Foaie
periodică, gratuită a Parohiei
Malovăţ-Mehedinţi
Anul
XXIII(2023), nr. 496(16 –30 Iunie)
Dragii mei enoriași!
Scrisoare către Eminescu(XIX).
Bădie Mihai!
Citeam poezia matale, Trecut-au anii…. și-ți înțelegeam dorul de copilărie, de satul și locurile natale, de cuibul de demult al familiei tale, de căldura căminului părintesc, de prietenii cu care-ți petreceai vremea. ,,Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri/ Şi niciodată n-or să vie iar”. Fiecare dintre noi am avut un Ipotești, un Humulești al nostru, un loc sfânt de aducere aminte, un loc unde ne-am zămislit, am văzut lumina zilei, am ascultat poveștile și istorisirile celor vârstnici, am învățat abecedarul cunoașterii binelui și răului, frumosului și urâtului. Toate au vremea și gustul lor. Nu le-ai trăit la vârsta care trebuia, după aceea sunt ca mâncarea învechită. Vorba matale: ,,Căci nu mă-ncântă azi cum mă mişcară/Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri, /Ce fruntea-mi de copil o-nseninară,/Abia-nţelese, pline de-nţelesuri” Toate își păstrează farmecul în sine, dar sufletul nostru nu le mai receptează ca atunci, la vremea copilăriei noastre. Vin gânduri de maturitate, griji, necazuri și poveri, care ne chircesc duhul, ne istovesc sufletul și rămânem reci la fiorul pe care ni-l dădeau atâtea minunății din vremea copilăriei noastre: ,,Cu-a tale umbre azi în van mă-mpresuri,/O, ceas al tainei, asfinţit de sară”. E greu să fii bătrân și să rămâi totuși tânăr, bătrân și copil totodată.
Au fost vremuri frumoase, bădie, vremuri în care trăiai cu adevărat copilăria. Satele aveau sute de copii, serile erau momente de vis, când ei ieșeau în uliță, în drumul mare și începeau jocurile specifice vârstei, care mai de care mai ingenios. Strigau, râdeau, alergau, își trăiau viața cu intensitate maximă și de neuitat. În vremea asta vârstnicii se adunau pe la porți în grupuri mai mici sau mai mari, depănau amintiri, știri, proiecte de viitor, puneau țara la cale. Alții se adunau la câte unul din ei și făceau clacă la curățatul porumbilor, la scărmănatul lânii, la curățatul fasolei, la tors, ori la alte munci. Acolo cântau lăutari anume tocmiți, se spuneau povești și istorii vechi, cântau, jucau, cinsteau vinul ori țuica din bardace de lut. Pe la porțile fetelor de măritat își făceau cale flăcăii cântând și fluierând, chemând codanele afară, la taifas și giugiuleală. Toți erau ca unul, fiecare simțea că face parte din comunitatea satului, parte dintr-un tot. Nimeni nu se simțea singur, uitat de lume și de Dumnezeu. Târziu, cu mult după miezul nopții, liniștea se lăsa pe-ncetul peste sat și fiecare își căuta odihna pentru a doua zi.
Când cocoșii începeau să cânte pe-ntrecute, satul se trezea la viață. Începeai să vezi locuitorii ieșind pe porți unul câte unul, fie la muncă, fie cu vitele la păscut, fie la târg, fie la crâng sau pe unde era nevoie. Câmpul se umplea repede de lume și de vite. Unii prășeau, alții secerau, alții coseau ori cărau la fân, copiii mai ales mergeau cu vitele la pășune. Cei maturi lucrau în grupuri mari, ,,pe-ajutate”, și reușeau să termine muncile cu spor, când la unul, când la altul. Munca nu era trudă pentru ei, ci plăcere și bucurie, erau un fel de joacă de adulți în grădina lui Dumnezeu, era cântecul și triumful vieții. Până se săturau vitele, copiii se jucau, alergau și chiuiau și toată lumea era a lor….! Simțul comunitar era la el acasă la toți, indiferent de vârstă, de stare socială. Ce să mai vorbesc de vremea Sărbătorilor Crăciunului, Anului Nou, Bobotezei, Dragobetelui, Paștelui, Sânzienelor, de nunți, botezuri și nedei, de hore și de alte multe prilejuri și bucurii de a fi împreună.
Ce mai vremi ai trăit, bădie, în copilăria ta, în lumea satului natal și de ele îți vei aminti toată viața cu nostalgie. Cât ai fi vrut să le retrăiești la anii maturității! Doar tu spuneai: ,,Să smulg un sunet din trecutul vieţii,/Să fac, o, suflet, ca din nou să tremuri/Cu mâna mea în van pe liră lunec;//Pierdut e totu-n zarea tinereţii/Şi mută-i gura dulce-a altor vremuri,/Iar timpul creşte-n urma mea… mă-ntunec!”
Ai dreptate, bădie! Te înțelegem bine cei ce am mai avut bucuria unei copilării bucolice, înainte ca tăvălugul tehnicii să ne sclerozeze sufletul. Te înțelegem și trăim și noi nostalgia acelor ani ai vieții noastre în lumea satului nostru natal.
Astăzi sunt alte vremuri, bădie! Satele au amuțit, copiii aproape au dispărut. Casele pustii sunt tot mai multe, cu fiecare înmormântare rămâne și câte o casă pustie. Oamenii nu se mai adună pe la porți. Fiecare își îngroapă în propria lui casă bucuriile și necazurile, amintirile și speranțele. Nu mai au încredere unii în alții, nu mai au simțul comunitar de altădată. Fiecare e pentru sine și nu-i pasă de necazul sau de bucuria celuilalt. Și ce-i mai trist, bădie, să n-ai cu cine împărtăși o bucurie sau o durere! Să te simți singur, dureros de singur în fața vieții și încercărilor ei. Câmpurile sunt pustii, căci, dacă mai sunt muncite, sunt muncite mecanizat, copiii – cei care mai sunt - nu mai merg cu vitele, nu se mai joacă în mahala, ci fiecare își urmărește telefonul, tableta, calculatorul sau televizorul. E o altă copilărie acum, bădie: seacă, fără vlagă, fără amintiri, fără copilărie. Copiii știu mai multe ca atunci, dar sunt îmbătrâniți artificial, înainte de vreme și nu au timp să mai guste din bucuriile copilăriei adevărate. Sunt copii fără copilărie!
Nu știu ce va fi în viitor, bădie, dar ceva nu e în regulă. În mod sistematic omul se robotizează, se înstrăinează de el însuși, devine un număr statistic, un consumator de alimente fabricate, de medicamente și de lucruri fără noimă. Poate este mai bogat sub aspect material, dar este mult mai sărac spiritual; poate are casă mai mare, dotată cu multe utilități, dar are familie tot mai mică, tot mai îmbătrânită, tot mai stearpă. Poate are mașină, internet, telefon, apă curentă, aparate de tot felul, lumină electrică, dar nu mai vibrează la vederea cerului înstelat, la gingășia puilor de om, nu mai simte mirosul pământului arat, al fânului proaspăt cosit, al dormitului afară vara, al florilor de primăvară, nu mai simte mirosul și gustul fructelor pârguite. Ușor-ușor devenim oameni artificiali, roboți teleghidați de forțe ascunse-n culise.
Voi reveni, Bădie! Până atunci, cu bine!”
*
Cuvinte
părintești. Redăm mai jos câteva meditații și sfaturi ale Sfinților Părinți
privitoare la Feciorie, o floare morală atât de rară în zilele noastre:
,,Fecioarele să umble cu conştiinţa curată şi neprihănită”(SF. IGNATIE);
,,Fecioria este superioară căsătoriei... Pe cât este superior îngerul
omului, pe atât mai cinstită este fecioria decât căsătoria... Mai bună este
fecioria, deoarece cultivă naşterea de copii ai sufletului şi aduce lui
Dumnezeu rugăciunea, ca un fruct copt”(SF. IOAN DAMASCHIN); ,,O fecioară
trebuie să fie neprefăcută, adică sinceră, iar nu cum s-ar întâmpla şi nici să
se găsească în mănăstire cum s-ar întâmpla, fiindcă lumea din afară nu lasă pe
cel dinăuntru de a fi bun(…). Pentru adevărata feciorie nu este de ajuns să fie
scutită de jugul căsătoriei, trebuie în plus castitatea spiritului. Această
castitate constă nu numai în a nu zămisli nici o poftă ruşinoasă şi ticăloasă,
a renunţa la podoabe şi la deşertăciuni, ci a fi curat de orice grijă lumească.
Dacă nu este aşa, la ce ar servi curăţia trupească?... Ceea ce face fecioria
atât de frumoasă, este că ea taie toate prilejurile de preocupare fără folos
şi-şi permite de a se consacra în totul serviciului lui Dumnezeu. Când ea nu
îndeplineşte aceste condiţii, devine mult inferioară căsătoriei, pentru că ea
îşi acoperă sufletul cu spini şi înăbuşă în el curata şi cereasca sămânţă(…). O
fecioară, care, după ce şi-a luat angajamentul de a păstra fecioria, cade în
rău, săvârşeşte o crimă mai gravă încă decât adulterul; tot aşa o văduvă, care
a făgăduit de a trăi în această stare şi care violează apoi pactul făcut cu
Dumnezeu, se face vinovată de aceeaşi crimă, se expune la aceeaşi pedeapsă, şi,
dacă îmi este permis să spun întreaga mea cugetare, oricât de ciudată ar părea,
acest din urmă caz prezintă încă mai multă gravitate(….) În toate vremurile,
fecioria comparată cu căsătoria s-a înălţat mai sus în stima oamenilor, a
căpătat totdeauna primele onoruri(….) O fecioară, care, prin mersul ei, prin
sunetul glasului ei, prin mişcarea ochilor ei, ca şi prin veşmintele ei,
prezintă o otravă care strică sănătatea, provocând patimile şi care sapă în
felul acesta prăpăstii sub picioarele trecătorilor şi nu încetează de a le
întinde curse, poţi tu, după toate acestea, să-i dai numele de fecioară şi nu
ai fi mai degrabă ispitită s-o aşezi în numărul curtezanelor?”(SF. IOAN
GURĂ DE AUR).
*
Pr. Gheorghe
Cunescu. La 3 august 1914 se năștea în Sculenii Orheiului, din părinți răzeși
moldoveni, Părintele Gheorghe Cunescu.
De la mama sa Iulia Săndulencu a învățat nu numai limba străbună, ci și
dragostea de neam, de Biserică, de suflet românesc. A urmat școala primară și
cea medie în Balotina.
Descoperindu-și chemarea spre cele ale preoției încă de timpuriu, n-a
rezistat imboldului lăuntric și și-a îndreptat pașii spre Seminarul Teologic din Chișinău. S-a remarcat
repede prin comportare și inteligență. A continuat studiile la Facultatea de
Teologie din aceeași localitate, fiind ucenic apropiat al multor profesori,
personalități de renume ale culturii teologice interbelice. Licența și-a luat-o
la catedra Prof. Pr. Valeriu Iordăchescu cu teza Raportul dintre artă și
morală.
Precipitându-se evenimentele, a fost nevoit să-și întrerupă cursurile
de doctorat în teologie. S-a căsătorit în iulie 1941 cu învățătoarea Ana
Cegoreanu, a fost hirotonit preot în 1942 pe seama parohiei Șoldănești(Orhei).
A fost nevoit să se refugieze cu familia dincoace de Prut.
De-a lungul activității sale pastorale, până la pensionarea din 1975, a
funcționat ca preot paroh la parohiile Panaghia(Dj), Luieru(MS) și București.
Ca preot, Părintele Gheorghe Cunescu nu a precupețit nici un efort de a
sluji cu devotament Altarul și enoriașii, de a-și face în mod conștiincios
datoria față de Biserica străbună.
Activitatea Părintelui Gheorghe Cunescu nu s-a limitat numai la cea pur
preoțească, de liturghisitor, predicator și conducător spiritual de obște. În
sufletul său a găsit mult mai mulți talanți, pe care s-a străduit din răsputeri
să-i valorifice. Printre aceștia, cel de cărturar a fost pe primul loc. S-a
remarcat de timpuriu în publicistică, ,,Tribuna Tinerimii” din Chișinău
deschizându-i larg porțile încă din 1938.
Nu putem enumera aici titlurile tuturor articolelor, studiilor,
eseurilor și recenziilor publicate de către Părintele Cunescu timp de o
jumătate de veac. Enumerăm doar câteva din publicațiile la care a colaborat,
pentru a ne da seama, cât de cât, de capacitatea sa și spiritul de dăruire:
,,Raza”, ,,Luminătorul”, ,,Oltenia Muncitoare”, ,,Telegraful Român”, ,,Vatra”,
,,Steaua”, ,,Tribuna”, ,,Mitropolia Ardealului”, ,,Mitropolia Banatului”,
,,Convorbiri literare”, ,,Cronica”, ,,Luceafărul”, ,,România literară”,
,,Biserica Ortodoxă Română”, ,,Mitropolia Olteniei”, ,,Glasul Bisericii”,
,,Studii Teologice”, ,,Ortodoxia”, ,,Mitropolia Moldovei și Sucevei”, ,,Revista
Cultului Mozaic”, ,,Ramuri”, ,,Orizont”, ,,Albina”, ,,Credința”, numeroase
,,Îndrumătoare” eparhiale etc.
Observând prestigiul de care se bucurau publicațiile respective în țară
și străinătate, înțelegem și valoarea colaboratorului lor Gheorghe Cunescu.
Facem precizarea că materialele publicate de către dumnealui erau contribuții
de prima mână pentru istorie, istorie literară, teologie etc. Observând, de
asemenea, denumirile revistelor la care a colaborat și locul lor de
apariție(Chișinău, Craiova, Sibiu, Tg. Mureș, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași,
București etc.), înțelegem activitatea publicistică a Părintelui Gheorghe
Cunescu ca pe o caldă și scumpă îmbrățișare făcută pământului românesc.
Despre ce a scris Părintele Cunescu de-a lungul unei jumătăți de veac?
Despre toți și despre toate. Și nu orice! Dar nici oricum! Câteva subiecte dacă
vom enumera, considerăm că cititorul nostru va fi, cât de cât, edificat asupra
evantaiului atât de bogat de teme și probleme, pe care și-a propus să le pună
în discuție și, de cele mai multe ori, să spună lucruri de referință: Mihai
Eminescu, Ion Creangă, Avram Iancu, Tudor Arghezi, George Enescu, Mihail
Sadoveanu, Ciprian Porumbescu, Constantin Brâncuși, Alexe Mateevici, Ion Jalea,
Gala Galaction, I. G. Ștefănescu, Iuliu Scriban, Octavian Goga, M. Berezovschi,
Antonie Plămădeală, Antim Nica etc.
Uneori a publicat chiar interviuri cu Ion Țuculescu, Perpessicius,
Tudor Arghezi, Ion Petrovici, Șerban Cioculescu, Valeriu Anania și alții.
Activitatea publicistică nu s-a oprit nici ea la periodice. Studiile
Părintelui Gheorghe Cunescu s-au extins de multe ori, căpătând dimensiunile
unor cărți. Nici atunci cercetările nu s-au oprit, fiindcă unele teme atât de
mult l-au obsedat, încât au generat chiar câte un serial de volume. Dintre
cărțile publicate amintim: Pe urmele lui Gala Galaction(București,
1982), Pe urmele lui Ion Agârbiceanu(București, 1990) ș. a. A colaborat
la numeroase volume colective, precum L-am cunoscut pe Tudor Arghezi(1981),
Ceasuri de seară(1982). A îngrijit ediții din și despre clasici: Gala
Galaction, O lume nouă(1970), Gala Galaction, Opinii literare. Despre
scriitori și cărți(1979), Mihai Eminescu(1987).
Impresionați de munca, uneori benedictină, a Părintelui Gheorghe
Cunescu, pentru a scoate la lumină noi valori ale culturii române, mulți oameni
de cultură s-au referit, în scris, la
activitatea și opera sa: Șerban Cioculescu, Ion Pas, Demostene Botez, Ioan
Alexandru, Ion Apostol-Popescu, Paul Dugneanu, Gabriel Cocora, Alexandru
Bardieru, A. Radu, Gh. Papuc, Florentin Popescu etc.
Personal am fost un privilegiat, fiindcă mai mulți ani am corespondat
cu Părintele Gheorghe Cunescu.
Până în ultimele zile de viață(28 decembrie 1995), Părintele Gheorghe
Cunescu era prezent la biserică, la bibliotecă, la arhive, la simpozioane,
conferințe, congrese, la edituri, la redacții, dar pe unde nu era! Robust
sufletește, sănătos, plin de proiecte care de care mai îndrăznețe, lucra cu
frenezie, sperând că le va termina pe toate!
Nu știm și nu vom ști niciodată dacă a spus tot ceea ce a avut de spus prin graiul și
condeiul său, dar știm că a lăsat o brazdă adâncă în ogorul culturii
românești.
*
File de jurnal – 29 ian. 1984. Am făcut slujbă la Malovăț. A venit și Părintele Gheorghe
Sfetcu. A plâns aflând de moartea Părintelui Ionică.
Azi-noapte a murit și Luță Albici. După slujbă m-am dus
la Părintele Ionică cu unchiu-meu Sandrică, cântărețul bisericesc de la
Malovăț. Acolo mă aștepta părintele Dumitru Iliescu de la Bobaița. Multă lume
se adunase. Am transportat catafalcul la biserică. Acolo i-am făcut din nou
slujba înmormântării cu stâlpi, după cum i-o făcusem și sâmbătă. Domnul Virgil
Sfetcu mi s-a plâns că e foarte scârbit de lipsa mare în alimentația publică a
Severinului. Nu găsești nimic în magazine, dacă intri pe ușa din față. Dacă te
duci prin spate și umpli buzunarele tuturor, poți găsi tot ce vrei. Dumnealor
au organizat să aducă de la Combinatul Chimic de la Halânga, unde Domnul Emil
Sfetcu este șef cu organizarea muncii, toate mesele, vesela și tacâmurile. Au
comandat 500 colaci. Au aranjat să cumpere 250 pâini. Au obținut prin partid
aprobare să ia de la abator doi porci. Au cumpărat 200 litri de vin de la
Mucioniu Gheorghe(Giuru) din Bârda și 100 litri țuică de la Sfetcu Aurel din
Bârda”.
File de jurnal – 30 Ian. 1984. ,,Sfinții Trei Ierarhi. Am avut servicii la
Bârda și Malovăț. Din lipsă de cântăreț, nu am putut face slujbă. Am luat
veșmintele preoțești de la Malovăț și toate pânzeturile negre cu care să
împodobesc biserica de la Bârda în timpul înmormântării părintelui Ionică. Am
luat, de asemenea, vazele de cristal sculptat și pe toate le-am adus la Bârda.
M-am dus apoi la Severin. Am trecut pe la judecătorie. De la arhivă mi s-a spus
că s-a admis acțiunea Parohiei Malovăț împotriva pictorului Vasile Ivănescu cu
cheltuieli de judecată(Dosar civil 7.836/1983). Asta înseamnă mult. Nu a fost
batjocorit un sat!
M-am dus la protoierie. Eram cu protopopul Pufan Crăciun,
când a venit Botoșan Stelian (Stalică Goroi) cu nevastă-sa din Bârda, ca să mă
reclame că nu vreau să fac înmormântarea lui Albici Luță marți. Am explicat că
înmormântarea Părintelui Ionică durează mult mai mult decât o înmormântare
obișnuită și nu mă pot angaja să fac și a doua înmormântare în aceeași zi,
fiindcă s-ar putea să nu mă încadrez în program. De lipsit de la înmormântarea
Părintelui Ionică nu pot lipsi, așa că le recomandasem să-l cheme pe Părintele
Stelică Buzatu de la Țigăreni sau pe Părintele Dumitru Iliescu de la Bobaița.
N-au vrut și veniseră la protoierie ,,să ceară un preot!”
Am mers la stația de benzină și am stat mai bine de o
oră, dar n-am reușit să iau un strop de benzină măcar.
La biserică la Bârda am făcut cele cuvenite pentru a
îndolia totul. Am adus o masă de vreo patru metri și am pus-o în fața
altarului. Am așternut pe ea o față de masă neagră, iar deasupra șervete cusute
în alb-roșu cu vaze de cristal cu flori. Iconostasul, stranele, scaunul
arhieresc, catapeteasma și Sfânta Masă le-am îndoliat. Catafalcul l-am încadrat
între patru sfeșnice de aramă.
În fiecare din cele trei zile, sâmbătă, duminică și luni,
am făcut slujba înmormântării cu stâlpi, iar cântărețul Motorga Ilie a citit
Psaltirea. La priveghiu a venit multă lume.
Domnul Virgil Sfetcu s-a interesat de cumpărături. L-am
rugat să comande cea mai mare și mai frumoasă coroană ce se poate face la
nivelul Severinului și o voi plăti eu din partea parohiei. A intervenit pe la
Comitetul de Partid și au fost aduse flori de la Ișalnița. Coroana a costat 720
lei, dar nu a fost așa cum dorisem eu.
Tăticu a fost la gară la Șimian și a descărcat
îngrășăminte pentru fermă. La Ferma II Bârda a venit o contabilă din Banat.”
*
Ajutoare și
donații. În această
perioadă parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații astfel: Domnul Almichi Constantin din Malovăț: 1.000 lei; Domnul Zorilă Sandu
din Tr. Severin, fiu al satului Malovăț: 200 lei; Domnul Crăiete
Alexandru din Grecia, Doamna Mema Mariana din Tr. Severin și Doamna
Rolea Violeta din București, fiice ale satului Bârda: câte 100 lei;
Doamna Paicu
Domnica din Malovăț a mai adăugat 50 lei pentru contribuția de cult,
totalizând până acum 260 lei. Dumnezeu să le răsplătească tuturor!
*
●În luna iunie am donat pâine credincioșilor participanți la slujbe,
astfel: 4 Iun. (Malovăț): 173 pâini; 5 Iun.(Malovăț): 108 pâini; 11
Iun.(Bârda): 136 pâini; 18 Iun. (Malovăț): 175 pâini; 25
Iun.(Bârda): 137 pâini; 29 Iun.(Bârda): 78 pâini. Așadar, în luna
iunie s-au donat 807 pâini. Totodată, s-a vândut pâine enoriașilor
noștri la prețul de achiziție de 1,30 lei/buc. astfel: 4 Iun.(Malovăț): 287
pâini; 5 Iun.(Malovăț): 32 pâini; 11 Iun.(Bârda): 664 pâini; 18
Iun.(Malovăț): 325 pâini; 25 Iun.(Bârda): 713 pâini; 29
Iun.(Bârda): 122 pâini. Așadar, în luna iunie s-au vândut la preț de
achiziție 2.143 pâini.
●În ziua de luni, 26 iunie, am făcut o vizită la Azilul de
bătrâni de la Cujmir. Am dus mâncare de prânz pentru cei 30 de bătrâni
internați, 30 cearșafuri de pat și 30 pijamale, 10 icoane, 10 Psaltiri. La
azil preotul a fost însoțit de Domnii Dima Vasile și Nistor Petre, consilieri
parohiali.
Mai au nevoie la acel azil de cărucioare cu rotile. La cei 30 bătrâni
este un singur cărucior pe rotile și acela e vechi, defect și neutilizabil.
Dacă printre cititorii noștri există cineva care are vreunul mai vechi, care
nu-i mai folosește și vrea să-l doneze pentru acel azil, este binevenit. Am
făcut un apel și pe internet pentru aceasta și se pare că nu l-am făcut
degeaba. Consilierul parohiei noastre, Domnul Borcilă Dumitru, aflat la
muncă în Italia, a văzut apelul și a comandat trei cărucioare pe rotile.
Urmează să le trimită la Malovăț. Citind același apel în ,,Scrisoarea
pastorală”, Domnul Orodan Dumitru-Claudiu din Malovăț, imobilizat la
pat de mulți ani din cauza unui accident de muncă, a hotărât să doneze și
dânsul unul din cele două cărucioare de care dispunea. A spus: ,,În dar l-am
primit, în dar îl dau!” Dumnezeu să le răsplătească tuturor!
●La sfârșitul lunii iulie, poate luni, 31 Iulie, vom face o vizită la
Azilul de la Bâcleș. Le vom duce mâncare
pentru cei 32 bătrâni internați, 32 cearșafuri de pat, 32 cearșafuri de pilotă,
32 fețe de pernă, un televizor, 10 Psaltiri, suc și apă minerală. Ar avea
nevoie însă de patru televizoare. Dacă cineva are vreun televizor funcționabil,
pe care nu-l mai folosește și vrea să-l doneze, este binevenit.
●Până în prezent am donat 263 exemplare din Psaltire,
dintre care 113 exemplare în
afara parohiei, celor ce au ajutat parohia noastră cu cel puțin 100 lei în
ultimul an. Mulțumim lui Dumnezeu că am reușit să realizăm și această acțiune,
mulțumim Doamnei Dr. Ionescu Mihaela-Aritina, care a binevoit și de data
aceasta să suporte costul acestor cărți donate.
*
Contribuția
de cult. Până la 30 Iunie, situația contribuției de cult pe 2023 în parohia
noastră se prezintă astfel: în Malovăț au achitat 92,23% din familii; în
Bârda au achitat 95,56% din familii, iar la nivel de parohie au achitat 93,31%
din familii. Este un procent excepțional.
Precizăm că în parohia noastră contribuția de cult nu reprezintă o sumă
fixă, ci fiecare dă ceva dacă vrea și cât vrea. Serviciile religioase sunt
gratuite, indiferent dacă solicitantul a achitat sau nu ceva pentru contribuția
de cult. Așadar, preotul este la dispoziția tuturor, fără deosebire, 24 ore pe
zi și 365 zile pe an!
*
Plăți. În cursul lunii
iunie am efectuat câteva plăți mai mari, astfel: 3.835 lei brutăriei
pentru cele 2.950 pâini donate și vândute în luna iunie; 2.930 tipografiei
pentru cărți; 2.815 lei pentru cele 30 cearșafuri și 30 costume pijamale
donate la Azilul de la Cujmir; 838 lei impozit; 600 lei firmei de
catering pentru cele 30 porții de mâncare donată bătrânilor de la Azilul din
Cujmir; 470 lei protoieriei pentru două căldărușe de Bobotează; 500
lei firmei de catering pentru cele 25 porții de mâncare donate Azilului de
la Vânjuleț; 468 lei primăriei pentru cei 78 mᵌ de apă consumați
la cimitirul și biserica de la Bârda; 440 lei poștei pentru timbre; 393
lei poștei pentru colete; 222 lei protoieriei pentru cărți; 214 lei protoieriei pentru icoane; 139 lei sucul și apa minerală donate Azilului de la Cujmir; 106 lei prăjituri
pentru Azilul de la Cujmir; 85 lei internetul; 74 lei pentru
curentul electric și altele mai mici.
*
Publicații. În această
perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai
publice câteva materiale, astfel: Amintiri despre Arhim. Iuliu Scriban, în
,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 7 iun. 2023, ediție și
on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); Apărătorul,
în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. V(2023), nr. 1184(29
iun.), p. 12; Apel către tineri, în
,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXV(2023), nr. 1185(6 iul.),
p. 12; ,,Scrisoare pastorală” – 494, în ,,Observatorul”,
Toronto(Canada), 8 iul. 2023, ediție și on-line(http://www.observatorul.com); ,,Scrisoare pastorală” – 495, în
,,Moara lui Gelu”, Baia Mare, 9 iul. 2023, ediție on-line(https://moaraluigelu.blogspot.com); în ,,Armonii culturale”, Adjud, 9
iul. 2023, ediție on-line(https://armoniiculturale.ro); în ,,Gândacul
de Colorado”, S. U. A., 10 iul. 2023, ediție on-line(https://www.gandaculdecolorado.com);
în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 10 iul. 2023, ediție și
on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); Pe Baraba îl vrem! în ,,Obiectiv
mehedințean”, an. XV(2023), nr. 1186(13 iul.), p. 12; Europa, Europa…! în
,,Magazin critic”, Tg. Jiu, 15 iul. 2023, ediție on-line(https://www.magazincritic.ro); Creștini și musulmani”, ///////////Tg. Jiu, 17 iul. 2023, ediție on-line(https://www.magazincritic.ro); Floare
ofilită, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXV(2023), nr. 1187(20 iul.), p. 12; Căpitanul
Nicolae Trocan, în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 20
iul. 2023, ediție și on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis. wordpress.com).
Parohia noastră a publicat cartea Pr. Serdan Cristian, Însemnări(62
pag.) și a retipărit următoarele: Pr. D. Bălașa, Dacii de-a lungul
mileniilor; Gh. Duncea, Tudor Vladimirescu, așa cum l-am cunoscut; Pr.
Al. Stănciulescu-Bârda, Viața Cuvioasei Teofana Basarab;
*
Simpozioane. Preotul Dvs. a
fost invitat la câteva simpozioane, astfel:
►Duminică, 16 iulie, la Mehadia se vor desfășura festivitățile
prilejuite de cei 700 ani de la prima atestare documentară a localității. De
dimineață Prea Sfințitul Episcop Lucian cu un sobor de preoți vor oficia
Sf. Liturghie, iar după-amiază, începând de la ora 13 se vor desfășura
lucrările unui simpozion dedicat istoriei acestei localități, la care vor
participa istorici și oameni de cultură din Banat și din țară. Primăria Mehadia
l-a invitat și pe preotul Dvs. ca să le vorbească de istoria lor, știut fiind
că a studiat cele peste 1.100 documente ale Protoieriei Mehadia din perioada
1780-1885, a realizat trei cărți(Studii și documente privind Istoria
României. Banatul, vol. I-III) și o teză de doctorat. Poate
va fi chiar cel mai în temă!
►Simpozionul de la
Vidin și cel de la Rm. Vâlcea s-au amânat pentru toamnă.
*
Zâmbete. ☺O ministresă a
culturii, după o gândire profundă, grăit-a: ,,Există posibilitatea, Doamne
ferește, să te culci seara sănătos și să te scoli dimineața mort!” Nu-i de
râs! ☺Nu mă sperie ministrul culturii, mă sperie cultura ministrului(C. V.
Tudor); ☺Un zgârcit, încercând să monteze antena TV pe acoperişul casei,
alunecă şi se prăbuşeşte în dreptul bucătăriei. În cădere, vede pe geam cum
nevastă-sa numără boabele de fasole pentru ciorbă și strigă: ,,– Opreşte-te!!
Jumătate ajung, căci eu mănânc astăzi la spital!”☺ Zgârciții adună ca
și când ar trăi veșnic, risipitorii risipesc ca și când ar trebui să moară imediat(Aristotel);
☺La tribunal, judecătorul către învinuit: ,, – În cele 365 de zile, ai 364 de
infracțiuni. Ai vreo justificare?” ,,–Da, o zi am fost bolnav!” ☺ ,,- Elev, de ce otrăvea
Ștefan cel Mare fântânile?” ,,- Avea încredere în moldoveni că nu beau apă!”
*
Amărăciuni. Am constatat în
ultima vreme că tot mai mulți enoriași ai noștri își comandă cruci de marmură.
Foarte bine. Am observat însă că nu toate plăcile de marmură conțin și semnul
Sfintei Cruci. Chiar dacă bucata respectivă nu are formă de cruce, pe ea
trebuie să existe, incizat, semnul Sfintei Cruci. Este ,,buletinul” nostru de
creștini. Musulmanii pun semiluna, evreii steaua, alții au alte semne,
creștinii au Sfânta Cruce. Dumneavoastră plătiți aceste monumente. Și le
plătiți cu bani grei. Nu luați orice și oricum. Este dreptul Dumneavoastră să
pretindeți constructorului să pună semnul Sfintei Cruci pe monumentul ce-l
comandați. Nu toți cei care construiesc monumente funerare sunt creștini
ortodocși. Unii sunt de alte credințe și în mod intenționat evită Sfânta Cruce.
Tot așa, pe o invitație de botez, scria: ,,la această bălăcăreală sunt invitați
să asiste….” E posibil așa ceva pentru un creștin? Vă rog, fiți mai atenți când
comandați câte ceva. Aveți demnitate și nu vă lăsați batjocoriți de un
neicanimeni!
*
Excursii-Pelerinaje. ►Excursia din
ziua de 6 Iulie se va face. Am contractat deja un autocar. Așadar, va
avea următorul traseu: Bârda –
Malovăț - Tr. Severin(catedrala) - Cerneți(mănăstirea) - Strehaia
(mănăstirea) - Gura Motrului (mănăstirea) - Craiova (orașul,
catedrala, mitropolia, Seminarul teologic, mănăstirea Coșuna, mănăstirea
Jitianu) - retur. Plecarea va fi la ora 7 din Malovăț, de la primărie. Cei din
Tr. Severin vor aștepta la Podul Gruii, la ora 7.30. Costul: 60
lei/persoană. Mai avem câteva locuri.
►Pentru marți, 25
Iulie, cu prilejul Sf. Ana, hramul Mănăstirii de la Orșova, parohia noastră
pune la dispoziție celor interesați un autocar. Așadar, în mod gratuit, cine
dorește să meargă, este binevenit, cu condiția să se înscrie mai înainte,
pentru a nu depăși capacitatea autocarului.
►Pentru marți, 29
August, cu prilejul hramului Mănăstirii Topolnița, parohia noastră pune la
dispoziție celor interesați un autocar. Așadar, în mod gratuit, cine dorește să
meargă, este binevenit, cu condiția să se înscrie mai înainte, pentru a nu
depăși capacitatea autocarului.
►Pentru joi, 31 August,
organizăm o excursie – pelerinaj pe următorul traseu: Malovăț -Tr. Severin - Mănăstirea Vodița - Mănăstirea Orșova -
Mănăstirea Mraconia - Valea Dunării - Mănăstirea Nera - Mănăstirea ,,Sf. Ioan”
- Moldova Nouă – Oravița - Mănăstirea…. – Bozovici - Mănăstirea Putna - Cascada
Bilgăr – Orșova - Tr. Severin-Malovăț. Prețul: 60 lei/pers.
*
Spovediri.
Împărtășiri. În zilele rânduite și nu numai, au fost spovediți și împărtășiți 12+11+1=24
enoriași. Ceilalți n-au simțit nevoia. Sunt cristal!
*
Program. În cursul lunii
Iulie avem următorul program de slujbe: 5 Aug.(Bârda-Malovăț); 6 Aug.(slujbă
la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 10 Aug.(spovedit și
împărtășit în Bârda, la biserică și în sat); 11 Aug.(spovedit și
împărtășit în Malovăț, la biserică și în sat); 12 Aug.(Bârda-Malovăț); 13
Aug.(Malovăț); 14 Aug.(spovedit și împărtășit copiii în Malovăț);
15 Aug.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 19 Aug.(Bârda-Malovăț);
20 Aug.(Bârda ); 26 Aug.(Malovăț-Bârda); 27 Aug.(Malovăț);
29 Aug.(Schitul Topolnița) În restul
timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la
biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.
Sănătate, pace și bucurii în casele și în sufletele Dumneavoastră! Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu