zbatere în ochiul meu stâng
linişte în dreptul
zboruri prin ochiul meu drept
căderi prin stângul
până dimineaţă
va năvăli iarba-n oraş
POEM
când eşti lângă mine
faţa cuvintelor las-o
- ca prelungire a mângâierii –
valurilor
stinse
prin ochi
se întorc curcubeie
nimeni nu plânge
şi nu invidiază roua
şi nu invidiază roua...
PĂSTOR
peste poemele mele
vor zburda copiii
şi vor râde
eu voi sta liniştit
ca un păstor
peste turmele căruia
veghează aştri necuvântători
şi nu voi mai şti unde
începe şi sfârşeşte
pânda
CREDINŢĂ
despovărat
de patimi
Dumnezeule
după mare mila Ta
arată-ne nouă toate
cele ascunse
şi nearătate
ale înţelepciunii Tale
literele sfinte
prin care doar
Eminescu
se poate scrie
( Poeme din volumul
„SINGUR LA ALTAR, editura „Scriptorium” Baia Mare, 2004)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu