În emisiunea «Ce-i în Gușă, și-n căpușă» de joi, 25 aprilie 2024, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, economistul Mircea Coșea a vorbit despre starea economică a României în dependență de deciziile UE, cum anume se exercită strategiile în favoarea capitalului multinațional, pentru ce anume ar trebui să militeze candidații la europarlamentare.
„România fără UE nu ar mai fi ceea ce este acum.
Totuși, acest lucru nu înseamnă că noi, ca țară, ar trebui să adoptăm o
politică prin care să acceptăm orice și oricum, așa cum nici vreun alt stat
membru al UE nu admite într-o manieră docilă dictatele UE. Clasa politică
românească nu se bazează pe sprijinul electoratului românesc, ci pe sprijinul
pe care îl primește din diferite structuri ale UE. Tocmai acesta este motivul
pentru care se acceptă cu o atât de mare ușurință anumite măsuri aberante sau
nepotrivite pentru România”.
Profesorul Mircea Coșea a subliniat că ar trebui să
se creeze anumite instrumente de negociere între România și UE. Actualul grup
de europarlamentari este cu totul și cu totul lipsit de putere și de
importanță, pentru că nu a avut niciun rezultat notabil în acest plan. „Echipa
care ar trebui să lucreze pentru România la Bruxelles este foarte slab
pregătită, este politizată, este formată prin relații de prietenie sau chiar
rudenie, unii chiar votează, pe față, împotriva României”, a descris profesorul
Coșea, pe scurt, eșecul României în Parlamentul European.
Guvernul român, la rândul său, negociază foarte rar
și foarte slab. Un exemplu recent este negocierea recompensei României pentru
că a primit în țară tone de grâu ucrainean.
„Se fac fel de fel de concesii, pe care nu ar trebui
să le facem, pentru a obține o poziție mai bună pentru fel de fel de personaje
din România. Acestea dezavantajează România și pe cetățenii ei. Politicienii
ajunși în funcții la Bruxelles prin astfel de concesii își văd de propriile
interese și chiar ajung să lucreze în slujba Europei, evitând să voteze măsuri
care ar fi benefice pentru România de teama de a nu fi catalogați drept
partizani ai țării de proveniență. Din punct de vedere instituțional sau
material nu există niciun avantaj al mandatelor acestor persoane pentru țară.
Așadar, toată reprezentarea noastră externă la toate nivelurile este de prisos,
inutilă și doar consumă resurse importante fără a apăra vreun interes al
României.
Una dintre cele mai grave greșeli săvârșite de
reprezentanții noștri, cu bună știință sau din incompetență, este graba cu care
adoptăm anumite măsuri, fără a judeca posibilele consecințe. România este prima
și singura țară (momentan) care a aplicat ad literam programul de decarbonare
Green Deal al Europei, deși este un proiect profund greșit. Așa s-a ajuns ca
România să aibă cel mai mare cost la energie. Creșterea economiei românești nu
are niciun efect, pentru că deficitele structurale pe care le avem, ca țară,
exportă în afara țării creșterea economică. Deși UE ne-a ajutat mult în
dezvoltarea noastră pe toate planurile, nu reușim să fructificăm suficient
această alianță și nici să ne afirmăm mai mult în cadrul ei. De altfel, ritmul
de creștere economică al României este unul foarte lent, lipsit de ‘sclipiri’
și de performanțe cu adevărat admirabile, spre deosebire de vecinii noștri mult
mai dezavantajați din punct de vedere geografic și nu numai.
România
trăiește pe datorie, iar cel mai mult au de suferit cetățenii de rând.
Acest fapt se datorează inclusiv politicii de reducere a ponderii capitalului
național. În perioada Statului Paralel s-a desfășurat o luptă permanentă
împotriva capitalului autohton, ceea ce a generat diminuarea puterii acestuia.
Pe de altă parte, incapacitatea profesională a unora care conduc astăzi
politica financiară a țării, incapacitatea de a crea valoare adăugată prin
propria economie face ca țara să alunece pe panta impozitării, care duce, până
la urmă, la reducerea activității economice. În România, îngrijorător de multe
societăți comerciale sau afaceri dispar, pentru că nu mai pot susține povara
economică și fiscală pusă pe umerii lor.
Neputând să alimentăm bugetul din surse interne,
suntem forțați să ne împrumutăm la nesfârșit. Creșterea economică în România
este mai înceată decât rata de îndatorare. Creșterea de investiții din perioada
recentă este datorată achiziționării de armament, dar nu aduce plus valoare.
Creșterea pe care România o are se datorează creșterii calității activității de
management din sectorul privat (care s-a adaptat la condițiile vitrege și
rezistă, în pofida pierderilor) și împrumuturilor. Ritmul de împrumutare va
continua până când sumele vor fi atât de mari încât nu le vom mai putea
susține, caz în care România va trebui să apeleze la împrumuturile ieftine ale
FMI, situație extrem de periculoasă pentru țară. În acest caz, se va instala
astfel o perioadă de austeritate cu adevărat dură și România va fi nevoită să
tranzacționeze active ale statului”.
„E foarte complicat să ai o soluție economică
internă, pentru că asta ar însemna să faci o reformă foarte costisitoare, care
va cere acordul populației și nu știu dacă se va obține, pentru că oamenii
și-au pierdut încrederea în cei care conduc. Există, însă, un factor de
speranță, care este, paradoxal, războiul. Faptul că România devine un reper
foarte important în zona asta care se încălzește, Marea Neagră – Orient, faptul
că vom avea una dintre cele mai importante baze NATO, în special americane, în
România va face ca partenerii noștri strategici să nu lase România să cadă,
pentru că nu au niciun interes să aibă o destabilizare politică aici, nu vor să
repete istoria Iranului cu șahul, dar vor învăța ceva din istoria Turciei,
care, având bazele militare americane acolo, cunoaște o dezvoltare industrială
fantastică, chiar dacă din punctul de vedere al condițiilor de trai lucrurile
sunt mai puțin satisfăcătoare. Deci noi am putea să avem investiții importante
în viitor, în viitorul apropiat chiar”, a concluzionat profesorul de economie
Mircea Coșea.
Sursa:
Anonimus.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu