Suntem cu toții călători
pe-acest pământ batjocorit
și doar sfârșitul iminent
ne pune-n față ce-am greșit.
Atunci cu toții devenim
mai înțelepți ca niciodată,
căci viața ni se-nfățișează
absurdă și-n greșeli bogată.
Ne pare rău cu-ntârziere
că deseori am fost neghiobi
sau că în clare situații
ne-am prefăcut că suntem orbi:
ba când, cu zel dezgustător,
pe amărât năpăstuiam,
ba când pe șeful puchinos
tovărășește-l periam.
Și tot atuncea regretăm
că ne-am grăbit fără-ncetare
și c-am gustat mult prea puțin
din a Divinului lucrare:
amarul dulce al vieții,
frumosul fără de hotar,
dar mai ales Iubirea care
face un Cosmos unitar!
Credința fermă, prin urmare,
ajută omul muritor
să treacă pragul dintre este
și ce va fi în viitor.
Căci dacă nașterea-i adesea
nevrută și întâmplătoare,
în lumea noastră efemeră
moartea-i prezentă din născare.
Sighetu
Marmației,
George Petrovai
14 sept. 2023
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu