În ultima perioadă, spațiul public este invadat de imagini TV ce conțin acte de violență verbală și fizică, făcute de persoane ce provin din toate categoriile sociale. Virusul virulenței s-a extins în școală și familie, instituții aflate la temelia societății. Într-un climat de violență, școala pierde din identitate și nu mai poate fi considerată factor de instrucție, cultură, educație și civilizație pentru tinerele generații. Violența domestică denotă că relațiile între membrii familiei, socotită celula de bază a societății, nu mai sunt pașnice, iar regulile familiei tradiționale au devenit istorie. Mai nou, de furia violenței nu scapă nici instituțiile menite să apere ordinea și liniștea publică, proprietatea individuală și colectivă a societății. În urma multiplelor acte de violență, a crescut numărul dosarelor penale, semn că fenomenul tinde să devină o problemă gravă pentru societate. Într-o astfel de situație, autoritățile ar trebui să constate cum percepe opinia publică mediatizarea excesivă a fenomenului, pe micile ecrane. În absența unor informații oficiale, o părere poate fi construită doar pe baza unor ipoteze mai mult sau mai puțin obiective. Pentru a distrage atenția populației de la probleme sociale și mai complicate, nu este exclus ca unele posturi TV să mediatizeze fenomenul la comandă politică, plătită de putere sau opoziție. Altfel, cum se explică faptul că violența domestică din familia șoșocarilor nu mai este o știre simplă, ci a devenit un serial cu substrat politic, difuzat la ore de maximă audiență. O altă ipoteză ar fi că, pentru a-și umple spațiul de emisie și a face audiență, media preferă subiecte bazate pe violență. Acum câțiva ani, așa s-a născut serialul “Colectiv”, în urmă cu câteva săptămâni s-a încheiat “Ferma dacilor”, iar acum rulează “Morega”, avându-l ca protagonist pe fostul prefect de Gorj. Cu certitudine, în curând vor urma alte premiere. Sunt convins că un segment din populație, probabil sătulă de prestația politicienilor, se refugiază în viața privată, plină de scandaluri, a unor vedete sau persoane publice, care învârt bani cu lopata. Firește, este genul consumatorilor ce preferă circ fără bani. Discutabil rămâne “puternicul” impact emoțional, pe care mizează posturile TV, când difuzează imagini cu acte de violență. Față de victime, sentimente emoționale și revoltă pot fi resimțite de generațiile mai vârstnice, care s-au născut, au trăit și în regimul trecut. Cu bune și rele, societatea vremii a evoluat pe baza unor legi și principii, în general, respectate de cetățeni. De aceea actele de violență, indiferent de natura lor, au fost puține. Am trăit acele vremuri, însă nu am auzit de profesori agresați verbal de elevi, nici de milițieni sau pădurari bătuți și băgați în spital de huligani, hoți la drumul mare. Pe tinerii de azi, violența prezentă pe micile ecrane nu-i sensibilizează, sursele lor de inspirație sunt tabletele, telefoanele mobile, asociate cu drogurile. Trăsătură de caracter individuală, violența face parte din istoria umanității, iar progresul omenirii a generat cauzele și formele sale de manifestare. Specia umană aparține lumii vii și la naștere toți oamenii au în fondul lor genetic gena violenței, în stare inactivă. În funcție de mediul în care oamenii trăiesc, ea poate fi activată, temperată, dar niciodată eliminată. Democrația noastră haotică respinge inegalitățile de șanse ale unor copii, generate la naștere de mama natură. Au dispărut școlile ajutătoare, de corecție, iar în absența metodelor de constrângere, în școală violența este la ordinea zilei. Câtă vreme autoritățile gestionează prost problemele școlii, nu sunt motive să le plângem de milă cadrelor didactice, elevilor, nici părinților. Pe de altă parte, nu cred că societatea românească este mai violentă decât cele din alte țări europene. Starea de nesiguranță și neliniște, viitorul incert, valul de amenințări, frica de un posibil război, stresul cotidian, plecarea tinerilor în lumea largă, problemele de sănătate, excesul de bunăstare al unor semeni pot genera manifestări de violență în orice familie săracă, bogată, tânără sau mai în vârstă. Educația prin forme bine organizate, autoeducația, voința de a învinge instinctele, constrângerea sunt soluții impuse de societatea în care trăiesc oamenii. În an electoral, autoritățile se bat doar pentru putere, nu le pasă că la mulțimea defectelor societății a mai apărut unul, ce contribuie la mersul ei într-o direcție greșită. Combaterea violenței juvenile, a consumului de droguri cere curaj și decizii ferme, altfel democrația se macină, devine formalitate, iar în societate își pierde rolul de necesitate înțeleasă.
prof. Vasile ILUȚ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu