Pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Local Baia Mare din 12 aprilie se află și hotărârea propusă de primarul Municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, neexercitarea de către Municipiul Baia Mare a dreptului de preemţiune pentru imobilul monument istoric ,,Fostul palat episcopal,azi Intreprinderea de tricotaje ,,TRICOMAR” situat în Baia Mare, str. V. Lucaciu nr. 61. Oare câți dintre consilierii locali vor vota renunțarea la clădirea emblematică al orașului? Generațiile următoare vor vedea doar din fotografii clădirea istorică, spunând cu tristețe în sinea lor ” orașul nu l-a vrut, orașul nu a făcut nimic pentru a o salva”!
”Pentru a distruge o comunitate, e suficient să-i
ștergi cu buretele trecutul (demolarea monumentelor și simbolurilor”, spune
Bogdan Hodorogea, consilier local USR Baia Mare.
”De patru ani facem apeluri către executivul
primăriei Baia Mare pentru salvarea clădirii fostului Palat Episcopal, clădire
monument istoric. Nu doar că am fost ignorați, dar prin proiectul de hotărâre
de Consiliu Local înaintat de primarul Cătălin Cherecheș pentru ședința de
mâine, 12 aprilie 2023, se propune renunțarea definitivă la salvarea acestui
obiectiv arhitectural de către actuala administrație. Fac apel la consilierii
locali care servesc interesele cetățenilor și nu pe cele ale dezvoltatorilor imobiliari,
să respingă acest proiect și să participe la procesul de salvare a acestei
clădiri”, declară Dan Ivan, senator USR Maramureș.
Începând cu anul 1898, clădirea s-a aflat în
proprietatea tabulară a statului, în ea a funcționat din 1892 Școala Civilă de
Fete. Odată cu înființarea Episcopiei greco-catolice a Maramureșului,
autoritățile locale ale orașului Baia Mare s-au îngrijit ca nou înființata
eparhie să aibă o reședință potrivită pentru episcopul ei, hotărând astfel să
cedeze clădirea Școlii Civile de Fete. În 1929, autoritățile locale ale
orașului Baia Mare au propus statului român un schimb de clădiri, adică ofereau
statului edificiul liceului de pe strada Crișan, în schimbul Școlii Civile de
Fete de pe strada Vasile Lucaciu, care urma să devină reședința episcopului
greco-catolic. Din corespondența anilor 30 ai secolului trecut, rezultă că
autoritățile de la București nu au fost de acord ca Episcopia greco-catolică de
Maramureș să își înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate asupra clădirii
gimnaziului de fete, drept exprimat fără echivoc de autoritățile vremii ale
orașului Baia Mare.
După confiscarea tuturor averilor pe care le-a avut
Biserica greco-catolică în anul 1948, clădirea reședinței episcopului
greco-catolic din Baia Mare a fost preluată de stat și transformată la început
în Centrul Regional de Proiectare în construcții, iar la mijlocul anilor 1960
în Întreprinderea de Tricotaje. După 1989, Episcopia greco-catolică de
Maramureș a efectuat nenumărate demersuri pentru retrocedare, însă cererea i-a
fost respinsă cu motivația că ʺEpiscopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică,
Maramureș nu a avut niciodată intabulat dreptul de proprietateʺ. În perioada
imediat următoare respingerii cererii de retrocedare, Întreprinderea Tricomar a
intrat în procedură de faliment, iar din cauza faptului că de-a lungul vremii
acumulase datorii către Statul Român, clădirea a fost conferită unui
lichidator, care a pus-o în vânzare pentru a recupera datoriile. Biroul
eparhial de presă al Episcopiei greco-catolice de Maramureș arată că această
clădire nu a fost cumpărată de nimeni și, din păcate, a rămas în grija tuturor
și a nimănui. Din cauza vijeliei din 17 septembrie 2017, o parte a acoperișului
clădirii a fost avariată și timp de șase luni nimeni nu a intervenit pentru a
repara stricăciunile provocate de intemperii. Degradarea clădirii a culminat cu
dărâmarea din noaptea de 22 spre 23 martie din 2018 a acelei părți care se afla
sub porțiunea de acoperiș avariată, de atunci e într-o continuă degradare.
Sursa:
MaraMedia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu