Avem nevoie de zâmbet, asta-i clar!

Încâlcite sunt cărările Tale, Doamne! Am scris toate acestea gândindu-mă câtă nevoie de zâmbet avem. Da! Ați citit bine ... avem nevoie de mai mult zâmbet. Oare ce ne face să nu zâmbim? Trăim într-o lume ireală, totul este ,,cu susu-n jos”, cum se prea spune. De ce? Doar noi formăm lumea asta. Mi-ar place să cred următorul lucru – după citirea acestor rânduri veți fi mai zâmbitori. Evident că fiecare frază sau propoziție de aici se regăsește în ,,înțelepciunea populară”. Că v-ați dat seama de acest lucru sunt ferm convins. Dar, întrebarea mea este: am reușit să scot un zâmbet? Dacă da, îmi pare bine, dacă nu ... Poate nu ne știm prețui îndeajuns, poate suntem mult prea stresați, poate suntem mult prea nervoși, poate mult prea agitați, poate ... poate din fiecare câte un pic!

Ei, bine, parcă mi-am dorit să scriu și altfel de lucruri nu doar ca cele cu  care v-ați obișnuit: articole, interviuri, recenzii. Și toate astea din nevoia unui zâmbet. Experiența vieții mă face să trag următoarea concluzie raportat la lipsa zâmbetului – noi nu conștientizăm cât bine face un asemenea lucru! Nu conștientizăm cât bine face un zâmbet! Specialiștii au demonstrat științific, faptul că zâmbetul este printre acele puține lucruri care ne prelungesc viața. Deci, atenție, profitați din plin de puterea de-a zâmbi, ca să trăiți cât mai mult!  Auzeam ieri-alaltăieri o discuție despre zâmbet, iar faptul acesta m-a făcut să scriu, de fapt să povestesc lumii că trebuie să zâmbim ... nu uitați. Omul când zâmbește este fericit, sau când e fericit omul zâmbește! Care-i varianta ce-o acceptați?

Atunci când zâmbești transmiți ceva pozitiv și celor de lângă tine. Atunci când zâmbești înseamnă că ești bucuros, că ești fericit, că ești împlinit, că nu ai supărări, că nu ai necazuri. Ce bine ar fi! Faceți o terapie prin râs și vedeți dacă-mi dați sau nu dreptate!  Zâmbind, transmiți ceva! Zâmbind spunem și altora (a se înțelege – arătăm) că avem încredere în noi. Da! Avem încrede în ceea ce facem, în ceea ce suntem, în ceea ce iubim.

Urăsc falsitatea zâmbetului și de aceea nu voi scrie decât despre zâmbetul real, adevărat, pur, sincer. Omul fals nu zâmbește – vezi în zâmbetul acestuia ironie, parșivitate, mârlănie, mizerie. Vă propun o întrebare, simplă de-altfel: aveți în jurul dumneavoastră oameni ce zâmbesc? Indiferent ce vă sunt: prieteni, colegi de serviciu, colegi de școală, verișori, vecini. Ei zâmbesc?! Dacă da, căutați să le vedeți împlinirile. Stați de vorbă cu ei și veți vedea că aceștia nu se plâng. Ei parcă nu ar avea necazuri niciodată. Poate nu au, dar un lucru este cert - și ei trăiesc lângă noi, și-atunci ei de ce ar fi altfel? Ei de ce nu sunt stresați, șterși, obosiți? Ei de ce nu sunt agitați? Pentru că ei zâmbesc! Dar, chiar să vă mai întreb ceva: când ați zâmbit ultima dată? Nu-mi răspundeți în grabă, dar dați-mi voie să intuiesc câteva dintre răspunsurile dumneavoastră. Ale câtorva dintre dumneavoastră, evident, și prin asta să încercăm o generalizare. De ce nu?

Zâmbind suntem curajoși, învingem frica sau teama de necunoscut! Ați zâmbit, de exemplu, atunci când un prieten va făcut cunoștință cu un alt prieten? Poate, unii da, alții ba! Ei bine, dacă nu ați zâmbit, poate ați simțit din prima clipă o respingere a celuilalt. Uneori și mie mi se mai întâmplă astfel de lucruri – să resping o persoană din prima clipă de cum am cunoscut-o. Am simțit acel ,,ceva” negativ la el. Am simțit, în primul rând, lipsa zâmbetului.

Zâmbind avem încredere în noi, în forța și puterea noastră, în noi înșine! El trebuie să pornească din suflet, să fie spontan, altfel e fals. Cred în spontaneitatea zâmbetelor și mi se întâmplă de multe ori să zâmbesc tocmai pentru că pot spune despre mine că sunt o fire spontană. E foarte adevărat că nu toți suntem la fel, doar că ne asemănăm într-o oarecare măsură. Nu putem fi toți zâmbăreți, e și aceasta o realitate. Dacă știți astfel de oameni dați-le o șansă, și spuneți-le cât de frumos este atunci când zâmbești. Zâmbește nu de dragul zâmbetului cât de dragul terapiei.

Zâmbind dăruiești frumusețe! Zâmbind dăruiești iubire! Învățati-i pe cei de lângă dumneavoastră care nu știu zâmbi, să zâmbească. Vor trăi mai mult dar și viața le va fi altfel. Mult mai frumoasă! Mult mai sănătoasă! Mult mai lungă! Toți medicii – specialiștii în medicină – spun că metoda zâmbetului este un bun irigator vascular.

Zâmbind întinerești! Chiar, ar trebui să se facă (dacă nu este încă!) o clasificare a zâmbetului. Poate că există, dar eu încă nu am citit despre ea. Se prea poate să fie. Or fi manuale, unde zâmbetul este clasificat, catalogat, analizat și iar analizat. Eu încă nu le-am citit, dar  nu este târziu, iar dacă aflu despre așa ceva, promit să revin cu alt articol să vă informez și pe dumneavoastră. Dar, până atunci vă propun să fiți veseli, să zâmbiți mult. Te costă ceva să zâmbești? Poate, zâmbindu-i unuia ce are un necaz, nu faci altceva decât să ți-l apropii, să-l faci să se descarce sufletește, să-l înțelegi, să-i spui că-l înțelegi și că-i ești alături. Exclud din discuție varianta ,,dobitocească” (iertare pentru exprimarea neprincipială), când zâmbind unui prieten aflat în necaz te-ai trezit cu doi pumni în cap, din partea partenerului, aflat deja în plină criză de gelozie. E și asta o poveste. Nu discut pe această temă, pentru că nu-mi doresc astfel de oameni sau parteneri lângă niciunul din dumneavoastră. Lăsați-mă să cred că nu ați avut parte de așa ceva. Și, chiar vă doresc să nici n-aveți nici o experiență de acest gen, ferească, Sfântul!

V-ați întâlnit prin parc, plimbându-vă, cu prieteni care-ți zâmbesc? I-ați văzut zâmbind în autobuzul cu care faceți naveta? I-ați văzut vorbind la telefon și zâmbind mereu în timpul conversației? I-ați văzut că zâmbesc și luni, și marți, și miercuri, ... Nu v-ați întrebat de ce? Acești oameni zâmbesc pentru că au încredere perfectă în ei, au încredere în cei din jurul lor. Sunt oameni demni de toată încrederea și de toată stima. Ei știu ce vor de la viață. Sunt oameni care-ți oferă o anume siguranță. Printre multe altele vor să trăiască zâmbind. Voi de ce n-ați putea? Tu, de ce n-ai putea? Ți-e frică de tine? Nu ai încredere în tine?

Câteva cuvinte doresc să scriu și despre naturalețea zâmbetului. Nu că n-am scris despre falsitate! Chiar, zâmbetul, trebuie să fie natural, să pornească de la adevăr, de la sinceritate, de la lucrurile curate ce ne înconjoară, să pornească de la iubire.

Când zâmbești comunici, pentru că zâmbetul este un mod de comunicare. Gândiți-vă la oamenii bolnavi, la cei care nu se pot exprima, la cei care nu pot vorbi decât prin semne. E și asta o lume pe care nu avem cum s-o negăm. Ei, acești defavorizați ai sorții se înțeleg în lumea lor prin semne și zâmbete. Noi, uneori, nici zâmbi nu știm, iar acest lucru este grav. Înseamnă, inclusiv, o lipsă de comunicare. Și să nu uitați un lucru - persoanele care zâmbesc se atrag, pentru că așa cum lacrima atrage lacrimă, iubirea atrage iubire și zâmbetul atrage zâmbet. Parcă, nici nu-ți place să stai în preajma unuia care este prea serios, prea sobru, în preajma unuia care nu zâmbește aproape deloc. Vă întrebați de ce?

Zâmbetul, este, în cele din urmă, și o formă de atracție. Zâmbetul poți să-l ,,oferi” sau să-l ,,primești”. Gândiți-vă cât bine face un zâmbet celui aflat într-o stare negativă a vieții. Am văzut oameni bolnavi zâmbind! Gândiți-vă câți dintre cei din jurul nostru sunt neînțeleși (sau de neînțeles)! Zâmbetul te ajută să înțelegi mult mai bine starea de fapt, dacă despre o stare de fapt poate fi vorba. Zâmbetul atrage sau respinge! Zâmbind înseamnă că refuzi singurătatea. Niciodată nu vei fi un singuratic dacă zâmbești. Adevăratul zâmbet nu va respinge niciodată, dimpotriva va creea o atracție. Oamenii care zâmbesc sunt mult mai înțelegători, sunt mult mai iubitori. Înțeleg și iubesc viața așa cum este ea, cu cele bune și cu cele rele.   

Zâmbetul stă sub zodia ,,binelui” și-a ,,bucuriei”. Acolo unde se dorește bine, acolo se zâmbește. Bucuria produce zâmbet. La fel și fericirea. Deci – bucurați-vă! Fiți fericiți! Zâmbetul stă și sub zodia ,,norocului” și-a ,,succesului”. Cei care zâmbesc sunt norocoși fie și dintr-un singur motiv – trăiesc mult mai mult decât cei care nu zâmbesc. Acolo unde există zâmbet,  există, pe lângă bucurie, fericire, noroc – există, spuneam, și plăcere dar și bună dispoziție. Și, observați că toate astea merg ,,mână în mână”.

Unde există bine, există și zâmbet. Deci, vă doresc să aveți parte de bine!

Unde există noroc, există și zâmbet. Deci, vă doresc să aveți parte de noroc! Unde există succes, există și zâmbet. Deci, vă doresc să aveți parte de succes! Unde există fericire, există și zâmbet. Deci, vă doresc să aveți parte de fericire! Unde există zâmbet nu mai este loc pentru durere, pentru necaz, pentru amărăciune, pentru supărare. Unde există zâmbet nu există suferință. Dar, să nu uitați un lucru – în viață se poate zâmbi și cu lacrimi. Dacă va fi să aveți lacrimi pe obraz, atunci acestea să fie numai de bucurie, din prea mult zâmbet. Deja a încolțit ideea următorului articol – stres, nervi, agitație, ură, mânie.

Până atunci zâmbiți, nu pentru cei din jurul dumneavoastră, ci pentru dumneavoastră!

În speranța unui zâmbet vă propun câtev a dintre invențiile ,,de moment” –  pornind de la o idee:

-         Dumnezeu ți-a dat! Grijă mare pe unde ascunzi!

-         Ce rost mai are să te ferești, dacă toți te văd!

-         Nu zice niciodată – ce mic sunt! Chiar s-ar putea să nu te vadă nimeni!

-         Destinul va ține cu tine, dacă ai sacul plin!

-         Și bogații plâng, uneori. Că le este prea mare impozitul!

-         Spune-mi C.N.P.-ul tău, că-ți spun eu cine ești.

-         Nu-ți lăsa munca și pe mâine. S-ar putea să rămâi pe șomaj!

-         Prietenul se cunoaște la nevoie? Asta s-o credeți dumneavoastră!

-         Dragostea cu cheltuială se ține. Asta dacă ajungi bătrân.

-         Din cocoș nu faci găină. Dar ce, din găină faci cocoș?

-         Încâlcite sunt căile Domnului, dar cine te pune să umbli pe-acolo?

-         Să nu zici niciodată – NU! S-ar putea să-ți pară rău.

-         Lumea în care trăim e cu susu-n jos! Cum adică? Există cai verzi pe pereți?

-         Aici, trăiești ca să mori, nu? Păi, atunci nu-mi vine să mai trăiesc, aici!

-         Veșnicia s-a născut la sat, au zis unii. Alții, spun exact invers, satul nu va fi veșnic.

-         Iartă dacă mai poți, sau dacă mai poți, iartă?

-         Ce dulce mi se pare totul. Ai fost pe la restaurant Amaretto?

-         Când cineva stă cu degetul în gură, să nu-l deranjezi. S-ar putea să te întrebe – tu nu ți l-ai băgat niciodată?

-         Nu lăsa drumul pentru cărare. Întrebare: care este drumul și unde este cărarea?

-         Cine se scoală dimineață, zice că doarme puțin! Înseamnă că i-a sunat ceasul!

-         Nu sufla în ciorba altuia, că s-ar putea să te ardă chiar el!

-         Există oameni perfecți? Or fi, probabil ... om perfect întins!

-         Unde-s doi, nu cred că mai este loc și de-al treilea!

-         Cică, e din lumea celor ce nu cuvântă ... păi, atunci să tacă pe vecie!

-         Se zice că ... ia mai tăceți din gură!

-         Se crede că ... ia mai crede și în Dumnezeu!

-         O fi bine? O fi rău? Tu de unde ești de tot întrebi?

-         Pădurea are urechi și ochi. Păi, nu acolo trăiește Muma Pădurii?

-         Ce bine seamănă! Sigur, pentru că au aceiași tați.

-         Ce se aseamănă, nu se mai adună. Acum își scot ochii.

-         Se poate tinerețe fără bătrânețe? Dar bătrânețe fără tinerețe?

-         Corb la corb ... nu-și taie capul.

-         Învață pe pielea altuia. Pe-a ta s-ar putea să te coste scump croitul.

-         Când eram mai tânăr ... sau, când voi fi mai bătrân?

-         Se zice ... când voi fi mai bătrân sau ... când bătrân voi mai fi?

-         Am apucat și ... sau, și-am apucat?

-         Să nu mai pui mătura în ușă! Trezește câinele când pică!

-         Pisica noastră dacă n-are clopoței nu mai prinde șoareci. Șoarecilor le place clopoțelul pisicii.

-         Leneșul mai mult aleargă? Nu mai e valabil ... proștii aleargă, azi!

-         Cine fuge după ... dar, chiar așa, cine mai fuge azi?

-         E rândul meu? ... sau, este de pe rândul meu?

-         Să nu faci ce face popa! Păi ce? Popa nostru mai face?

-         Nu lăsa pe mâine ... treaba ce trebuia!

-         Capul face, capul trage ... păi, dacă e prins în jug, înseamnă că e bou!

-         Capra vecinului dă laptele mai alb! Atunci țapul vecinei dă ... Nu se mai zice așa!  Se zice să moară vecina ... de dor și lipsă profundă!

-         Vecinul de lângă tine lucrează la ,,doi și-un sfert”? Nu! Atunci trece fluierând pe-aici!

-         Cine bea în fogodău? Cel care-și așteaptă pensia! Cel care-l așteaptă pe poștaș!

-         Fie pâinea cât de ... să fie cum zice dumnealui!

-         Calul bătrân ... și-a uitat primul stăpân.

-         Dacă dragoste nu e, dați-mi altceva! ... Cât e un kilogram de cartofi?

-         Iubirea te ridică ... și când cobori...

-         N-a mâncat ceapă – nu-i miroase gura! A comandat morcovi... de-asta îi put picioarele?

-         N-am venit la întâlnire, ci doar să-ți tulbur somnul de veci!

-         Ieși rău ... că nu-mi place fără tine! Unde ai ajuns? În părău!

-         Capul aplecat ... sau capul a plecat?

-         Să nu-ți văd ochii pe-aici. Pot să-i pun în altă parte?

-         Foc fără fum ... sau fum fără foc! Unde-s pompierii?

-         Mai dă-mi una! Și-ncă una! ... după o vreme ... Băăă! L-ai omorât!

-         Ce-l așteaptă ... sau cine-l așteaptă?

-         Taxe mari ... sau taxi mare?

-         Nu-i ușor a ... și-a tăcut de greutate!

-         Mai lungă-mi pare calea ... Tu vii pe jos?

-         După femei să nu fugi ... ! S-o crezi tu că e așa! Ele fug după mine, eu merg încet ... Le-am luat portofelul din geantă!

-         Prost a fost cel care a inventat prostia ...

-         Sunt ca două picături ...! Dar cum ai vrea să fie ... ca două murături?

-         Sare, aveți? Nu! dați-mi, atunci, morcovi ...

-         Eu, noaptea nu dorm! Evident, ești de serviciu!

-         Se zice că tinerețea trece ... cum e când trece și bătrânețea?

-         Ce-i aia o amantă? Întrebă și tu pe unul căsătorit!

-         Copiii sunt aduși de barză sau sunt făcuți cu barza?

-         Să nu ucizi – e o poruncă! A respectat porunca și-a fost cât pe-aci să moară el.

-         Obrazul fin se ține ... cu creme!

-         Ce ție nu-ți place fă-i vecinului, colegului, prietenului. Să vezi dacă lor le face plăcere. Dacă da ... sunt niște nesimțiți.

-         Ce ție nu-ți place dă-i ... sau fă-i vecinului, colegului, prietenului!

-         De la ,,a da - dat” – la ,,a fa – fat”?

-         Stau pe cheltuiala statului sau ... statul cheltuie când stau?

-         Nici în car, nici în ... puii mei, cumpărăți mercedes!

-         De cât vai de mine ... mai bine vai de ei! Apoi, fiecare cu norocul lui!

-         Pune bază pe loto ... că și loto pune pe tine bază!

-         Fă-te prieten cu ... păi n-am o sută de prieteni?

-         Spune-mi cine ești? Aha, te interesează ce salariu am!

-         Prietenul se cunoaște ... Și eu îi cunosc!

-         Calul bătrân cunoaște sau recunoaște?... Dar, iapa bătrână?

-         A făcut din țânțar ... și-a ieșit vacă!

-         Azi se știe că ...! Ok! De mâine să nu mai faceți investigații! De mâine sunt interzise anchetele!

-         Azi pe bani, mâine pe gratis ... azi cu prieteni, mâine ... cu cine nu cunoaște această regulă!

-         Ar sări și-n foc ... dacă nu s-ar arde!

-         Cine-a pus cârciuma-n drum? Atunci nu era drum, era cărare! Apoi s-a bătătorit până s-a făcut drum, apoi șosea, apoi motel! ... Apoi se vor face autostrăzi!

-         Dacă vrei să-ți pierzi un prieten ... spune-i de amantă!

-         Dai un ban și ...! Ce-a primit cel care a dat un leu? Cinci am de pușcărie!

-         Să nu mai faci ce face popa! Și-a făcut! Întrebare: popa de ce nu e încă în pușcărie?

-         Să mai faci ce zice popa! Și-a zis! A primit două palme și-un picior ... gratis!

-         Nemulțumitului i se ... da, i se va mulțumi!

-         Dar din dar se face... asta era pe vremea comuniștilor!

-         Dacă dai n-ai! De unde ai avut să dai?

-         Nici în car, nici ... la fântână!

-         Nu zi hop, până nu sari! Dar dacă sari și zici hop, cum e? Încearcă să vezi de ți se va deschide parașuta!

-         Vai și-amar de soarta lui! S-o creadă cel fără carte ...

-         Soacră-soacră poamă dulce ... așa se zice azi. Poama acră e nevasta! Se pregătește să devină soacră ...

-         Așchia nu sare departe ... azi se taie cu drujba!

-         Ieri, n-am văzut, n-am auzit! Azi este prea târziu ... m-am însurat!

-         Nimeni-n lume nu se-nșeală ... pentru că, toți lucrează cu cap!

-         Ieri a fost vai de mine ... azi, e vai de noi!

                                 VASILE BELE, august 2013