La Muzeul Satului din Oarţa de Sus se va constitui o
video-fonotecă de aur care va cuprinde înregistrări ale folclorului existent în
zonă, realizate de etnologi şi studenţi de la Centrul Universitar Nord.
Iniţiativa îi aparţine profesorului
localnic Traian Rus, cel care a înfiinţat muzeul, inaugurându-l pe 22 aprilie
2012. Video-fonoteca de aur este unul dintre proiectele muzeului pe anul în
curs şi va cuprinde înregistrări donate
de etnologi precum Pamfil Bilţiu, din Baia Mare şi Viorel Rogoz, din Satu Mare,
dar şi de grupa de Etnologie a Centrului Universitar Nord. Pe unul dintre
pereţii interiori ai muzeului se află, la loc de cinste, fotografia Floarei
Rus, cea mai celebră informatoare din Oarţa de Sus, o "comoară de
folclor", după cum o numeşte Traian Rus, de la care Pamfil Bilţiu a cules
sute de doine, balade sau colinde. În prezent, în sat mai există 7
informatoare.
Muzeul Satului are, deja, în colecţia sa câteva exponate
deosebite. De exemplu, aici se regăseşte unica colecţie de pomi de Crăciun din
Ţara Codrului, aşa cum se făceau aceştia înainte ca obiceiul bradului de
Crăciun să pătrundă în zonă. Pomii de Crăciun specifici locului se confecţionau
de femeile din sat după reguli bine ştiute, din hârtie creponată, vâsc, scai,
staniol, nuci, floricele de porumb, aţă colorată, întrucât bradul nu era bine
văzut, crezându-se că aduce nenorocire. Obiceiul confecţionării acestor pomi de
Crăciun s-a pierdut timp de câteva zeci de ani, iar recent a fost reînviat la
iniţiativa profesorului Traian Rus. În muzeu există, de asemenea, o colecţie de
lăzi de zestre, cărora profesorul Rus le-a găsit poveştile, toate foarte
interesante. O curiozitate aparte o reprezintă zvârdonul - un strămoş al
rotobilului de astăzi. Zvârdonul este un inel din lemn, fixat pe un ax din lemn
rotitor; copilul era introdus în inel şi astfel învăţa să meargă. Există, de
asemenea, adunată aici o colecţie bogată şi valoroasă de ştergări şi icoane,
precum şi un război de ţesut în stare de funcţionare. "Vine lumea, vin
străinii, am avut, surprinzător, vizitatori din Chile, Olanda, dar şi localnici
sau oameni preocupaţi de etnografie, de folclor", ne spune Traian Rus.
Printre proiectele de anul acesta ale muzeului, realizate
deja, se numără construirea unei scene şi amenajarea unui amfiteatru natural,
unde vor avea loc spectacole. S-a adus, s-a ridicat şi s-a sfinţit o
"restenire", o troiţă specifică Ţării Codrului, care avea rolul de a
apăra comunitatea de toate relele. S-a reconstituit, în curtea muzeului, o
colibă tradiţională de cioban, construcţie rudimentară care se muta din loc în
loc.
Muzeul Satului funcţionează într-o casă tipic codrenească,
construită în 1930 şi care nu mai este locuită de circa 30 de ani. Prin
eforturile comunităţii, ea a fost reabilitată, respectându-se întocmai
preceptele arhitecturii codreneşti. Muzeul se vizitează gratuit, dar cei care
au grijă de el nu se supără atunci când primesc, din partea oaspeţilor, câte 5
sau 10 lei, bani necesari acoperirii cheltuielilor cu materialele de curăţenie
şi curentul. Directorul Muzeului Satului este Mia Marian, o vecină care s-a
îndrăgostit de acest proiect şi care l-a ajutat pe Traian Rus încă de la
început.
ANCA GOJA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu