Titularizarea

August 1994. De când ne-am întors de la mare învăț întruna. Mai sunt 2 săptămâni până la examenul de titularizare și în camera în care învăț teancurile de cărți de specialitate, cursuri litografiate și caiete studențești tronează pe parchet, pe masă și pe lada de la studio. Geografia continentelor, Hidrologia, Biogeografia, Geografia economică, Geomorfologia, manualele de Geografie a reliefului României si multe altele au invadat camera spațioasă din casa socrilor mei, trecuți în neființă, în care cărțile au avut dintotdeauna un loc special, pentru că socrul meu, profesor de lb.română, avea cărți peste tot, chiar și în podul casei. Unele dintre cărțile pentru învățat sunt cumpărate în timpul facultății. Pe altele le-am găsit surprinzător, la mica bibliotecă din oraș. Mi-am încropit o planificare a materiei după programa de care am făcut rost cu greu și încerc să o respect, învățând capitol după capitol, pentru a parcurge toată materia. Pentru că îmi doresc din tot sufletul să mă titularizez. Mă rog când am timp la Dumnezeu să îmi dea putere să învăț, să îmi dea înțelepciune.

Am aflat atunci când am depus dosarul de înscriere la ISJ că examenul de titularizare durează 4 ore și că vor fi 9-10 subiecte, atât de specialitate cât și de metodică. Am doar o carte de metodică și câteva de Sinteze practice pentru predarea Geografiei, foarte utile, pe care le-am cumpărat la îndemnul profesorilor de la Facultatea de Geografie -Universitatea București pentru examenele de grade și perfecționare, care vor urma. Sunt venită din alt județ, transferată în ' 90 ca învățătoare de la o școală dintr-un oraș reședință de județ, la o școală din mediul rural, având un punctaj foarte mic, dat doar de o vechime de 5 ani și de examenul de definitivare în învățământ. După un an de navetă și un an de concediu de creștere a copilului, terminând facultatea la fără frecvență, am participat în '93 la ședința de ocupare a posturilor vacante și pentru 1 an am fost profesor suplinitor de Geografie la un liceu teoretic din oraș. Cum postul a fost scos la concurs, m-am înscris la examenul de titularizare. Am nevoie de o notă de peste 7 ca să mă titularizez. E atât de puțin, dar tot mi-e teamă!

Am atâtea gânduri și frământări! Câți candidați vom fi la Geografie? Cum vor fi subiectele? Voi reuși să obțin notă de titularizare? O colegă de la liceu mi-a dat curaj spunându-mi că am avantajul că doar ce am absolvit facultatea și materia sigur nu am uitat-o, fiind încă proaspătă în memorie. Iar faptul că materia predată la liceu se regăsește pe alocuri în capitolele programei este un punct în plus. Dar mie tot îmi este teamă!

I-am cumpărat fetiței o tricicletă. Ca să se joace și să îsi ocupe timpul. Și i-am explicat că nu trebuie să vină la mine în cameră, acolo unde învăț, decât dacă e ceva urgent. Ce o înțelege ea, nu știu încă. Am noroc cu soțul care este de câteva luni șomer și stă tot timpul lângă copil. Dacă poate fi considerat noroc! Gătesc rapid. Masina de spălat Albalux are rezistenta stricată și nu încălzește apa, așa că încălzesc apă în curte, într-o cădiță și într-un lighean. Spăl lucrurile fetiței rapid. Cu săpun de casă și derergent Dero pe care abia l-am găsit la magazin. La fel și pe ale noastre.

Și ocupându-mi timpul cu învățatul, făcând pauze scurte doar pentru gătit și spălat, iată- mă în pragul examenului de titularizare.

După ce adoarme copilul privim un film la televizor, despre tornade, ca să mă destind și mai arunc un ochi în cursul de Meteorologie- Climatologie, la tornade, de teamă că filmul ar putea anticipa un posibil subiect.

Am plecat pentru a susține examenul de titularizare în orașul reședință de județ dis de dimineață cu Dacia socrului meu, transportând și pe un fin al socrilor, accidentat în urmă cu 1 an, care trebuia să își rezolve o problemă la Casa de Pensii. Dumnealui a stat în față, având un picior pe care nu îl putea flexa, cu scaunul lăsat mult pe spate pentru a putea avea loc în mașină. Eu și fetița am stat în spate. Am ajuns după un drum de o oră, mi-am luat buletinul și stiloul și după ce mi-am găsit numele pe tabel, am căutat sala din imensul liceu, clădire veche, răcoroasă, unde am susținut examenul.

Am pășit cu dreptul, rugându-mă la Dumnezeu să îmi ajute!

Am cunoscut și pe ceilalți candidați cu care am conversat până la sosirea comisiei cu subiectele. În sală eram candidați de la Geografie și de la Educație fizică.

Pe o tablă au fost scrise subiectele de la Geografie, pe cealaltă, subiectele de la Educație fizică. Îmi aduc aminte și azi, după 30 de ani câteva subiecte: Terasele, Resursele naturale din Munții Apuseni, Funcționalitatea cabinetului de geografie. Subiectele ne-au plimbat prin toată materia. Au fost 5 subiecte de specialitate și 4 de metodică. Am stat în sala de examen 4 ore, scriind întruna. Nimeni din sală nu a avut nevoie la toaletă, nimeni nu a băut apă. Țin minte că am scris 16 pagini. A fost un examen care a testat nu numai cunoștințele de specialitate și metodică ale candidaților, dar și rezistența la stres si răbdarea lor.

Am ieșit din examen puțin după ora 1 după-amiază, cu degetul mijlociu deformat de la stilou, de la scrisul acela continuu de 4 ore. Am ieșit mulțumită că am abordat toate subiectele, conștientă că la unele subiecte poate nu am scris chiar tot. Am știut însă că nota pe care o voi obține va depăși 7.

Fetița dormea în mașina parcată pe trotuar, undeva, la umbră. Finul își rezolvase problema legată de pensionare. Soțul mă aștepta cu pateuri calde cumpărate de la o patiserie deschisă recent în reședința de județ.

Au urmat 10 zile de emoții mari, cum nu am mai trăit vreodată. Lucrările au fost duse la evaluare în centrele universitare din țară. Era vacanță și parcă nu știam ce să fac cu volumul mare de timp cu care m-am trezit deodată că- l am. Găteam, spălam, îngrijeam grădina, mă ocupam de fetiță, dar gândul îmi zbura la rezultatul examenului de titularizare. .

Și într-o dimineață, pe la 10 am sunat la ISJ. Secretara mi-a confirmat că au fost afișate rezultatele, dar m-a invitat să vin acolo ca să văd rezultatul, pentru că dumneaei nu își putea părăsi postul pentru a-mi spune nota de pe lista afișată.

Am plecat imediat cu soțul și fetița cu mașina, la inspectorat. Acolo, surpriză, mare parte din liste au fost rupte de la afișier. Cu inima bătând să-mi sară din piept urc la Secretariat, iar secretara, amabilă de data asta îmi spune nota, 8,20.

Am fost mulțumită. Peste 2 zile a urmat ședința prin care am primit postul conform notei. Așa că am ales postul de la liceul teoretic din orașul meu, unde fusesem suplinitoare 1 an. Este postul meu de aproape 30 de ani. Este locul meu de muncă , a doua mea casă pot spune, spre care îmi îndrept pașii în fiecare dimineață.

Pe listele nerupte, care au scăpat de furia candidaților nemulțumiți de note am văzut numele unor colege care au obținut nota 2,30. La alte discipline. Au reușit să ia ore în continuare la noi la liceu în ședința publică de ocupare a catedrelor vacante. Au încercat să își explice nota dând vina pe subiectele foarte grele, pe corectorii foarte exigenți.

Abia în anul 2000 când titularizarea s-a făcut la nivel de unitate de învățământ, aceste colege s-au titularizat. Cu nota 10.

Știu că despre mine s-a vorbit atunci și de bine, dar și de rău. Unii colegi au apreciat realizarea mea, felicitându-mă, alții au pus- o pe seama pilelor pe care după părerea lor le-aș fi avut, de parcă în neamul meu ar fi fost profesori universitari puși în comisia de corectare de la București.

Și de fiecare dată când am avut de completat vreun document sau o fișă, am completat cu mare mândrie, titular, pentru că este un statut dobândit prin multă muncă, prin seriozitate și sacrificii, cu ajutor divin.

Profesor titular sub anonimat