marți, 14 mai 2013

Declaraţie de presă a preşedintelui Institutului Cultural Român, Andrei Marga, la Alba Iulia


In perioada 14-16 mai 2013 se defasoara la Alba Iulia Simpozionul International „Religie si politica. Relatia dintre Biserica si Stat de la Constantin cel Mare la Europa Post-Maastricht“. Evenimentul este organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxa din Alba Iulia in parteneriat cu Institutul Cultural Roman, Secretariatul de Stat pentru Culte, Institutul de Studii Ecumenice "San Bernardino" din Venetia, Arhiepiscopia Ortodoxa Romana de Alba Iulia, Universitatea "Petre Andrei" din Iasi, Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, Universitatea Pitesti, Scoala Nationala de Stiinte Politice si Administrative din Bucuresti, Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica, Scoala Doctorala de Teologie din Alba, European Journal of Science and Theology. Printre participanti se numara inalti ierarhi si personalitatii academice de marca din Romania si din strainatate.
Prof.univ.dr. Andrei Marga, presedintele Institutului Cultural Roman, a prezentat, in prima zi a manifestarii, expunerea cu tema Religion and the state today (disponibila in fisierul atasat). Presedintele Institutului Cultural Roman a sustinut, in continuare, o declaratie de presa cu privire la Innoirea la Institutul Cultural Roman:
„Preluand Institutul Cultural Roman, nu demult, in septembrie 2012, multe dintre innoirile indispensabile nu au putut fi inca angajate, incat activitatea a continuat intr-o oarecare masura in cadrele deja stabilite. Acum, dupa opt luni, se pot angaja optiuni strategice noi pe directia anuntata a necesarei sincronizari. Ca raspuns la intrebarile presei, precizam cateva dintre optiuni. Acestea vizeaza: folosirea ampla a comunicarii on-line; largirea accesului autorilor la sprijinul financiar din partea institutiei; orientarea institutelor amplasate in strainatate spre actiuni cu impact major; o noua geografie a acestor institute; prezenta ameliorata a culturii romane in metropolele culturale; jonctiunea cu actiuni ale intreprinzatorilor; largirea cooperarilor europene; asigurarea unui nou cadru de finantare. Sa detaliem.
Sunt trei campuri majore de actiune externa ale unei tari: economic, politic, cultural. Institutul Cultural Roman isi asuma sa opereze eficient in campul culturii.
Multi oameni se informeaza on-line, iar promovarea culturii trebuie sa ia in seama acest fapt. Instalam in curand platforma Romania in the World, care permite comunicarea on-line cu cei interesati de cultura romana, oriunde traiesc. Totodata, in urma conlucrarii cu bibliotecile majore din tara, vom aduce la zi posibilitatile de acces on-line la fondul autohton de carte si vom asigura noi folosiri ale comunicarii on-line in promovarea culturii noastre.
Este normal ca autorii si institutiile de cultura sa se poata bucura de sprijin financiar. Institutul Cultural Roman nu este singura institutie care finanteaza cultura, posibilitatile sale fiind mai mici decat ale Ministerului Culturii, Ministerului Educatiei si Cercetarii, Ministerulului Tineretului si Sportului, dar ramane finantator, probabil mai putin birocratic. Scopul institutului este sa sustina „internationalizarea de autori si opere reprezentative, de pe intreaga suprafata a tarii. De aceea, se generalizeaza competitiile pentru formele de sprijin, se extind programele de traduceri de scrieri si de prezentare in exterior, se combina subventionarea traducerii cu cerinta sustenabilitatii pe piata a operei respective, se cauta profilarea de personalitati culturale pe scena internationala, se deschid competitiile spre creatorii in limba si cultura romana de oriunde. Continua Bursele pentru traducatori. Este, de pilda, in curs de desfasurare competitia pentru Traduceri 2013-2014.
Uneori este tentant sa desfasori actiuni multiple pentru a deveni cunoscut. La Institutul Cultural Roman ora este nu atat a actiunilor multe, cat a actiunilor memorabile. Ca urmare, orientam institutele din exterior spre prioritati, spre programe „in largime (etaland, asadar, alaturi de film, teatru, muzica, literatura, de asemenea, valori ale culturii traditionale, cercetari de referinta in economie sau drept, in stiintele sociale, reusite in stiinte si inovatie tehnologica, in arta plastica si arhitectura, in filosofie si teologie), spre actiuni cu impact durabil. Fiecare institut din reteaua ICR este solicitat sa devina – prin biblioteca sa, orele de invatare a limbii, intalnirile cu creatori si contactele cu opere pe care le prijeluieste, expozitiile si concertele organizate, prezenta in presa si dezbaterea publica de la fata locului etc. – un centru de raspandire a culturii romane. Desfasuram initiative pentru a asigura prezenta mai ampla a intelectualilor din Romania la dezbaterile asupra evolutiilor contemporane.
Ne preocupa optimizarea retelei de institute culturale romanesti din strainatate. Initiativa salutara din 2003-2004 se cuvine dezvoltata tinand seama de schimbarea lumii petrecuta intre timp. ICR Bruxelles trebuie sa nu ramana doar pe hartie, ICR Nürnberg-München asteapta inaugurarea, la fel institutele din Kiev, Moscova, Beijing, pentru ca apoi sa se poata proiecta initiative la Belgrad, Cairo, Montreal, Abu Dhabi si in alte locuri. Mereu este de corelat actiunea ICR cu initiative economice ale Romaniei in regiunea si tara respectiva. Sunt de examinat organizarea institutelor si echiparea acestora. Trebuie promovate personalitati profilate ale culturii in cadrul institutelor, prin concurs.
Participarea la targuri internationale de carte si prezenta in marile biblioteci din lume (care va fi ameliorata printr-o actiune distincta, Romania in bibliotecile lumii), vor fi prelungite cu infiintarea de librarii in metropolele culturale (Roma, Berlin, Londra, Paris, Tel Aviv, Madrid) si incheierea de contracte de coeditare intre edituri indigene si edituri din alte tari. Trebuie reorganizata intreaga prezenta a cartii romanesti, din diferite domenii, in strainatate, lacunele din domeniu fiind deja notorii si grave. Centrul National al Cartii va initia in cooperare europeana publicarea unor serii de autori romani in diferite tari. Instituim Premiile ICR pentru creatie si descoperiri stiintifice.
La noi este, prin traditie, prea slaba jonctiunea dintre ceea ce se intelege curent prin cultura si ceea ce fac intreprinzatorii. A invoca inovatiile tehnologice si abilitatile economice drept cultura pare multora, la noi, un sacrilegiu. In fapt, si in Romania avem de intretinut o relatie pozitiva intre ceea ce face un institut devotat promovarii culturii in lume si intreprinzatorii relevanti din economia tarii. Incepe o cooperare cu intreprinderile energetice, indigene si externe, si cu alte intreprinderi spre a promova, in acelasi timp, cultura profesionala a domeniilor respective si cultura in inteles cuprinzator.
Suntem in cooperari  europene sub multe aspecte. Chestiunea preocupanta este de a face din EUNIC mai mult decat o cooperare formala, anume o sansa de promovare efectiva a valorilor propriei culturi si de a opera eficient in diferite locuri in asociere cu institutele culturale de talie nationala ale tarilor din Uniunea Europeana (in domenii precum industriile creative, literatura, artele plastice, muzica, arhitectura etc.). Esentiala, de asemenea, este cooperarea cu institutii americane. Cooperarea cu institutiile Rusiei si Chinei, cu alte arii culturale ne intereseaza in mod aparte.
Este nevoie de coordonarea actiunii Institutului Cultural Roman cu diferite institutii finantatoare de cultura. Ministerul Culturii (finantarea de filme si spectacole, de mari expozitii si concerte, de festivaluri in tara si de alte consacrari culturale), Ministerul Educatiei si Cercetarii (bursele de studii), Ministerul Tineretului si Sportului (subventii de programe), Academia Romana (sesiuni stiintifice). Conlucrarea cu asociatiile de creatori, cu editori si organizatori culturali este mai mult decat importanta. Infiintam Fundatia pentru Creatie Culturala in scopul asigurarii de mijloace financiare de sustinere a culturii. Resimtim datoria de a sprijini reviste ce intra in dialogul international al culturilor. Bursele ICR vor sprijini creatia si consacrarea valorilor tarii. Vom extinde experienta Romanian Book Review, care prezinta recenzii ale cartilor tiparite in tara. Se realizeaza volumele Idei in Romania. Se sprijina publicatii din afara tarii ce sustin afirmarea culturii romane.
In 2011 Romania a pierdut singura institutie internationala relevanta amplasata in sanul ei (CEPES-UNESCO). Va trebui reluat efortul de a atrage astfel de institutii. Cred ca in domenii ale culturii de certa vizibilitate internationala precum teatrul, anumite segmente ale artelor plastic, arhitecturii, muzicii, stiintelor sociale etc.) s-ar putea organiza si permanentiza anumite reuniuni de talie internationala. Se fac tot mai multe festivaluri internationale in diferite orase, dar problema actuala este de a ridica cateva dintre ele la rasunetul international cel mai larg.
Regandim nu doar folosirea resurselor financiare, ci si caile de marire a acestora. Este nevoie de mai multi bani de la buget (in acest moment pentru actiuni de prezentare cu impact major a culturii romane: realizarea de biblioteci, de librarii in exterior, de mijloace de acces on-line, de publicitate pentru valorile tarii etc.) si, in acelasi timp, de o solutie durabila la problema finantarii. Reluam traditia Fundatiilor Regale si vom accesa fonduri europene pe un program national, impreuna cu alte ministere.“



Institutul Cultural Român
Direcția Comunicare
 Aleea Alexandru nr. 38
sector 1, Bucureşti
tel. 031 7100 622
www.icr.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu