Data de 1 Mai este cunoscută și ca Ziua Internațională a Muncii, sărbătorită în multe țări, inclusiv în România. Pentru majoritatea țărilor din Europa, inclusiv la noi, 1 Mai - Ziua Muncii este zi liberă legală.
Cum a luat naştere sărbătoareaMuncitorii din majoritatea țărilor industrializate
sărbătoresc 1 Mai, dar la orgine stă o mișcare a sindicaliștilor din Chicago
care au cerut reducerea normei orare zilnice de muncă la 8 ore. Pe data de 1
mai 1886, în Chicago, membrii Federației Sindicatelor din Statele Unite și
Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii) au ieșit în stradă și au
cerut introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua
legală de muncă”. În acea zi, pe străzile din Chicago au ieșit în jur de 90.000
de oameni, dintre care 40.000 erau în
grevă. Protestele au continuat și în următoarele trei zile, iar numărul
manifestanților a crescut considerabil. Pe 3 mai, forțele de ordine au
interveni, iar patru muncitori au fost uciși și mai mulți răniți. În seara
aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket din
Chicago. Spre poliție a fost aruncată o bombă și 66 de polițiști au fost răniți
– 7 au murit ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind în jur de
200 de persoane, dintre care mai multe au decedat. Opt dintre protestatari au
fost judecați, iar asociații muncitorești din țări precum Anglia, Olanda,
Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat bani pentru apărarea acestora.
Mișcarea devenise mondială. Rezultatul grevei de la Chicago și apoi din toată
America s-a concretizat în reducerea numărului de ore muncite într-o zi la 8
ore. Doi ani mai târziu, social-democrații afiliați la așa-numita
Internațională a ll-a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi
internațională a muncitorilor. În perioada care a urmat, pe 1 mai au avut loc
anual demonstrații în Statele Unite, majoritatea țărilor europene, în Chile,
Peru și Cuba. Dar după 1904, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de
1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”) anual, în prima zi de luni
a lui septembrie. Totuși, în Europa și alte țări din lume, această dată a rămas
să fie Ziua Muncii, amintind de jertfa muncitorilor care și-au dat viața pentru
obținerea reducerii normei orare zilnice de muncă la 8 ore.
În țara
noastră, 1 Mai, Ziua Muncii, a fost sărbătorită prima dată în 1890, în timpul
domniei lui Carol I. Ziua a devenit sărbătoare națională în perioada
comunismului când erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe
marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara. Sovieticii au îmbrăţişat
sărbătoarea de 1 Mai, considerând că „se opune filozofiei capitaliste
americane” şi au impus-o în URSS şi în blocul comunist din Est. După căderea
comunismului, românii au renunțat la festivitățile propagandistice de 1 Mai.
Ziua a fost însă marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber.
Astfel, în această perioadă a anului oamenii își organizează mini-vacanțe la mare
sau la munte, sau merg la picnic pentru a face grătare în aer liber, alături de
prieteni și familie.
Deși sunt considerați o specialitate românească,
micii sunt disputați de România, Bulgaria, Grecia, Serbia și Turcia. Povestea
micului pe care românii îl servesc de 1 mai își are originile undeva în secolul
XIX-lea, în Balcani. Legenda românească spune însă că micii ar fi fost
inventați în secolul al XIX-lea, într-o seară, la hanul La Iordachi din
București, binecunoscut pentru cârnații săi. Mai precis, în centrul istoric al
Bucureștiului, în 1957, s-a deschis restaurantul care a ajuns să inventeze
micii, dar și să transforme acest preparat într-unul foarte popular. Într-o zi,
Iordache Ionescu a rămas fără mațe pentru cârnații săi, preparatul preferat al
clienților săi. El a avut însă inspirație și a pus carnea direct pe grătar. Așa
au apărut micii. Moghazehi Mehrzad, unul dintre pasionaţii artei culinare,
povesteşte că micul este de fapt un kebap, preparat cu ajutorul a numeroase
condimente şi ierburi aromate. „Din reţeta originală de mici fac parte chimenul
şi ienibaharul, condimente folosite foarte des de turci, fiind adaptată de
fiecare zonă după gusturile şi obiceiurile culinare“, precizează acesta.
Astfel, celebrul preparat are o istorie de peste patru secole. Nu doar micii,
ci și „micii mari”, așa cum au fost numiți cei vânduți pe Dealul Negru. Astfel,
aproape toți cei care trec pe DN7, drumul care leagă Pitești de Râmnicu Vâlcea,
fac popas la Dedulești, ca să mănânce „un mic mare”. Zilnic, aici sunt vânduți
între 1.500 şi 2.000 de mititei.
·
Cine nu munceşte nu greşeşte, iar cine
nu greşeşte merită promovat.
·
Munca nu a omorât niciodată pe nimeni…
dar de ce să riști?
·
Ce poţi face azi nu lăsa pe mâine… lasă până
după 1 Mai, că ori se rezolva, ori nu mai trebuie făcut.
·
Munca este sfântă, aşa că nu te atinge
de ea!
·
O fi munca brăţară de aur, dar azi sunt
interzise bijuteriile!
·
Munca l-a făcut pe om… Dar nici distracția n-a
omorât pe nimeni.
·
Munca îl înnobilează pe om, dar
societatea noastră n-are nevoie de nobili.
·
Cine-i harnic și munceşte are tot ce
vrea. Cine-i şmecher și chiuleşte are tot aşa.
C.L.L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu