Hristos a înviat!

Suntem doar oameni și greșim,

În fiecare zi și ceas de ceas,

Ca și când asta-ar fi ultima zi,

Ca și cum asta doar ne-a mai rămas!

Și facem mii de pași, făra oprire

Și risipim și forță, și putere...

Nu mai simțim când cel de lângă noi

Mai simte că-l apasă vreo durere.

Mai risipim cuvinte inventate

Atâtea, fără rost, în loc de rugi.

Căci devenit-am pentru risipire

Și camarazi, dar mai ales, doar slugi

Și gânduri știm să îndreptăm degrabă,

Nu înspre ce putem ca să primim.

Ne rostuim și viața dar și cârma

Spre cel dintâi popas ce îl găsim.

Atâtea pietre stau în jurul nostru

Le ridicăm, nu spre a face zid...

Ne cheltuim și ultima secundă

Să aruncăm cu ele, să lovim.

Ce bine ar fi sa punem temelia

Ca să clădim cu ele veșnicia,

Să punem între ele lutul păcii

Ce-ar ține-aproape astăzi bucuria!

Să spunem tare, rostind neîncetat

Iisus Hristos, din morți, a înviat!

Nadia Urian Linul