanta şi Ana-Veronica Mircea. Preluare Mediafax

                                                         Cristian LAURENTIU

Gluma zilei - Fructe de pădure


Doi ciobani merg la un restaurant mediteranean. După ce citesc meniul îl întreabă pe chelner:
- Dom'le dragă, ce îs acelea fructe de mare?!
- Caracatiţă, calamar, rac, creveţi, răspunde chelnerul.
- Apoi bag de seamă, zice unul dintre ciobani, după cum zici dumneata, vulpea, ursul şi lupu' îs... fructe de pădure!

Semnificaţii istorice pentru data de 31 mai 2012


1359 - A fost întemeiată Mitropolia Ţării Româneşti, cu sediul la Curtea de Argeş, recunoscută de patriarhul de Constantinopol, CalistI, şi de sinodul său.

1594 - A murit Tintoretto, pictor italian, reprezentant de seamă al şcolii veneţiene (n. 1518)

1809 - A murit compozitorul Joseph Haydn, reprezentant al muzicii clasice instrumentale (n. 31 martie 1732)

1819 - S-a născut poetul american Walt Whittman: “Fire de iarbă” (d. 26 martie 1892)

1883 - S-a născut Onisifor Ghibu, pedagog şi om politic, membru al Academiei Române. (d. 3 octombrie 1972).

1887 - S-a născut Saint John Perse, poet eseist, şi diplomat francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1960 (d. 1975)

1919 - În cadrul Conferinţei de pace de la Paris, I. I. C. Brătianu a pledat pentru principiul egalităţii suverane a statelor şi al neintervenţiei în chestiunile de ordin intern, afirmând că România nu poate subscrie la prevederi care i-ar putea leza suveranitatea.

1961 - Uniunea Sud-Africană se proclamă republică sub numele de Republica Africa de Sud

DESPRE SPORTIVI ÎN GENERAL


Mă încântă într-un mod deosebit faptul că unii "fani" redau în discuţiile lor performanţele unor sportivi de calibru mondial, cum că cutare campion sau campioană a fost cea mai bună din lume la vremea ei. Eu ce pot să zic legat de acest aspect, decât: "Aşa a fost". Dar  pregătirea sau forma atletică a unui oarecare sportiv ce a evoluat în anii *80 sau *90 nu se poate compara valoric  cu cea a sportivilor de azi. Pot să spun că un campion mondial sau o campionă mondială a deceniilor trecute dacă ar concura la forma lor de atunci faţă de campionii mondiali de azi, acei foşti campioni nu s-ar putea clasa nici în primii 100 ca valoare, azi. Aici mă refer în primul rând la cei ce au practicat sau practică fie gimnastică, atletism ,culturism,înot.
  Să zicem că o gimnastă sau un gimnast ar evolua azi la nivelul campionilor mondiali din anii 80, sunt sigur că acel sportiv nu s-ar clasa azi nici în primii 200 cei mai buni din lume.Cu toate astea am toată consideraţia pentru foştii campioni, fiindcă aceştia au fost cei mai buni la vremea lor, dar mult inferiori ca valoare faţă de campionii de azi.

                                                                      (VASILE DAN MARCHIŞ)

PROIECTUL PROGRAMULUI DE ACTIVITATE PE 2012


SURSE:
·        program de guvernare
·        strategia privind evoluţia sistemului sportiv românesc
·        strategia generală de dezvoltare a activităţii sportive
·        programul de dezvoltare socio-economică în judeţul maramureş
ELEMENTE DE STRATEGIE:
·        obiective principale
·        primele două obiective principale – factori implicaţi în realizarea lor şi modalităţi specifice de abordare:
1. potenţial uman
            1.1. sportivii
            1.2. tehnicienii
2. tehnologia de pregătire aplicată
3. baza materială
            3.1. facilităţi
            3.2. întreţinere şi finanţare
            3.3. dotări
4. finanţarea
            4.1. pe termen scurt
            4.2. pe termen lung
Realizarea celui de-al treilea obiectiv propus – modalităţi de promovare a exerciţiului fizic şi sportului organizat:
1. servicii către populaţie
2. programe
Al patrulea obiectiv principal presupune intervenţii la nivel de imagine, reclamă şi publicitate
1.      OBIECTIVE PRINCIPALE:
Creşterea numărului competiţiilor sportive naţionale (la nivelul juniorilor şi seniorilor) organizate în aria geografică Maramureş – începând cu anul 2012 la următoarele ramuri de sport:
-         box
-         handbal
-         judo
-         kaiac-canoe
-         nataţie
-         orientare
-         taekwon-do ITF
-         volei
-         schi
§         Obţinerea de performanţe deosebite în marile întreceri naţionale oficiale la ramurile de sport nominalizate;
§         Atingerea unui procent minim de 1/10 din populaţia judeţului Maramureş care practică exerciţiul fizic şi sportul organizat;
§         Restructurarea modului în care este perceput sportul, respectiv activităţile sportive din aria geografică Maramureş la nivel naţional şi internaţional;
II.1. POTENŢIAL UMAN
II.1.1. SPORTIVII
§         Îmbunătăţirea activităţii de selecţie – admitere
Program: - Bursa sportivă
-         Calendar competiţional (inclusiv MEC)
§         Dezvoltarea procesului de promovare:
Program:    -      Bursa sportivă
-         Calendar competiţional (inclusiv MEC)
-         Calendar competiţional judeţean
           Medicina sportivă
                                   - pericolul pe care-l reprezintă consumul de droguri, alcool şi tutun
§         Supraveghere, control şi sprijin acordat la nivelul sportivilor nominalizaţi
            Cu obiective de performanţă (grupe de avansaţi, centre olimpice de pregătire olimpică a juniorilor, grupe de performanţă)
Program:    -     Alimentaţie de efort
-         Calendar competiţional (inclusiv MEC)
-         Calendar Competiţional judeţean
            II.1.2. TEHNICIENII (profesori, antrenori, instructori, arbitri)
Politica de resurse umane presupune :
§         Recrutare din rândul foştilor sportivi
§         Formare
§         Promovare
§         Perfecţionare - Program – cabinet metodic
                                   -  cursuri de perfecţionare
                       - Şcoala Naţională de Antrenori
            II.2. TEHNOLOGIA DE PREGĂTIRE APLICATĂ
§         Actualizarea informaţiilor
-    Constituire fond documentar                - cărţi, publicaţii, reviste
                                                                 - abonamente (publicaţii,reviste)
                                                                 - casete video
-         Program: Cabinet metodic
-         Întâlniri şi schimburi organizate la nivel naţional şi internaţional
§         Aplicarea informaţiilor (stimularea creativităţii)
- Stimularea participării la diferite acţiuni (seminarii, conferinţe, studii etc.)
-         Medicină sportivă
-               Şcoala Naţională de Antrenori
§         Dezvoltarea parteneriatelor cu structuri similare
-         Calendar competiţional
                 II.3. BAZA MATERIALĂ
                 II.3.1. FACILITĂŢI
§         Condiţii de pregătire şi concurs pentru ramurile de sport nominalizate
§         Cantina sportivă
§         Spaţii de cazare
§         Servicii către populaţie
                 II.3.2. ÎNTREŢINERE ŞI FUNCŢIONARE
§         Întreţinere şi funcţionare
§         Lucrări RC
                 II.3.3. DOTĂRI
§         Materiale şi echipamente sportive
§         Materiale şi echipamente necesare facilităţilor pentru sport (cazare, masă, refacere-recuperare, medicină sportivă)
                 II.4. FINANŢAREA
                 II.4.1. PE TERMEN SCURT – finanţarea activităţii sportive
§         Atragerea surselor de finanţare
-         Alocaţii bugetare – subvenţii, transferuri
-         Venituri proprii
-         Fondul naţional pentru dezvoltarea sportului
-         Fonduri comunitare
-         Alte surse de finanţare în condiţiile legii (codul fiscal)
§         Susţinerea programelor sportive de utilitate publică
-         Promovarea sportului de performanţă
-         Sportul pentru toţi
-         Întreţinerea, funcţionarea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale sportive
§         Finanţarea structurilor sportive de drept privat în condiţiile legii
§         Susţinerea programelor proprii
Bursa sportivă
Alimentaţia de efort
Calendar competiţional
Calendar competiţional judeţean
Cabinet metodic
                 II. 4.2. PE TERMEN LUNG – investiţii, modernizări (RK)  -
§         Politica de investiţii care să conducă la:
-         Dezvoltarea durabilă a sportului în aria geografică Maramureş
§         Construcţia de baze sportive şi facilităţi pentru sport moderne în conformitate cu cerinţele şi exigenţele internaţionale:
- la ramurile de sport nominalizate
- pentru realizarea obiectivului principal propus pentru activitatea sportivă din aria geografică Maramureş
 III. MODALITĂŢI DE PROMOVARE A EXERCIŢIULUI FIZIC ŞI SPORTULUI ORGANIZAT            - slogan: „Exerciţiul fizic – cel mai bun medicament”.
III.1. SERVICII CĂTRE POPULAŢIE – baze sportive şi facilităţi pentru practicarea exerciţiului fizic şi sportul organizat
§         Sistem Guvernamental:  MECTS
- baze sportive, terenuri amenajate
- acces liber la bazinul de inot descoperit şi strand de luni-joi intre orele 17-19 acces liber pe terenul de atletism
- acces liber pe culoarele sălii polivalente „Lascăr Pană” pentru alergare
§         Comunitatea locală
- baze sportive, terenuri amenajate
§         Sistem privat
- baze sportive, terenuri amenajate
III.2. PROGRAME:
§         HG. 283/2003 – Programul Naţional „Mişcare pentru sănătate”
 - acces liber, pentru persoanele cu dizabilităţi (nevăzători), la Bazinul Olimpic „GH. Demeca” o data pe săptămână timp de 2 ore.
§         Programe proprii şi/parteneriat
- cu Agenţia Naţională Antidoping, Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş.
§   Program: Fair- play şi combaterea violenţei în sport.
Coordonarea activităţii Comisiei Judeţene de Combaterea Violenţei în Sport Maramureş.
IV. IMAGINE, RECLAMĂ, PUBLICITATE
                  SLOGAN: „Exerciţiul fizic – cea mai IEFTINĂ modalitate de prevenţie”
§         Editare de publicaţii
- Pliante, afişe
§         Întreţinerea site-ului dedicat sportului din aria geografică Maramureş
§         Acordarea de distincţii pentru merite deosebite în promovarea sportului din aria geografică Maramureş, promovarea fairplay-ului, a non violenţei şi toleranţei în sport, a olimpismului şi idealurilor olimpice
- Medalia de merit
- Medalia de excelenţă
§         Conferinţe de presă – organizate periodic

In domeniul tineretului

Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş, prin Compartimentul de Tineret, împreună cu Organizaţiile Neguvernamentale de şi pentru Tineret şi Instituţiile şi Autorităţile Publice Locale au sprijinit iniţiativele tinerilor maramureşeni organizând o mulţime de acţiuni care au avut un real succes. În realizarea acţiunilor am avut ca punct de plecare priorităţile pentru îndeplinirea Programului de Guvernare 2009 – 2012, şi anume:
·        stimularea creativităţii tinerilor; 
·        promovarea instruirii antreprenoriale;
·        facilitarea consultării între autorităţile centrale şi locale şi structurile reprezentative de tineret;
·        sprijinirea de acţiuni specifice de voluntariat;
·        dezvoltarea şi diversificarea acţiunilor privind implicarea tinerilor în viaţa comunităţii;
·        facilitarea accesului la actul de cultură şi creşterea consumului cultural la tineri;
·        sprijinirea şi stimularea creativităţii culturale;
·        dezvoltarea şi diversificarea ofertei educaţionale nonformale pentru tineri;
·        facilitarea mobilităţii tinerilor între sistemul de învăţământ şi piaţa muncii;
·        sprjinirea de acţiuni privind informarea, consilierea şi orientarea în carieră;
·        dezvoltarea şi diversificarea acţiunilor de timp liber, vacanţă, sport şi turism pentru tineri;
·        dezvoltarea şi diversificarea de programe/acţiuni de prevenire şi combatere a factorilor de risc, în vederea reducerii numărului de tineri aflaţi în situaţie de risc;
·        prevenirea şi combaterea şomajului, devianţei şi delincvenţei juvenile;
·        promovarea egalităţii de şanse şi combaterea discriminării în rândul tinerilor.

Implementarea obiectivelor strategice şi a priorităţilor s-a realizat prin proiectele derulate în perioada ianuarie – decembrie 2011.

P1 – PROGRAM DE CENTRE DE TINERET

Scop: Dezvoltarea şi diversificarea ofertei de servicii şi programe pentru tineret, conform legislaţiei în domeniu
Obiectiv: Crearea infrastructurii specifice serviciilor şi programelor pentru tineret 
În cadrul D.J.S.T. Maramureş funcţionează Centrul de Tineret Baia Mare, înfiinţat în decembrie 2007 şi de care, până în prezent, au beneficiat 12.610 de tineri.
Pentru anul 2011, perioada de derulare a acţiunilor / proiectelor cu finanţare de la Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, în cadrul centrelor de tineret, a fost 12.05 – 01.12.2011. Însă, în decursul anului 2011 am derulat, în parteneriat cu instituţiile publice şi ONGT-urile din judeţ, şi activităţi fără finanţare, şi anume: „Iniţiativă şi responsabilitate în societate“, „Cursuri gratuite de iniţiere în şah“, „Seri culturale de film“ şi „Stil de viaţă sănătos“.
În semestrul al II-lea, s-au derulat 4 acţiuni proprii cu finanţare de la A.N.S.T.: „Voluntariatul între teorie şi practică“, „Managementul voluntarilor“, „Implică-te!“, „Dă mai departe“.
Buget alocat în anul 2011:
Ø      Activităţi: 5.500 lei
Ø      Susţinere: 2.360 lei
Indicatori de rezultate:
Ø      Număr total proiecte / activităţi: 8, din care:
a. Consultanţă şi consiliere: 1
b. Informare şi documentare: 4
c. Educaţie nonformală: 3
Ø      Număr total participanţi / beneficiari: 1730 / 2610, din care:
a. Consultanţă şi consiliere: 20 / 150
b. Informare şi documentare: 1110 / 1600
c. Educaţie nonformală: 600 / 860
Mediatizarea acţiunilor de tineret:
Acţiunile s-au bucurat de o putenică mediatizare atât prin intermediul presei scrise, a ziarelor electronice, cât şi prin intermediul posturilor locale de televiziune şi radio.
            Nr. total de apariţii în presa scrisă, electronică şi audio-vizuală: 20
Fiind anul European al Voluntariatului, Centrul de Tineret Baia Mare a funcţionat ca şi Centru de voluntariat.
În Anexa 17  am realizat o descriere pentru fiecare acţiune / proiect care s-a derulat în Centrul de Tineret Baia Mare în anul 2011.

P2 – PROGRAM  DE  SUSŢINERE  A  ACŢIUNILOR  DE  TINERET

Scop: Realizarea măsurilor strategice în domeniul tineretului
Obiectiv: Dezvoltarea şi diversificarea de acţiuni de tineret
Priorităţile pentru îndeplinirea Programului de Guvernare 2009 - 2012:
  1. PARTICIPAREA CIVICĂ:
Ø      sprijinirea de acţiuni specifice de voluntariat;
Ø      sprijinirea înfiinţării de structuri de/pentru tineret; dezvoltarea şi diversificarea celor existente; facilitarea consultării între autorităţile centrale şi locale şi structurile reprezentative de tineret;
Ø      dezvoltarea de parteneriate între structurile de/pentru tineret şi administraţia publică centrală şi locală;
Ø      dezvoltarea şi diversificarea acţiunilor privind implicarea tinerilor în viaţa comunităţii.

II. PARTICIPAREA ECONOMICĂ:
Ø      stimularea activităţii economice a tinerilor;
Ø      stimularea creativităţii tinerilor în domeniul economic şi social.

Pentru anul 2011, perioada de derulare a acţiunilor / proiectelor cu finanţare de la Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, în cadrul Programului P2:
Ø      proprii şi în parteneriat: 1 aprilie – 1 decembrie 2011
Ø      ONGT, pentru concursurile locale de proiecte de tineret: 23 mai – 1 decembrie 2011.

Proiecte proprii cu finanţare din partea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret:
·        „Infotin Maramureş“
·        „2 Mai – Ziua Naţională a Tineretului“
·        „Săptămâna Naţională a Voluntariatului“
·        „Festivalul de Tradiţii şi Obiceiuri de Crăciun“ – ediţia a II-a
·        „Gala Voluntarilor Maramureşeni“
A se vedea Anexa 18
Proiecte ale Organizaţiile Neguvernamentale de şi pentru Tineret din judeţ, cu finanţare de la Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret prin Direcţia pentru Tineret Judeţeană Maramureş, în urma derulării concursului local de proiecte (a se vedea Anexa 19):
  • „Tabăra de pictură ARS CAMPUS” - Asociaţia Cultural-Creştin-Umanitară ARS VIVAT
  • „Tineri formatori – Resursa pentru comunitate” - Asociaţia Rotaract Team Club Baia Mare
  • „MADISZ TEAM” - Asociaţia Democratică a Tinerilor Maghiari – MADISZ
  • „Ce înseamnă Mens Sana in Corpore Sano pentru tine?” - Asociaţia Heidenroslein
  • „Cupa de şah pentru tineri SZMISZ” - Asociaţia Szigeti Magyar Ifjusagi Szervezet – SZMISZ
  • „Voluntariat pentru TINEri” - Asociaţia Team for Youth
  • „PhotoShot 5” - Asociaţia YMCA Baia Mare
  • „Baia Mare – Dincolo de obiectiv” - Asociaţia Voluntari pentru Viitor
  • „Învaţă-te să fii antreprenor!” - Centrul pentru Dezvoltare Durabilă Greentin
  • „Cupa prietenia la oină” - Asociaţia Club Sportiv Dinamic Coruia
Buget 2011: 22.000 lei
Ø      Pentru acţiuni proprii şi / sau în parteneriat: 10.000 lei
Ø      Pentru Concursul Local de Proiecte de tineret: 12.000 lei
Indicatori de rezultate:
a. Tineri beneficiari: 9.705
b. Număr de proiecte: 15, din care:
Ø      5 proiecte proprii şi în parteneriat
Ø      10 proiecte finanţate la C.L.P.
1 proiect selectat la C.N.P. – Asociaţia Team For Youth
Indicatori de eficienţă:
a. Cheltuieli medii / proiect: 1.466,67 lei / proiect
 Mediatizarea acţiunilor de tineret:
Acţiunile s-au bucurat de o putenică mediatizare atât prin intermediul presei scrise, a ziarelor electronice, cât şi prin intermediul posturilor locale de televiziune şi radio.
            Nr. total de apariţii în presa scrisă, electronică şi audio-vizuală: 145

Analiza SWOT
a Proiectelor de Tineret derulate la nivelul judeţului Maramureş în anul 2011

Factori interni
Puncte tari
Puncte slabe
- informarea eficientă prin pagina Web, acţiuni implementate;
- creearea unui cadru de lucru bazat pe informare, participare şi parteneriate;
- diversitatea proiectelor de / pentru tineret realizate, în diverse domenii de interes, prevăzute în Programul de Guvernare 2009 - 2012;
- identificarea unor soluţii şi a modalităţilor de implementare;
- identificarea şi dezbaterea problemelor cu care se confruntă tineretul;
- promovarea valorilor culturale, turistice, istorice, precum şi a tradiţiilor populare care caracterizează judeţul Maramureş;
- stimularea asociativităţii tinerilor;
- promovarea tinerilor cu potenţial creativ ridicat;
- marcarea unor evenimente cu caracter naţional;
- diversificarea acţiunilor de timp liber;
- sprijinirea de acţiuni specifice de voluntariat;
- derularea de acţiuni de prevenire şi combatere a factorilor de risc;
- socializarea şi punerea în valoare a calităţilor individuale şi de grup;
- sensibilizarea tinerilor cu privire la importanţa mediului natural;
- stimularea interesului tinerilor pentru cunoşterea şi conservarea patrimoniului natural prin pregătire teoretică şi practică;
- instruirea tineretului cu privire la oportunităţile existente în ţările europene;
- promovarea unui stil de viaţă sănătos;
- creşterea solidarităţii civice a tinerilor faţă de problematica consumului de droguri;
- derularea de activităţi interculturale;
- consilierea tinerilor în dezvoltarea carierei.

- fonduri financiare insuficiente în raport cu nevoile reale ale tinerilor maramureşeni în derularea de proiecte;
- perceperea greşită a rolului şi locului „Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret”, în cadrul mişcării locale şi judeţene de tineret, aşteptându-se soluţii miraculoase „de sus în jos”;
- dezinteresul unor tineri în vederea participării la unele acţiuni de tineret;
- lipsa de încredere a tinerilor faţă de instituţiile publice şi ONGT-uri;
- neimplementarea de proiecte cu caracter internaţional care să vizeze problemele specifice ale tinerilor.

Factori externi
Oportunităţi
Ameninţări
- implicarea Consiliului Local în constituirea în cadrul bugetelor proprii a fondului destinat activităţilor pentru tineret;
- creşterea numărului ONGT-urilor care s-au implicat în acţiunile implementate de DJST Maramureş;
-  posibilitatea implicării unui număr mare de tineri la majoritatea proiectelor derulate;
- petrecerea timpului liber într-o manieră activă şi plăcută;
-  implicarea tinerilor în amenajarea unor spaţii verzi;
- utilizarea optimă a resurselor existente în ţările europene;
- organizarea de întâlniri de lucru între reprezentanţii ANST – reprezentanţi ai DJST – reprezentanţi ai ONGT;
- investigarea gradului de cunoaştere a consecinţelor consumului de droguri;
- facilitarea tinerilor minoritari la actul de cultură;
- obţinerea de către tineri a unor locuri de muncă;
- implicarea activă a tinerilor în problemele comunităţii;
- informarea tinerilor cu privire la demararea unei afaceri de succes.

- posibilitatea ca unele ONGT–uri să devină nemotivate în implementarea de proiecte de / pentru tineret, datorită fondurilor insuficiente alocate;
- lipsa unui calendar de evenimente naţionale şi internaţionale ce vizează tinerii;
- lipsa unor politici locale de tineret;
- interesul scăzut din partea instituţiilor publice locale în diagnosticarea şi rezolvarea problemelor cu care se confruntă tinerii;
- accesul limitat al tinerilor în procesele decizionale locale – naţionale;
- lipsa de solidaritate a tinerilor faţă de problemele sociale cu care se confruntă; tinerii nu iau atitudine din proprie iniţiativă în mod solidar;
- neimplicarea Consiliului Judetean în constituirea în cadrul bugetului propriu a fondului destinat activităţilor pentru tineret;






CONCLUZII:
         întărirea colaborării dintre DJST Maramureş - ONGT-uri – Consiliul Local al Tinerilor – Consiliul Judeţean al Elevilor – instituţii publice deconcentrate;
         creşterea numărului de acţiuni de şi pentru tineret;
         optimizarea fluxului informaţional privind acţiunile de tineret;
         facilitarea accesului tinerilor la informaţiile şi serviciile oferite de DJST Maramureş;
         sprijinirea procesului de educare şi formare continuă;
         parteneriatele încheiate au permis derularea cu succes a proiectelor;
         mediatizarea Centrului de Tineret Baia Mare.

Proiectele derulate:
Ø      au prezentat interes pentru tineri, din diferite medii sociale, organizaţii neguvernamentale, autorităţi publice locale;
Ø       au fost centrate pe probleme specifice tinerilor în raport cu contextul social;
Ø      au permis asigurarea unei informări şi a unei comunicări active pentru tineri, în limbajul lor;
Ø      au permis colaborarea, cooperarea şi dezvoltarea de parteneriate în vederea îndeplinirii obiectivelor în domeniu;
Ø      colaborarea cu direcţiile de specialitate din aparatul propriu şi cu instituţiile din subordinea A.N.S.T.

Modalităţi de colaborare cu:
         Organizaţiile neguvernamentale de şi pentru tineret, consiliile elevilor: întâlniri la sediul DJST Maramureş, dar şi la Primăria Baia Mare – prin Consiliul Local al Elevilor şi Tinerilor; participarea la dezbateri pe textul Metodologiei de finanţare, participarea reprezentanţilor ONGT-urilor la acţiunea A.N.S.T. „Guvernamental şi neguvernamental în activitatea de tineret“, participarea la Concursurile locale şi naţionale de proiecte de tineret, consultanţă în domeniul tineretului ori de câte ori este necesar; organizarea de work-shop-uri pe diferite teme, ca „Finanţări de la bugetul local al municipiului Baia Mare“ sau „Scrierea proiectelor în domeniul TIA“; punerea la dispoziţia ONGT-urilor a Centrului de Tineret Baia Mare în vederea desfăşurării activităţii lor în centru.
         Organele administraţiei publice locale şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul tineretului: - întâlniri de lucru, mese rotunde, încheierea de parteneriate în vederea implementării de activităţi / acţiuni de şi pentru tineret.
         În judeţul nostru există un grup de discuţii dedicat organizaţiilor neguvernamentale, instituţiilor publice, persoanelor fizice sau juridice care lucrează cu şi pentru tinerii din judeţul Maramureş

Propuneri de optimizare în domeniul tineretului:
         aplicarea legii tinerilor,
         aplicarea legii voluntariatului,
         campanie de promovare a voluntariatului în rândul tinerilor,
         implementarea de proiecte cu privire la activitţi de educaţie non-formală,
         fonduri financiare mai consistente pentru realizarea activităţilor pentru tineri,
         implementarea de proiecte cu caracter internaţional care să vizeze problemele specifice ale tinerilor,
         identificarea şi dezbaterea problemelor cu care se confruntă tineretul,
         încheierea de parteneriate cu organele administraţiei publice locale şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul tineretului.

STRATEGIA COMPARTIMENTULUI TINERET
Premise
      Misiunea Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Maramureş, prin Compartimentul de Tineret, este de a implementa programe şi proiecte de calitate care să satisfacă încrederea beneficiarilor.
Nivelul atins de Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş
Potrivit misiunii sale, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş a derulat activităţi de şi pentru tineret, de calitate şi a încercat să răspundă tuturor necesităţilor şi exigenţelor copiilor şi tinerilor,  prin servicii la standarde impuse de noile cerinţe ale Uniunii Europene. Nivelul său calitativ a sporit continuu, fapt dovedit de numărul mare de copii şi tineri, beneficiari direcţi ai serviciilor în domeniul acţiunilor de şi pentru tineret.
Acţiunile derulate au fost dinamice, novatoare, cu deschidere spre aşteptările tinerilor şi exigenţele viitorului. S-a abordat un management modern, bazat pe proiecte şi încredere în oameni, cu caracter proactiv şi participativ democratic. Prin îmbunătăţirea comunicării, personalul unităţii noastre a asimilat un nou tip de cultură organizaţională, promovat în raport cu schimbările cantitative şi calitative survenite. Acestea impun atât D.J.S.T. Maramureş, cât şi beneficiarilor serviciilor noastre, stabilirea de noi obiective strategice, valori şi aşteptări.
            Aceste premise vor fi orientate spre o muncă ce vizează performanţa, în lupta cu competiţia deschisă şi cu noi înşine.
Pentru elaborarea Programului Managerial 2011 s-a realizat analiza generală a contextului politic,
economic, social şi tehnologic – PEST, precum şi Analiza SWOT a Proiectelor de Tineret derulate la nivelul judeţului Maramureş în anul 2010.

Analiză PEST

Mediul  politic
Puncte slabe
Puncte tari
-  legislaţia „prea stufoasă” şi care se modifică des – bine cunoscută este practica ordonanţelor de urgenţă care aduc numeroase şi adesea neaşteptate modificări;
- intervenţiile politice şi presiunile asupra administraţiei, transferurile responsabilităţilor către autorităţile locale nu au fost însoţite şi de un transfer adecvat de resurse sau nu s-a avut în vedere modul de acoperire a unor nevoi reale;
- tensiuni în relaţia cu sindicatele.

- în contextul politicii româneşti, mediul politic maramureşean din ultimii ani s-a caracterizat prin stabilitate, comparativ cu perioada anterioară. Această stabilitate a fost determinată de obligaţiile asumate faţă de Uniunea Europeană.
Mediul economic
Puncte slabe
Puncte tari
- insuficienta dezvoltare a comunicării şi comunicaţiei între instituţiile publice;
- grad de uzură avansat al reţelelor tehnico-edilitare (apă, canal, gaz);
- declin economic al industriilor grele tradiţionale (minerit, metalurgie neferoasă, chimie);
- slaba dezvoltare a serviciilor pentru populaţie;
- investiţii reduse în segmentele cu valoare adăugată mare: producţie, tehnologii înalte.

- patrimoniu arhitectural;
- reţea reprezentativă a instituţiilor publice;
- reţea intraurbană corespunzătoare în telecomunicaţii;
- reţele tehnico-edilitare dezvoltate (energie electrică);
- distribuţie relativ echilibrată a agenţilor economici pe principalele ramuri;
- dezvoltarea serviciilor de tip lohn (confecţii);
- reţea comercială dezvoltată;
-sector de construcţii puternic reprezentat;
- evoluţie ascendentă a indicatorilor la export;
- reţea de instituţii de dezvoltare economică CCIMM, CDIMM, Incubator de Afaceri, CLIMM;
- privatizare avansată, iniţiativă privată activă;
- reţea extinsă de instituţii financiar-bancare;
- aeroport în vecinătate.
Mediul social
Puncte slabe
Puncte tari
- numărul mare de şomeri în judeţul nostru;
- lipsa mare de locuri de muncă pentru tineri, în special cei cu studii superioare;
- lipsa unor zone sociale urbane (cluburi, spaţii deschise pentru socializare);
- nivel scăzut de educaţie a populaţiei asistate;
- starea precară a familiilor tinere cu copii;
- informare şi participare insuficientă a tinerilor (lipsa de solidaritate socială);
- insuficienta comunicare între unele instituţii;
- insuficienta mediatizare profesională a problemelor reale;
- disfuncţionalităţi în parteneriatele sociale locale;
- pasivitate comunitară la nivelul Universitar;
- coeziune scăzută în corpurile tehnice, asociaţii profesionale, experţi;
-relaţie nedezvoltată între actorii politici (partide politice, senatori, deputaţi, consilieri ) cu tinerii.
- interes şi capacitate ONG;
- parteneriate ONG-administraţie;
- voluntariat;
- mâna de lucru calificată în domeniile tradiţionale, inclusiv pentru femei;
- deschiderea instituţiilor publice locale pentru parteneriate sociale;
- cooperări internaţionale, programe de înfrăţire între oraşe;
- unităţi de asistenţă socială (centre sociale);
- reţea de învăţământ extinsă (preşcolar, şcolar, licee, universităţi).

Mediul tehnologic
Puncte slabe
Puncte tari
- inexistenţa unor centre şi reţele de învăţământ dezvoltate şi specializate pe subdomenii moderne (e-learning);
- neaplicarea unor standarde it&c;
- infrastructuri urbane it&c insuficient dezvoltate pentru aplicare e-Learning, e-Business,e-Commerce;
- neimplicarea activă universitară în activităţi TIC practice (relaţii directe cu firme TIC).
- portofoliu de proiecte TIC, dezvoltat;
- capabilităţi în domeniul resurselor umane
- dezvoltarea societăţii informaţionale;
- prezenţa unor investitori străini în domeniu;
- prezenţa în spaţiul virtual (internet) peste media din ţară (pagini www, ISP, Cafeenet, Administraţie);
- prezenta operatorilor naţionali GSM, TV, Radio;
- mass-media dezvoltată şi favorabilă TIC
(Cable TV, presă scrisă, presa electronică, radio).

OBIECTIVE STRATEGICE

Proiectarea şi implementarea activităţii manageriale s-a realizat în urma unui studiu a segmentelor de activitate ce au vizat în principal organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de şi pentru tineret, a acţiunilor culturale, artistice, distractive, educative, turistice interne şi internaţionale, sportive şi de agrement pentru copii şi tineri.
În proiectarea acţiunilor am avut ca punct de plecare Programul de guvernare 2009 – 2012, Hotărârea de Guvern nr. 141 / 2010 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, Hotărârea de Guvern nr. 776 / 2010, privind organizarea şi funcţionarea Direcţiilor Judeţene pentru Sport şi Tineret, respectiv a municipiului Bucureşti,  Legea nr. 350 /2006 – Legea Tinerilor, Legea nr. 195 / 2001 – Legea Voluntariatului.
Proiectele şi acţiunile ce urmează a fi derulate urmăresc aplicarea politicilor de tineret,  precum şi promovarea concepţiei, principiilor şi a legislaţiei în vigoare. În acest sens  am conturat un ansamblu de măsuri coerent şi mai ales eficace, am stabilit liniile directoare ale unui ansamblu de măsuri şi acţiuni menite să asigure îndeplinirea cadrului legal al întregii activităţi a instituţiei, care să adapteze elasticitatea punerii în practică a acestor proiecte, în condiţiile unei eficienţe sporite. Acest context este şi cadrul ştiinţific al realizării programelor propuse şi realizate.
De asemenea, s-a avut în vedere şi atribuţiile referitoare la:
- aplicarea Programului de Guvernare;
- elaborarea calendarului de acţiuni de tineret proprii şi în parteneriat (pentru anul 2011), pe baza metodologiei, a programelor în domeniu şi a consultării cu organizaţiile neguvernamentale de şi pentru tineret din judeţ, instituţiile şi autorităţile locale, serviciile publice deconcentrate, precum şi cu alte persoane fizice şi juridice cu atribuţii şi preocupări în domeniu;
- elaborarea documentaţiei aferente acţiunilor de tineret;
- colaborarea, cooperarea şi dezvoltarea de parteneriate cu persoane fizice şi juridice în vederea îndeplinirii obiectivelor în domeniu;
- oferirea de informaţii şi consultanţă în domeniu;
- organizarea, participarea, monitorizarea şi evaluarea acţiunilor în domeniu;
- colaborarea cu direcţiile de specialitate din aparatul propriu;
- susţinerea ideilor, a programelor, activităţilor şi proiectelor;
- participarea la acţiuni specifice şi organizarea de acţiuni.
            Obiectivele strategice urmărite:
-         promovarea unei viziuni noi asupra educaţiei nonformale;
-         îmbunătăţirea calităţii şi eficacităţii sistemului de educaţie non-formală;
-         deschiderea sistemului de educaţie non-formală către spaţiul european;
-         accentuarea dimensiunii educative non-formale şi dezvoltarea de proiecte şi parteneriate;
-         utilizarea eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare;
-         implicarea tinerilor în viaţa comunităţii;
-         stimularea participării active a tinerilor în procesul decizional;
-         identificarea problemelor şi necesităţilor tinerilor la nivel individual şi la nivelul organizaţiilor neguvernamentale de şi pentru tineret;
-         promovarea instruirii antreprenoriale;
-         stimularea creativităţii tinerilor;
-         prevenirea şi combaterea şomajului, devianţei şi delincvenţei juvenile;
-         promovarea egalităţii de şanse şi combaterea discriminării în rândul tinerilor;
-         dezvoltarea de programe de prevenire şi combatere a factorilor de risc, pentru tineri

Consideraţii preliminare 
            Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş trebuie să asigure la standarde europene organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de şi pentru tineret, a acţiunilor culturale, artistice, distractive, educative, turistice interne şi internaţionale, sportive şi de agrement pentru copii şi tineri.
            Pentru îndeplinirea acestui obiectiv principal de activitate DJST MM a încercercat să elaboreze o Strategie Judeţeană pentru tineret pentru anul 2011, având ca punct de plecare următoarele documente:
- Programul de guvernare 2009-2012
- Legea Tinerilor
- Legea Voluntariatului
- Documentele europene privind tineretul (Cartea Albă a Comisiei Europene, Planul European pentru Tineret şi Promovarea Cetăţeniei Active, Pactul European pentru Tineret, Strategia Uniunii Europene privind tineretul) şi standardele pentru alte aplicaţii similare pe linia pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
Indicatorii de care se vor ţine cont pentru stabilirea strategiei:
- Indicatori demografici pentru judeţul Maramureş
- Indicatorii standardului şi calităţii vieţii
- Indicatori ai stării de sănătate
- Indicatori de consum cultural
- Indicatori de participare economico-socială
- Indicatori de participare la educaţie
- Indicatori de participare civică şi politică
- Indicatori de devianţă şi delincvenţă
            Strategia de tineret pentru anul 2011 reprezintă un document sistematic care însumează scopurile, respectiv direcţiile planurilor ONGT-urilor, ale altor organe şi organisme cu rol de soluţionare a problemelor cu care se confruntă tinerii din judeţ şi va urmări realizarea obiectivelor şi a priorităţilor judeţene.
-  Egalitatea de şanse: respectarea drepturilor omului, egalizarea şanselor pentru fiecare tânăr - acces la educaţie, loc de muncă, servicii publice; participare responsabilă în calitate de membri ai societăţii.
- Abordarea contextuală: centrarea pe problema specifică de soluţionat în contextul social dat cu stabilirea de priorităţi.
- Intervenţia intersectorială şi interdisciplinară: rezolvarea problemei prin coordonarea eficientă a intervenţiilor factorilor responsabili.
-  Concentrarea: vor fi stabilite priorităţi şi acţiuni focalizate, complementare şi integrate, identificate în urma analizei nevoilor tinerilor; priorităţile stabilite vor sta la baza identificării programelor şi proiectelor eligibile.
            - Programarea: acţiunile vor fi integrate într-un mod planificat care defineşte cadrul de alocare a resurselor (concursurile locale de proiecte).
- Parteneriatul: pentru reuşita atingerii obiectivelor propuse sunt necesare eforturile conjugate ale unui număr sporit de instituţii sau structuri care să participe logistic şi financiar la derularea proiectelor sau programelor de tineret.
- Subsidiaritatea: acţiunile se vor desfăşura la nivelul şi cu participarea entităţilor care doresc rezolvarea „problemei“ apărute în cadrul comunităţii. Se vor căuta propuneri din partea „comunităţilor“, prin intermediul procesului de invitare, asigurând maximizarea transparenţei operaţiunilor, asumarea de către „comunitate“ a obiectivelor proiectelor. Pentru realizarea acestui deziderat este necesară dezvoltarea de parteneriate cu comunitatea sau cu instituţiile cu atribuţii în domeniul tineretului.
- Adiţionalitatea: finanţările externe nu sunt utilizate pentru a înlocui ajutorul structural naţional; ele reprezintă o sursă de finanţare suplimentară.
- Eficienţa: sunt stabilite reguli-cadru pentru: monitorizare, evaluare, control, informare şi publicitate.
- Deschiderea:  asigurarea unei informări şi a unei comunicări active pentru tineri, în limbajul lor, pentru ca ei să înţeleagă modul de funcţionare al insituţiilor şi al politicilor.
- Participarea: asigurarea consultării tinerilor şi promovarea participării lor la deciziile de interes şi, în mod general, la viaţa comunităţilor în care trăiesc.
- Responsabilitatea: dezvoltarea de noi cooperări, în scopul de a fundamenta soluţii concrete ca răspuns la aspiraţiile tinerilor.
- Eficacitatea: valorificarea resursei reprezentate de tineret pentru ca acesta să poată răspunde provocărilor societăţii, să poată contribui la reuşita diferitelor politici care-l privesc.
- Coerenţa: dezvoltarea unei viziuni integrate asupra diverselor politici care afectează tineretul şi a diferitelor niveluri pertinente de intervenţie.
Resurse: umane, materiale, financiare
1. Resure umane: inspector tineret, membrii ONGT, voluntari care se vor implica în derularea proiectelor propuse în judeţ, parteneri, specialişti, lectori pe diverse domenii de interes a tinerilor;
2. Resurse materiale - logistice: baza materială din cadrul Centrelor de Agrement ale D.J.S.T. MM,  materiale consumabile pentru transmiterea noilor informaţii, adrese, metodologii, legi cu privire la activitatea A.N.S.T., site A.N.S.T., site D.J.S.T. MM, baza de date de la Centrul de Tineret Baia Mare;
3. Resurse financiare
Pentru realizarea strategiei vor fi utilizate fonduri alocate de la bugetul de stat, pentru realizarea programelor de tineret ale A.N.S.T.
Pe lânga sumele alocate de la bugetul de stat se vor avea în vedere şi resurse atrase de la alte instituţii şi structuri cu atribuţii în domeniul tineretului.
Ca urmare a întâlnirilor avute cu Organizaţiile Neguvernamentale de şi pentru Tineret din judeţul Maramureş au fost identificate  o serie de priorităţi vizând activităţile de tineret care pot sta la dezvoltarea vieţii asociative, şi anume:
-         elaborarea, asumarea şi aplicarea politicilor de tineret la nivel local;
-         dezvoltarea cadrului de cooperare intra şi inter-partenerial comunitar (tineri-mediu privat-autorităţi publice / administrative şi sectoriale);
-         sisteme alternative de dezvoltare personală şi profesională;
-         dezvoltarea infrastructurii de afaceri;
-         promovarea voluntariatului (clarificarea procedurilor de cooperare: monitorizare, evaluare, alocarea de resurse) – Anul 2011 este Anul European al Voluntariatului;
-         dezvoltarea organizaţională, crearea echipelor de dezvoltare neguvernamentale / parteneriale pentru tineret (certificare, atestare, reprezentativitate);
-         dezvoltarea oportunităţilor educaţionale, adaptarea sistemului educaţional la solicitările practice ale pieţei;
-         educaţie civică şi participarea tinerilor la viaţa comunităţii (civism - drepturile şi obligaţiile tinerilor, leadership, voluntariat);
-         instruirea, consilierea, petrecerea timpului liber – infrastructura de sport şi agrement pentru tineri;
-         promovarea imaginii publice şi a serviciilor O.N.G.T. prin informare şi conştientizare;
-         revitalizarea tradiţiilor şi a vieţii culturale; voluntariat, educaţie familială, filantropie;
-         arta şi cultura ca educaţie alternativă pentru copii şi tineri (în şcoli şi în spaţiile de creaţie, expunere);
-         facilităţi acordate tinerilor artişti - creşterea standardului de viaţă şi îmbunătăţirea condiţiilor de creaţie;
-         creşterea calităţii proiectelor, acţiunilor O.N.G.T. şi a impactului acestora asupra beneficiarilor şi a dezvoltării locale.
Obiectivele strategiei pentru anul 2012
Obiectivul fundamental al politicii de tineret vizează corelarea politicilor D.J.S.T. Maramureş cu nevoile şi problemele majore specifice tinerei generaţii în scopul atingerii unei dezvoltări social-economice şi culturale durabile.
În cadrul strategiei vor fi urmărite următoarele obiective:
A. Crearea infrastructurii specifice serviciilor şi programelor pentru tineret;
B. Dezvoltarea şi diversificarea de acţiuni de tineret;
C. Evaluarea relaţiei dintre nevoile tinerilor şi politicile de tineret;
D. Dezvoltarea şi diversificarea de acţiuni pentru studenţi;
Implementarea şi monitorizarea strategiei de tineret va fi realizată de Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş.
Eficienţa implementării strategiei depinde foarte mult de corecta percepţie asupra acestui program. Se va acorda o mare importanţă acţiunilor de mediatizare a proiectelor de tineret desfăşurate la nivel judeţean.
Monitorizarea pe proiecte se va face în primul rând de responsabilii pe acţiune, angajaţi ai D.J.S.T. MM, iar după caz se vor monitoriza de către  specialişti - lectori participanţi la proiect, responsabilul de proiect şi nu în ultimul rând delegaţi ai A.N.S.T.
Acţiunile vor fi mediatizate prin: site-ul D.J.S.T. Maramureş,  participări la emisiuni radio, TV, apariţii în presa locală scrisă şi presa electronică.
            Un factor deosebit de important pentru realizarea obiectivelor strategice îl constituie bugetul care va fi alocat instituţiei noastre din partea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret; în funcţie de acest sprijin financiar Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş va putea să-şi îndeplinească obiectivele strategice propuse.




ACTIVITĂŢI  ŞI  BUGET  TINERET  2012
Ø      Programul P2 – Susţinerea acţiunilor de tineret (a se vedea Anexa 20): BUGET ALOCAT: 8.000 LEI
ACTIVITĂŢI:
  1. Tineretul din România în Mişcare – 3.202 lei: 01.04 – 15.05.2012
  2. Săptămâna Naţională a Tineretului – 2.798 lei: 02 – 06.05.2012
  3. Gala Voluntarilor Maramureşeni – 2.000 lei: 05.12.2012
Ø      Concursuri locale de proiecte – 12.000 lei
Ø      Pentru Programul P1 – Centre de Tineret nu a sosit bugetul alocat pentru anul 2012.

Analiza activităţii de turism pentru copii si tineri
Obiective:
O1 - promovarea turismului de calitate care să răspundă necesităţilor şi exigenţelor tinerilor prin servicii conforme cu tendinţele actuale, precum şi standardele naţionale şi internaţionale în domeniu;
O2 - personalizarea ofertelor şi serviciilor în scopul creşterii gradului de satisfacţie a turiştilor;
O3 - asigurarea efectuării eficiente a tuturor operaţiunilor necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea activităţilor specifice centrelor de agrement;
O4 - canalizarea tuturor eforturilor echipei noastre catre realizarea satisfacţiei colaboratorilor / turiştilor noştri;
O5 - creşterea fluxului turistic;
O6 - diversificarea ofertei şi creşterea calităţii serviciilor turistice;
O7 - dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii.
Acţiuni derulate
         elaborarea documentaţiei aferente acţiunilor de turism pentru derularea de tabere şi excursii în perioada vacanţelor;
         elaborarea ofertelor turistice pentru vacanţe şi sfârşituri de săptămână;
         întocmirea unor seturi de oferte program şi distribuirea ofertei turistice în instituţiile de învăţământ;
         întocmirea şi prezentarea ofertei de tabere în Maramureş, omologilor din ţară;
         contractarea locurilor pentru perioada vacanţelor, prin comunicare directă cu omologii din ţară;
         oferirea de informaţii şi consultanţă în domeniu;
          organizarea, monitorizarea şi evaluarea acţiunilor în domeniu;
          colaborarea cu direcţiile de specialitate din aparatul propriu şi cu instituţiile din subordinea ANST;
          promovarea ofertei turistice proprii în cadrul Târgului de Oferte Educaţionale, Baia Mare 2011, precum si in cadrul Mini-targului de turism de la Rau Sadului, Sibiu, 18 – 20 mai 2011
         organizarea taberelor pentru copii şi tineri cu handicap, împreună cu asistenţii personali – vacanţa de vară 2011, beneficiari fiind 45 de persoane;
          organizarea de tabere sociale pentru copiii proveniţi din familii al căror venit mediu lunar pe membru de familie a fost de până la 50% din salariul minim pe economie, beneficiari de burse sociale, cei orfani, care nu sunt încredinţaţi spre creştere şi educare prin hotărâre judecătorească – vacanţa de vară 2011, program de care au beneficiat 100 de copii şi tineri;
          asigurarea bazei materiale pentru derularea concursurilor naţionale şi a olimpiadelor şcolare – vacanţa intersemestrială şi vacanţa de vară 2011;
          organizarea activităţiilor de turism (tabere, programe recreative şi de animaţie, excursii, drumeţii), precum şi a activităţilor de ordin administrativ, în Centrele de Agrement „Mara”şi „Stibina”;
         utilizarea Centrelor de Agrement în scopul desfăşurării de activităţi recreative, turistice, sportive pentru copii şi tineri;
         elaborarea documentaţiei necesare plecării grupurilor de elevi / tineri în locaţiile contractate pentru vacanţe;
         elaborarea documentaţiei necesare sosirii grupurilor de elevi / tineri în locaţiile proprii pentru vacanţe;
         promovarea în mass media a acţiunilor turistice derulate;
Rezultate obţinute în ceea ce priveşte  fluxul de turişti în 2011
Nr. de copii şi tineri primiţi în Centrele de Agrement
ale DJST Maramureş: 523
Nr. de copii şi tineri trimişi în Centrele de Agrement
ale Direcţiilor Judeţene pentru Sport şi Tineret din ţară: 
ü      tabără de odihnă: 154
ü       tabără dizabilităţi: 45
ü      tabără socială: 55
Nr. de copii şi tineri trimişi în tabere private acreditate:
ü      50 pers. – tabără socială

Director executiv
Corneliu Săvoiu